UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Consumul de fast-food în rândul tinerilor

Coord.Științific: Student:
Lector dr. Irina Zamfirescu Voivozeanu Aurelia Monica
Sociologie, Seria 2, Grupa 7

1 BUCUREȘTI
2023
Cuprins
1.Introducere............................................................................................................................3
2. Cadru teoretic.......................................................................................................................4
3.Metodologie............................................................................................................................6
4.Concluzii.................................................................................................................................7
Bibliografie................................................................................................................................8

2 BUCUREȘTI
2023
1.Introducere

Mâncarea este un subiect foarte controversat atunci când vine vorba de sănătate și de tipurile
de mâncare consumate cel mai des de către tineri. Consumul mâncării de tip fast-food este
specific într-o mare parte în rândul tinerilor din ziua de astăzi, mai ales în zonele urbane,
acolo unde sunt nenumărate restaurante de acest tip. Din nefericire, efectele negative pe care
le are acest tip de mâncare nu sunt luate în calcul de către tineri.

Subiectul pe care l-am abordat în cercetarea mea este unul de interes mondial și un subiect
foarte controversat.

Din cauza stilului alert de viață pe care tinerii îl au, consumul mâncării nesănătoase a devenit
cea mai bună alternativă pe care aceștia o au la dispoziție. În ultimii ani, mâncarea fast-food a
devenit tot mai căutată și mai cumpărată. În urma interviurilor pe care le-am luat tinerilor ,
majoritatea mi-au confirmat ipoteza pe care o aveam, într-adevăr ei aleg mâncarea fast-food
în detrimentul mâncării gătită acasă, spre exemplu.

Motivul principal pe care aceștia l-au spus , este lipsa timpului de a găti acasă . Printre altele,
ei au spus că preferă mâncarea fast-food deoarece vor să își diversifice meniul sau nu are cine
să le gătească.

O dietă echilibrată ne-ar putea oferi aproximativ 1500-2000 de calorii într-o zi , dacă alegem
însă să consumăm fast-food , aceste calorii le avem doar la o singură masă, acest lucru fiind
nociv asupra sănătății.1 Dacă această mâncare ar fi consumată ocazional, nu ar pune atât de
mult în pericol sănătatea, însă tinerii aleg să o consume des, nu ocazional.

Scopul cercetării este de a afla exact motivele pe care tinerii le au atunci când decid să
mănânce fast-food, preferințele pe care le au din această gamă, în ce fel cred că le este
afectată sănătatea și cum cred ei că este preparată mâncarea, în norme igienice sau nu.

„Ca termen, „fast -food ” a apărut pentru prima dată în dicționarul Merriam–Webster în 1951,
dar rădăcinile sale sunt mult, mult mai vechi.” 2 (Anon., 2020)

1
(Invita, fără an)
2
(Anon., 2020)
3 BUCUREȘTI
2023
În continuarea lucrării am să dezbat lucrurile pe care le-am cunoscut de-a lungul cercetării și
am să vorbesc despre ce mi-au relatat tinerii în interviurile pe care le-am luat. Nu în ultimul
rând am să vorbesc despre studii și experimente făcute pe acest subiect.

2. Cadru teoretic
A fost făcut un experiment pentru a examina profilul alimentar asociat cu consumul de fast-
food. Experimentul a comparat aportul alimentar al persoanelor în ziua în care au mâncat
fast-food cu ziua în care nu au mâncat fast-food. Acest experimentat a avut ca și subiecți
principali atât adulți cât și copii. Consumul de fast-food a fost raportat de 37% dintre adulți
și 42% dintre copii . Persoanele care au raportat consumul de fast-food au avut un aport mai
mare de energie, grăsimi, sodiu și un raport mai mic de vitaminele A și C, fructe și legume
decât cei are nu au raportat consumul de fast-food. Concluzia acestui experiment este că,
consumatorii trebuie să fie conștienți de faptul că, consumul de fast-food bogat în grăsimi
poate contribui la un aport mare de grăsimi și la un aport scăzut de nutrienți sănătoși. 3

Conform unui articol pe care l-am citit despre mâncarea fast-food și efectele acesteia,
epidemia globală de obezitate infantilă trage un semnal de alarmă. Un raport publicat în anul
2007 de Organizația Mondială a Sănătății și de Organizația Națiunilor Unite pentru
Alimentație și Agricultură a concluzionat că din cauza comercializării mâncărurilor cu un
conținut mare de energie și din cauza restaurantelor de tip Fast-Food, obezitatea la copii și nu
numai, este în creștere. Comercializarea acestor alimente este la îndemâna copiilor încă de la
o vârstă fragedă. Un raport arată că industria alimentară și cea a băuturilor cheltuiesc peste 10
miliarde de dolari pe an pentru comercializarea care este îndreptată către copiii din Statele
Unite. Brandingul este unul dintre obiectivele marketingului pentru a-i încuraja pe copii să
cunoască și să diferențieze logo-urilor. Într-un experiment s-a demonstrat faptul că până și o
reclamă oarecare dată la televizor a putut influența alegerile copiilor preșcolari atunci când
vine vorba de mărci. Experimentul a vurt să cerceteze dacă alegerile și gusturile copiilor sunt
influențate de brandingul unei surse puternic comercializate. Pentru a face acest lucru,
experimentatorul le-a cerut unor copii să guste mâncare de la McDonalds, unele mâncăruri
erau ambalate în logo-ul de la Mc iar unele erau ambalate în altceva dar conținutul era același
ca cel din prima categorie și au fost întrebați dacă gustul este la fel sau sunt diferite. A fost
ales McDonalds deoarece este un brand cunoscut în rândul copiilor și sunt familiarizați cu

3
(Sahasporn Paeratakul, 2003)
4 BUCUREȘTI
2023
mâncarea respectivă. Copiii au preferat gustul mâncării pe care au perceput-o de la bun
început că este Mc, din cauza ambalajului. 4

Diferