Universitatea din Oradea

Facultatea de Medicina si Farmacie

Alimentatia de tip Fast-Food si consecintele ei

Coordonator:Lect. Univ. dr. Oros Carme

Seria 1, Subgrupa 3:
1.Ciceac Alina Maria
2. Cicort Larisa Alexandra
3.Ciocotisan Maria Luisa
4.Ciuhandu Silvia Ana-Maria
5.Clonda Celia Ioana
6.Cornea Adriana Andreea
7.Crisan Luca Paul
8.Cristea Alexandra Daria
9.Daraban Patricia
10.Dogar Darius Vasile
11.Dogaru Iulia Maria
12.Dunca Gabriel Ioan
Ce este junk food?
Termenul junk food (care se traduce mot-à-mot prin "mâncare de aruncat la gunoi") este
definit ca reprezentând acele mâncaruri cu continut ridicat de calorii dar cu valori
nutritionale reduse, asa numitele "calorii goale". In esenta, se refera la produsele care
nu contin suficienti nutrienti valorosi pentru sanatate - vitamine, minerale, proteine si
fibre, dar contin multe grasimi, sare si/sau zaharuri.
Originea termenului este atribuit americanului Michael Jacobson, director al organizatiei
non-guvernamentale CPSI (Center for Science in the Public Interest), organizatie ce are
ca obiectiv informarea marelui public despre nutritie si alimentatie.

Ce tipuri de mâncare se încadrează în categoria fast

food?
Burgerii, hotdogii, shawormele, cartofii prăjiții, chipsurile, pizza, carnea de pui prăjită,
dulciurile cu mult zahăr, bomboanele, acadelele, unele dintre cerealele folosite pentru
micul dejun, produsele de patiserie, înghețata și sucurile carbogazoase sunt principalele
tipuri de alimente care fac parte din categoria fast-food.
Denumirea de „fast food” are legătură cu rapiditatea cu care se prepară alimentele, de
obicei prin prăjire în baie de ulei, la temperaturi foarte înalte. Este vorba despre
alimente procesate, care conțin mulți carbohidrați, grăsimi saturate, sare și zaharuri.
Alimentele sunt, de cele mai multe ori, congelate și prăjite direct după scoaterea din
ambalaje. În același timp, denumirea e legată și de faptul că se consumă adesea rapid,
cu poftă. Se presupune că oamenii care consumă cel mai des mâncare fast-food sunt
cei foarte grăbiți, dar există și persoane care aleg să mănânce astfel în timpul liber, cu
ocazia ieșirilor în oraș.

Fast-food-ul în cultura Americana si impactul sau

asupra sanatati
Fast-food-ul este o prezent aproape in viata tuturor uneori in fiecare zi. Peste un sfert
dintre adulții americani mănâncă zilnic fast-food.
In America putem observa o cultura construita in jurul fast-food-lui. Există mulți factori
care contribuie la obsesia Americii pentru fast-food. Acesta este extrem de ușor de
obținut, în cele mai multe cazuri nici nu trebuie să părăsiți confortul mașinii pentru a vă
bucura de o masă. În al doilea rând, fast-food-ul este foarte ieftin, un meniu Big Mac de
la McDonald’s costă doar 5,99 USD (26 RON) și include un burger, cartofi prăjiți și o
băutură. În cele din urmă, obținerea unei mese este rapidă, în majoritatea cazurilor
mâncarea dumneavoastră va fi pregătită și servită în mai puțin de 10 minute. Acești
factori sunt principalii factori care contribuie la popularitatea fast-food-ului în Statele
Unite și, datorită tuturor acestor factori, fast-food-ul în America a crescut constant de ani
de zile și nu va încetini prea curând.
Unul dintre principalele motive pentru popularitatea fast-food-ului este factorul de
comoditate. În loc să vă petreceți timp în bucătărie și la un magazin alimentar pregătind
o masă, puteți petrece doar câteva minute la un restaurant fast-food și puteți obține o
masă completă. McDonald’s este cel mai popular restaurant fast-food, cu peste 37.000
de locații, acesta depășește complet toate celelalte restaurante fast-food ca număr de
locații. Modul în care McDonald’s își servește mâncarea este un factor important în
confortul său. Mesele lor pot fi consumate oriunde și în orice moment. Din această
cauză, peste 20% din mesele americane sunt consumate în mașini , un concept care nu
exista înainte de fast-food. Pentru mulți oameni, timpul este un factor major în decizia
lor despre unde și ce să mănânce. De exemplu, pentru mulți studenți le este greu să
găsească timp în ziua lor să gătească sau să iasă și să se așeze la o masă sănătoasă.
Din acest motiv, s-a raportat că 23% dintre studenții de la facultate mănâncă zilnic fast-
food și 50% dintre studenți au raportat că mănâncă cel puțin 3 mese fast-food pe
săptămână. Datorită confortului său, fast-food-ul are o stăpânire fermă asupra unei mari
părți a economiei alimentare americane. Este văzut de mulți oameni ca fiind rapid și
ușor și mulți oameni găsesc aceste calități atractive în mâncarea lor. Fast-food-urile
investesc foarte mult si in reclame, aduc produse noi pentru a multumii o gama cat mai
larga de client si pentru a ramane relevante.
Acest lucru a afectat foarte mult populatia America. Doi din trei (69%) americani sunt
supraponderali sau obezi si aprximativ 11% din populatie sufera de diabet.

Fast-food...junk-food
Daca alegem sa mancam in oras, fast food-urile par a fi cea mai ieftina si la indemana
optiune. Din pacate insa nu si cea mai sanatoasa. Mancarea se face repede, o luam la
pachet daca timpul nu ne permite sa stam sa o mancam acolo si astfel facem economie
de timp si de bani, intr-o lume in care aceste doua elemente par a fi de pret, iar
sanatatea trece pe locuri codase. De foarte putine ori ne gandim cu adevarat la ce
mancam, si este adevarat ca si fast foodurile in sine ne fac foarte usor sa le alegem,
deoarece sunt foarte multe.
Oriunde ne uitam, putem da cu ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu
mancare,iar daca nu il vedem, cu siguranta stim unul aproape de casa sau de birou,
care sa ne ajute sa iesim din impas cand ne gandim: Ce sa mancam? In ultima vreme
parca suntem din ce in ce mai sufocati de fast - fooduri. Sunt peste tot!
In hipermarketuri, in centrele comerciale, pe strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de
asemenea, indemnati sa mancam cat mai des la fast food: reclamele radio sau tv
atractive de atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut fast-
food-ul un element cvasiconstant in viata noastra.
De-a lungul timpului au aparut foarte multe zvonuri despre alimentele dar si despre
restaurantele care le comercializeaza. Nu de putine ori astfel de zvonuri au redus
vanzarile, si i- au facut pe producatori sa fie mult mai atenti la continutul produselor.
Totusi, fast food ramane una din principalele tipuri de alimentatie inclusa in termenul
generic de junk- food.
Un astfel de termen descrie de obicei alimentele foarte bogate in calorii, dar sarace in
valori nutritive. Definitia si alimentele care se incadreaza in aceasta categorie variaza
foarte mult, in functie de tipul de specialist intrebat: nutritionist, pediatru, medic de
familie.
Multi considera chiar si pizza junk food. Apartenenta ei la aceasta categorie este insa,
contestata, deoarece ea poate contine branza, rosii, carne, care au reale principii
nutritive. Daca blatul este facut din faina integrala si are toppinguri vegetale, nu mai
exista motive ca ea sa fie incadrata in alimentele nesanatoase.
Uneori, junk food sunt considerate si unele cereale, care au un continut exagerat de
ridicat de zahar si carbohidrati. In aceste cazuri beneficiile aduse organismuli prin
continutul in fibre sunt depasite de riscurile asociate procentului ridicat de glucide.

Alimentele fast food si riscul supraalimentarii

Mancarea la fast food pare foarte diversificata: pui, cotlete, hamburgeri, sandwichuri
dintre cele mai variate, sosuri, cartofi prajiti, salate, fasole, deserturi inghetata, sucuri,iar
enumerarea poate continua. Chiar si in astfel de situatii, indiferent de optiuni, si
indiferent de modul in care sunt combinate, alegerea mancarii de fast food se mentine
nesanatoasa.
Cei mai afectati pe termen lung sunt consumatorii fideli, cei care mananca zilnic la fast
food. Alarmati de faptul ca din ce in ce mai multi copii prefera o astfel de alimentatie,
dar si de faptul ca aceasta este consumata in cantitati ridicate, specialistii au investigat
problema si au ajuns la concluzia ca de fapt exista ceva tipic alimentelor fast food care
determina acest consum exagerat. In cadrul studiului care a relevat aceasta observatie
au fost inclusi adolescenti cu varstele cuprinse intre 13 si 17 ani, carora li s-a oferit
mancare fast food, la trei mese. Aceasta a inclus bucati prajite de pui, cartofi prajiti si o
bautura carbogazoasa.
La prima masa mancarea a fost servita in cantitate mare, o singura data. La a doua
masa cantitatea a fost mai mica, iar la a treia masa s-a servit iar o cantitate mare de
mancare, dar in portii mai mici, la intervale de 15 minute.Concluzia a fost ca, indiferent
de cat de multa mcancare a fost servita, adolescentii tot nu se puteau satura, in ciuda
faptului ca foarte multe din caloriile zilnice proveneau din astfel de alimente.
Specialistii au sugerat ca exista anumiti factori care stimuleaza aceasta
supraalimentare, principalii incriminati fiind:
- Continutul redus in fibre;
- Gustul bun;
- Existenta unui numar ridicat de calorii in alimente de dimensiuni mici;
- Continutul ridicat in grasimi;
- Continutul ridicat in glucide, mai ales sub forma lichida.
Un alt studiu publicat in 2006 a demonstrat ca pericolele fast food-urilor sunt reale.
Studiile au fost facute pe animale de laborator, are au primit o alimentatie potrivita lor,
dar care avea un continut caloric identic cu cel al produselor din meniurile restaurantelor
fast food. Rezultatele au indicat faptul ca animalele cu un astfel de regim hipercaloric au
dezvoltat obezitate abdominala, spre deosebire de loturile care nu au primit un regim
bogat in grasini nesaturate. Lotul cu alimentatie hipercalorica a fost testat si s-a
demonstrat si faptul ca in aceste cazuri au aparut semne de rezistenta la insulina, un
indicator precoce al diabetului zaharat.
Se pare insa ca pericolele asociate acestor produse nu se limiteaza doar la un aport
exagerat de grasimi nesaturate, de glucide, calorii, ci si la intoxicatia alimentara. In
cazul in care produsele nu sunt procesate corespunzator, daca nu sunt prajite mai mult
si sunt servite insuficient preparate termic in graba cu care sunt facute, exista
posibilitatea reala de contaminare a lor cu diverse bacterii. Acest risc exista si daca
astfel de produse sunt depozitate in locuri insalubre sau sunt tinute prea mult timp la
temperaturi neadecvate. E. coli si Salmonella sunt printre cele mai frecvent bacterii
incriminate in astfel de toxiinfectii alimentare. Gastroenteritele care apar secundar
consumarii unor alimente contaminate nu sunt doar probleme de sanatate strict
teoretice cu care pacientii se pot confrunta, ci reprezinta cazuri concrete.

Mecanismele prin care mâncarea de tip fast-food

poate fi obezogenă

Dimensiunea porțiilor
Cel puțin două caracteristici importante ale alimentelor de tip fast-food ar putea explica
de ce alimentele de tip fast-food îngrașă, și anume, porțiile mari și densitatea energetică
ridicată. Este bine cunoscut faptul că, cu cât porția este mai mare, cu atât mai mult ne
consumăm. Dimensiunile porțiilor de burgeri, cartofi prăjiți, pizza, și băuturile răcoritoare
din magazinele de tip fast-food au crescut de 2-5 ori în ultimii 50 de ani.
Densitatea energetică
Pe lângă porțiile mari, mâncarea de tip fast-food este și caracterizată de o densitate
energetică ridicată, adică de un raport ridicat între conținutul energetic și greutatea
alimentelor. Densitatea energetică a întregului meniu de tip fast-food este de obicei de
B1100 kJ/100 g. Aceasta este cu 65% mai mare decât dieta medie britanică (B670
kJ/100g) și de peste două ori mai mult decât densitatea energetică recomandată dietei
sănătoase (B525 kJ/100 g).
Grăsimi trans produse industrial
Cartofii prăjiți și carnea prăjită de la fast-food-uri conțin cantități mari de acizi grași trans
produși industrial. Grăsimile trans sunt grăsimi provenite din margarină, produse
tartinabile, uleiuri pentru prăjit produse prin întărirea industrială a uleiurilor vegetale sau
marine. Au ca scop facerea produsul mai stabil și mai robust, pentru manipulare și
depozitare. Întărirea are ca rezultat crearea unei așa-numite legături duble trans în
grăsimile din lipide, spre deosebire de cele cis. Acest lucru crește punctele de topire ale
grăsimilor, crescând astfel durata de conservare. Acizii grași trans de asemenea se
găsesc în mod natural în carnea de rumegătoare și în produsele lactate, dar nu în
aceeași măsură ca în grăsimile trans produse industrial (până la 5%, în comparație cu
până la 60% în grăsimi) și nu de aceleași tipuri ca în IP-TFA. În cadrul unui studiu la
nivel mondial privind conținutul de IP-TFA în produsele fast-food am constatat
conținuturi de IP-TFA variind până la 50% din grăsimile din produse, ceea ce permite
consumatorilor să consume 36 g de IP-TFA într-o singură masă. Un aport zilnic de 5 g
de grăsimi trans, corespunzând la 2 procente de energie este asociat cu un consum de
aproximativ 30% din creștere riscului de boli coronariene.
Studiile observaționale au constatat că un aport ridicat de IP-TFA este mai puternic
asociat cu riscul de creștere în greutate și de creștere a grăsimii abdominale în
comparație cu alte tipuri de surse de grăsimi.
În primul rând, IP-TFA servește ca ligand pentru sistemul PPAR-g și pot exercita un
efect biologic care favorizează obezitatea abdominală.
În al doilea rând, un studiu recent raportat pe termen lung la maimuțe a oferit dovada
că IP-TFA induce creșterea în greutate și obezitatea abdominală.
Kavanagh și Colab și-au prezentat concluziile la 66-a reuniune ADA de la Washington,
D.C. Timp de peste 6 ani maimuțele au fost hrănite cu două tipuri diferite de hrană
izocalorică, în stil occidental, care conțineau fie 8% din calorii din trans fie aceeași
cantitate de calorii din grăsimi sub formă de grăsimi cis-mono-saturate. După 6 ani,
maimuțele hrănite cu IP-TFA au luat în greutate ( aproximativ 7,2% în greutate
corporală), în comparație cu o creștere de 1,8% în greutate corporală la maimuțele
hrănite cu grăsimi cis-monoinsaturate.
Scanările CT au arătat că maimuțele cu dieta cu grăsimi trans au avut depus cu 30%
mai multă grăsime abdominală decât maimuțele cu dieta cu grăsimi cis-
monoalimentate. Luate împreună, aceste studii sugerează că IP-TFA favorizează
obezitatea și că facilitează în mod deosebit depunerea grăsimilor nocive, dăunătoare a
grăsimii abdominale asociate cu Boala arterial coronariană. Aceste constatări pot
contribui la explicarea motivelor pentru care un consum ridicat de IP-TFA poate crește
riscul de diabet de tip 2.

Dependența provocată de consumul de fast food

Studiile stiintifice efectuate in ultimii ani au descoperit ca dependenta de fast food este
in esenta similara cu dependenta de droguri, cel putin in ceea ce priveste creierul. Fast
food-ul schimba biochimia creierului si astfel creeaza dependenta.
Intr-un studiu corelativ, cercetatorii au identificat o similaritate intre nivelurile de
producere a dopaminei la dependentii de droguri si cei de fast food. Dependenta de
fiecare dintre acestea are drept cauza in mod esential faptul ca receptorii din creier,
care primesc semnalele dopaminei, isi pierd capacitatea de raspuns. Ca rezultat,
dependentii au nevoie de cantitati tot mai mari din substanta respectiva pentru a primi
acelasi nivel de satisfactie.
Un studiu condus de cercetatori de la University of Texas din Austin si de la Oregon
Research Institute a descoperit ca, consumul prelungit de mancare de fast-food a avut
ca rezultate reducerea activitatii in striatum, o sectiune a creierului care inregistreaza
recompensele. Cu alte cuvinte, precum se intampla cu substantele ilegale, dependentii
de junk food au nevoie de cantitati tot mai mari pentru a capata aceeasi senzatie de
“bine”. Intrucat alimentele procesate sunt pline de aditivi chimici sintetici, ele însele sunt,
din punct de vedere tehnic, droguri. Asa ca nu este de mirare ca milioane de oameni,
de peste tot din lume, devin dependenti de acestea. Siropul de porumb foarte
concentrat, monoglutamatul de sodiu, uleiurile hidrogenate, sarea rafinata si diversii
conservanti chimici gasiti in mancarea de fast-food procesată, au acelasi efect asupra
creierului ca si cocaina.
Oricat am dori sa ne gatim singuri hamburgerii, pizza, pastele, hotdogul sau shaorma,
aceste preparate de tip fast-food nu vor avea acelasi gust ca cele cumparate de pe
piata.
"Putem face si aceste feluri de mancare in propria bucatarie. Ingredientele se gasesc pe
piata, dar nu vor avea acelasi gust, miros si culoare, ca cele cumparate gata facute.
Specialistii din domeniul fast-food adauga anumite ingrediente secrete, precum prafuri
sau condimente - compusi care pot crea dependenta", a declarat Livia Nena,
bionutritionist.
Potrivit unui nou studiu, publicat in revista Frontiers in Psychology, consumul regulat de
alimente de tip fast food nu doar ne ingrasa, ci ne face si plictisitori. Oamenii de stiinta
au explicat modul in care este conectat creierul, ce impact au aceste conexiuni asupra
alegerilor noastre culinare si care sunt alternativele. Creierul este conectat sa caute
varietatea nutritionala, in asa fel incat sa nu mancam acelasi lucru prea mult timp. Dar,
consumul alimentelor bogate in calorii, precum si a celor intens procesate, intervine si
strica aceasta conexiune, limitand semnificativ varietatea tipurilor de alimente pe care le
consumam.
In spatele unui produs savuros se poate ascunde o substanta alimentara avizata de
legislatia europeana, dar care in cantitati mari creeaza dependenta si poate deveni
toxica pentru organism. Este vorba despre glutamat, un compus pe care industria
alimentara il foloseste, din belsug si care poate face, din orice aliment banal, fara gust
unul cerut de toata lumea. Asa se explica de ce unii oameni sunt dependenti de
mancarurile asiatice, sau de produsele din restaurantele fast-food. Mancarurile ce
contin glutamat creeaza o senzatie pe cat de placuta, pe atat de greu de identificat.
Tocmai de aceea se spune ca ea amplifica ceea ce specialistii au denumit cel de-al
cincilea gust: gustul delicios care se adauga celor 4 existente: sarat, dulce, acru si
amar. Gustul identificat pentru prima data in Japonia si denumit de inginerii japonezi
"umami" este amplificat de glutamat, o substanta sintetizata din zahar. O substanta care
stimuleaza neuronii, creând starea de placere.
De asemenea, la persoanele pe care s-au efectuat studii, s-a observat si o inclinare
naturala spre depresie. Gradul de risc pentru a dezvolta o depresie este de 58% la
persoanele care consuma produse nesanatoase, iar aceasta depresie nu poate fi
tratata decat prin abstinenta de la mancarea grea, cu multe prajeli. Legatura dintre
mancare si sanatatea mintala este una extrem de importanta, pe care din pacate multi
oameni nu o realizeaza.

Consecinte fast-food asupra sperantei de viata

Alimentele nesănătoase par să facă sistemul imunitar al organismului mai agresiv pe
termen lung. Chiar şi la mult timp după trecerea la o dietă sănătoasă, inflamaţia
sistemului imunitar înnăscut persistă. Aceste schimbări pe termen lung pot duce la
apariţia arteriosclerozei şi a diabetului zaharat, a bolilor legate de consumul alimentar
occidental.
Oamenii de ştiinţă au hrănit, timp de o lună de zile, un lot de şoareci cu aşa-numita
„dietă occidentală”: bogată în grăsimi, cu conţinut ridicat de zahăr şi cu conţinut scăzut
de fibre. Animalele au dezvoltat, prin urmare, un răspuns inflamator puternic în tot
corpul, aproape ca după infecţia cu bacterii periculoase. „Dieta nesănătoasă a condus
la o creştere neaşteptată a numărului de celule imune în sângele şoarecilor, în special
granulocite şi monocite. Acest lucru a indicat o implicare a celulelor progenitoare imune
din maduva osoasă (celulele progenitoare acţionează că un sistem de reparare pentru
corp, înlocuind ţesuturile adulte distruse-nr)”, a adăugat Anette Christ, cercetător post-
doctoral în cadrul Institutului de imunitate a Universităţii din Bonn. Pentru a înţelege mai
bine aceste descoperiri neaşteptate, celulele progenitoare ale măduvei osoase pentru
tipurile mari de celule imune au fost izolate la şoarecii hrăniţi cu o dietă occidentală sau
cu o dietă sănătoasă de control şi a fost efectuată o analiză sistematică a funcţiei lor şi
a stării de activare.
Efectele fast-food-ului asupra imunitatii
„Studiile genomice au arătat, de fapt, că dieta occidentală a activat un număr mare de
gene în celulele progenitoare. Genele afectate au inclus pe cele responsabile de
proliferare şi maturizare „, explică Prof. Dr. Joachim Schultze de la Life & Medical
Sciences Institutul (LIMES) de la Universitatea din Bonn şi Centrul german pentru bolile
neurodegenerative (DZNE). Astfel, alimentele de tip fast food determină corpul să
recruteze rapid o armată imensă şi puternică. Când cercetătorii au oferit rozătoarei o
dietă tipică de cereale timp de încă patru săptămâni, inflamaţia acută a dispărut. Ceea
ce nu a dispărut a fost reprogramarea genetică a celulelor imune şi a precursorilor lor:
chiar şi după aceste patru săptămâni, multe dintre genele care fuseseră pornite în
timpul fazei de fast-food erau încă active.
Senzor de fast-food în celulele immune
Numai recent s-a descoperit ca sistemul imunitar înnăscut are o forma de memorie,
explica Prof. Dr. Eicke Latz, director al Institutului de Imunitate de la Universitatea din
Bonn şi om de ştiinţă la DZNE. „După o infecţie, apărarea organismului rămâne într-un
fel de stare de alarmă, astfel încât să poată răspunde mai repede la un nou atac”, arată
el. Experţii numesc acest fenomen „pregătire imună înnăscută”. La şoareci, acest
proces nu a fost declanşat de o bacterie, ci de o dietă nesănătoasă. Oamenii de ştiinţă
au reuşit în continuare să identifice „senzorul de fast-food” responsabil în celulele
imune. Ei au examinat celulele sanguine de la 120 de subiecţi. La unii dintre subiecţi,
sistemul imunitar înnăscut a arătat un efect deosebit de puternic de pregătire. La aceşti
subiecţi, cercetătorii au descoperit dovezi genetice despre implicarea unui sistem de
semnalizare intracelular care recunoaşte agenţi infecţioşi şi alte substanţe dăunătoare.

Consecinta alimentatiei fast-food la copil

Cazurile de obezitate în rândul copiilor sunt în continuă creștere, iar una din principalele
cauze o reprezintă consumul de preparate de tip fast food. Cei mici sunt atrași de gustul
plăcut al acestor alimente, pe care părinții le oferă fără să țină cont de repercusiunile pe
termen lung asupra sănătății lor.
Consumul des de junk food duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi
obezitatea, probleme emoționale și de stimă de sine și boli cronice pe termen lung. O
singură masă fast-food ar putea adăuga 160 și 310 kilocalorii în plus la aportul caloric
zilnic pentru adolescenți și, respectiv, pentru copiii mai mici.
Apar alergii, astm sau eczema
Consumul de fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână este asociat cu șanse mai
mari de tulburări atopice. Sunt boli precum astmul, eczemele sau rinita, în timp ce
severitatea astmului este cu aproape 40% mai mare la adolescenți și mai mult de 25%
la copiii mai mici. Consumul de junk food de 4-6 ori pe săptămână duce la scăderea
abilităților de matematică și citire în comparație cu copiii care nu au mâncat atât de mult
junk food. Constipația, o altă problemă cu care se pot confrunta copiii. Potrivit
specialistului, consumul ridicat de calorii, grăsimi, zaharuri în mesele repetate modifică
dorințele alimentare ale copilului și face mai puțin probabil ca acesta să mănânce fibre,
fructe, lapte și legume. Asta poate duce la șanse mai mari de constipație.
Nu mai dau randament la școală
Mâncarea de tip “fast-food” poate duce la performanțe academice alterate, deoarece
nivelurile ridicate de zahăr urmate de scăderea bruscă a glicemiei, ce duce la niveluri
scăzute de concentrare, fac dificilă îndeplinirea sarcinilor care necesită perioade
îndelungate de atenție concentrată. Fluctuațiile zahărului din sânge pot duce, de
asemenea, la schimbări ale dispoziției și lipsa de vigilență, reducând participarea la
clasă.
Depresie și risc de sinucidere
Obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine și la depresie. Unii copii care
mănâncă junk food sunt expuși riscului de a dezvolta depresie chiar și fără obezitate. La
rândul său, depresia afectează parametrii de creștere și dezvoltare, performanța
academică și relațiile sociale. De asemenea, rezultă un risc mai mare de sinucidere.
Aceștia includ acizii grași polinesaturați omega-3 și omega-6 care nu pot fi produși în
organism, dar sunt esențiali pentru fabricarea membranelor celulare și sunt, de
asemenea, necesari în concentrații mari în creier și retină. Lipsa unor astfel de nutrienți
este considerată a fi asociată cu un comportament antisocial crescut și poate cu
hiperactivitate, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest lucru.
Consecintele consumului de fastfood pe termen
scurt si lung
Consecintele consumului de fast food pe termen scurt
Crește rapid nivelul de zahăr din sânge
Printre efectele consumului de mâncare fast food asupra organismului se numără
creșterea rapidă a nivelului de zahăr din sânge. Mâncarea fast food se descompune
rapid și cauzează o creștere rapidă a zahărului din sânge din cauza carbohidraților
rafinați și a zahărului adăugat. Astfel, determină o creștere anormal de mare a insulinei,
ceea ce duce la o scădere a zahărului din sânge. Aceasta poate cauza oboseală și
senzație de foame la puțin timp după masă. În plus, nivelurile ridicate de zahăr pot
afecta vasele de sânge și tensiunea arterială.
Încurajează mâncatul compulsiv (binge eating)
Ar putea exista o legătură între consumul de fast food și incidența dependenței de
alimente pentru aceste produse cu conținut scăzut de nutrienți. O singură zi de consum
excesiv de grăsimi poate afecta sensibilitatea la insulină. Acest lucru poate declanșa
apoi un ciclu de alimentație excesivă sau tulburări de alimentație excesivă, fiind printre
efectele consumului de mâncare fast food asupra organismului.
Afectează aportul de nutrienți
De obicei, mâncarea fast food nu conține legume și fructe proaspete. Dacă mănânci
frecvent fast food, poate fi dificil să atingi aportul zilnic recomandat de fructe și legume.
De asemenea, poți întâmpina dificultăți pentru a-ți asigura aportul necesar de fibre.

Consecintele consumului de fast food pe termen lung

Afectează sistemul digestive
Multe produse fast food au un conținut foarte scăzut în fibre. Acest tip de diete se
asociază cu un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni digestive, cum ar fi: constipația,
bolile diverticulare și reducerea bacteriilor intestinale sănătoase.
Cauzează afecțiuni ale pielii
Dacă urmezi o dietă bogată în zahăr și carbohidrați simpli poți experimenta probleme la
nivelul pielii, cum ar fi: acnee, pete pigmentare sau eczeme. Când mănânci multe
alimente procesate, poți observa o creștere a nivelului de zahăr din sânge. Corpul
eliberează mai multă insulină atunci când se întâmplă acest lucru, ceea ce crește
producția de celule ale pielii. Astfel, foliculii se pot înfunda, fiind printre efectele
consumului de mâncare fast food asupra organismului.
Crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare
O dietă bogată în sare crește tensiunea arterială și te predispune la: atacuri de cord,
accident vascular cerebral, boli de rinichi sau boli de inimă. O dietă bogată în grăsimi
trans crește cantitatea de lipoproteine cu densitate scăzută, denumită și colesterol rău
și scade cantitatea de lipoproteine de înaltă densitate, denumită și colesterol bun. De
aceea poți avea mai multe șanse să dezvolți boli de inimă.
Afectează capacitatea de învățare și memoria
Dietele dezechilibrate bogate în grăsimi saturate și carbohidrati simpli, asemănătoare
mâncării fast food, pot reduce capacitatea de învățare și memoria. În plus, ar putea
crește riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer, potrivit Medical News
Today.
Crește riscul de apariție a obezității
Mâncarea fast food conține un număr foarte mare de calorii. Dacă o persoană mănâncă
mai multe calorii decât arde în fiecare zi, capătă kilograme în plus nedorite, ceea ce
poate cauza obezitate. Obezitatea crește riscul unei persoane de a dezvolta o serie de
afecțiuni grave.
Favorizează apariția inflamației și afectează imunitatea
O singură porție de fast food ar putea crește inflamația în întregul corp. Aceasta poate
dezvolta inflamația căilor respiratorii la persoanele cu astm. Astfel, inflamația acționează
ca un factor declanșator al atacurilor de astm. În plus, poate favoriza avansarea
alergiilor, astmului, rinoconjunctivitei, eczemei și a afecțiunilor inflamatorii. De
asemenea, compoziția sa poate afecta sistemul imunitar deoarece conține concentrații
ridicate de: sare, zahăr și grăsimi saturate.
În plus, poate fi util sa eviti alimentele care scad imunitatea. Printre acestea se numără:
băuturile îndulcite, cerealele rafinate, carnea roșie, carnea procesată, alimentele sărate,
preparatele prăjite, produsele care conțin cofeină și alcoolul.

AFECȚIUNILE CAUZATE DE CONSUMUL

EXCESIV DE FAST FOOD
Meniurile fast food se încadrează la categoria mâncare nesănătoasă și datorită faptului
că majoritatea lor vin însoțite de băuturi carbogazoase. Deși la unele restaurante se
poate opta pentru apă, foarte mulți oameni preferă un suc dulce sau o băutură
energizantă, cu multe calorii și zahăr. Modul în care aceste sucuri carbogazoase sunt
asimilate în organism poate duce la apariția diabetului de tip II.
În același timp, sarea contribuie la retenția de apă și retenția de apă la nivelul
extremităților inferioare – edeme. Pot fi afectați rinichii, stomacul și întreg sistemul
digestiv, precum și sistemul circulator. Inima are cel mai mult de suferit dacă ajunge să
se mărească sau să fie înconjurată de grăsime.
Dacă se ajunge la obezitate, pot apărea atât probleme cu circulația, cât și probleme ale
sistemului respirator. Persoanele afectate de obezitate pot ajunge să se confrunte cu
astm sau apnee, dar și cu dureri articulare și de spate, stări depresive și de anxietate,
căderi ale părului, probleme cu tenul, probleme legate de fertilitate, diabet sau afecțiuni
ale rinichilor.
Apariția acneei poate fi asociată cu un consum frecvent de alimente care conțin
ciocolată, lactate și grăsimi, cu un indice glicemic ridicat, datorat carbohidraților și
zaharurilor. Toate acestea se găsesc frecvent în mâncare fast food.
Alte afecțiuni care pot apărea sau se pot agrava în urma consumului frecvent de
mâncare fast-food sunt unele tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau stomac,
creșterea nivelului de colesterol sau afectarea memoriei. Sistemul imunitar este afectat
de inflamațiile care apar în organism din cauza consumului frecvent de mâncare fast-
food.
Oamenii care consumă mâncare nesănătoasă se confruntă și cu balonare și probleme
digestive, probleme legate de densitatea oaselor, dureri de cap și migrene, precum și cu
mărirea cantității de gaze intestinale. De asemenea, alimentele bogate în carbohidrați și
zaharuri pot cauza probleme cu dantura, în special carii dentare.
Cât de des e recomandat să consumăm mâncare de tip fast-food?
Mâncarea tip fast food poate fi consumată ocazional, însă devine un pericol pentru
sănătate dacă devine o obișnuință în regimul alimentar zilnic. Este recomandat să fie
consumată cât mai rar posibil.
Pentru a atenua efectele nocive ale alimentelor prăjite și cu un aport prea mare de
zahăr, sare sau substanțe care contribuie la conservare sau colorare a alimentelor, se
recomandă încercarea diminuării proporției în care acestea sunt consumate. Acest lucru
poate fi realizat, de exemplu, prin consumul unei salate lângă mâncarea fast-food. Apa
plată sau ceaiurile sunt de asemenea de preferat în locul băuturilor carbogazoase.
Alte recomandări legate de mâncarea fast-food
Ceea ce mâncăm și bem în fiecare zi ne afectează în mod direct starea de sănătate și
modul în care ne simțim, atât din punct de vedere mental, cât și fizic.
Un stil de viață sănătos implică mișcare fizică și hrană bogată în nutrienți, adică legume,
fructe, semințe și oleaginoase. Mâncarea fast food are valori nutriționale scăzute.
Pentru a contracara efectele consumului de mâncare fast-food și a completa nevoile
organismului, este nevoie ca dieta alimentară să conțină și mâncăruri bogate în
vitamine, minerale și fibre.

CURIOZITĂȚI ASUPRA CONSUMULUI DE

MÂNCARE FAST FOOD
Un studiu realizat pe cetățeni Americanii prezintă consecințele consumului diferențiat pe
sexe a mâncării de tip fast food. Acestea prezintă că în consecință, chiar dacă ambele
sexe au probabil acces egal la hrană, totuși stările de obezitate și supraponderalitate
sunt distribuite inegal între bărbați și femei . De aici se naște ideea unor studii care
presupun că există o diviziune de gen în percepția alimentelor. Se consideră că
acestaă ipoteză poate fi explicată de teoria lui Sobal (2005) „Gendering of Food” care
propune că masculinitatea și feminitatea sunt atribuite alimentelor pe liniile de
discernământ cultural. În S.U.A., masculinitatea și feminitatea ar fi exemplificate prin
masă mai mare sau mai mică. În consecință, alimentele mai grele (carne de vită,
alimente prăjite, cartofi) sunt identificate ca fiind masculine, în timp ce alimentele mai
ușoare (carne albă, fructe și legume, produse de patiserie) sunt feminine. Acest lucru
se consideră că fiind explicația dintre diferența sexelor în ceea ce privește IMC în
S.U.A.
Care este cel mai sănătos tip de fast-food.
Luanne Hughes, profesor și educator în domeniul nutriției la Rutgers University's
Cooperative Extension, spune că trebuie să ne concentrăm pe opțiunile din meniu,
pentru a alege alimente mai sănătoase, conform USA Today.
„E recomandat să căutați meniurile care au legume în compoziție”, a spus Hughes.
„Acele sandvișuri care fie vin cu roșii, salată sau spanac sau orice fel de legume pe ele,
fie vă permit să adăugați aceste opțiuni”, mai spune ea.
Alegeri mai sănătoase în meniu
Hughes mai face o serie de recomandări pentru a crește valoarea nutritivă a mesei de
tip fast-food. Spre exemplu, recomandă să alegem carnea gătită la grătar. „Carnea de
pui este adesea prezentat ca fiind mai sănătoasă decât alte fast-food-uri, deoarece
puiul conține mai puține grăsimi saturate decât carnea roșie. Dar puiul prăjit și consumul
în exces de alimente prăjite este nesănătos”, mai spune ea.
„Doar pentru că este pui, nu înseamnă că este mai sănătos decât un burger. Trebuie să
vă vedeți cum este preparat”, a spus Hughes, recomandând opțiunea la grătar mai
degrabă decât cea prăjită.
Bibliografie
https://www.cevabun.ro/ce-este-junk-food/
https://www.medlife.ro/articole-medicale/ce-inseamna-junk-food-si-care-sunt-alimentele-
care-intra-in-aceasta-categorie.html
https://adevarul.ro/stil-de-viata/viata-sanatoasa/care-este-cel-mai-sanatos-tip-de-fast-
food-ce-2268560.html
https://sciences.ucf.edu/anthropology/wp-
content/uploads/sites/2/2013/09/Persaud_Donald.pdf
https://www.academia.edu/32841979/THE_GENDERED_DYNAMICS_OF_FAST_FOO
D_EMPLOYMENT_THE_CASE_OF_HARARE_METROPOLITAN_FAST_FOOD_OUTL
ET
https://www.medlife.ro/articole-medicale/ce-inseamna-junk-food-si-care-sunt-alimentele-
care-intra-in-aceasta-categorie.html
https://ziare.com/viata-sanatoasa/fast-food/de-ce-creeaza-fast-food-ul-depedenta-
1005276
https://viataverdeviu.ro/studiile-arata-ca-junk-food-ul-schimba-biochimia-creierului-si-
creeaza-dependenta-la-fel-ca-si-cocaina
https://www.medlife.ro/articole-medicale/cum-explica-stiinta-dependenta-de-fast-
food.html
https://ibani.stirileprotv.ro/retail/substanta-miraculoasa-din-mancarurile-delicioase-
glutamatul-este-daunatoare-organismului.html
https://www.culinar.ro/articole/sfaturi-practice-488/mancarea-fast-food-creaza-
dependenta-si-depresie https://www.academia.edu/30172067/Consumul_de_Fast_Food
https://www.gandul.ro/actualitate/ce-patesc-copiii-care-mananca-fast-food-efectele-
alarmante-explicate-de-un-medic-roman-19678186
https://medicool.ro/efectele-consumului-de-mancare-fast-food-asupra-organismului-de-
ce-e-indicat-sa-o-eviti-39238.html/amp
https://www.sfatulmedicului.ro/?fbclid=IwAR2GNCYMMaVjPdcFn6jPQE6teom0kTMAseI
Vl5n-qZc6WprBY61V2bYTUF0
https://web.colby.edu/st297-global18/2018/10/29/americas-fast-food-obsession/
https://www.scribd.com/doc/269800126/FAST-food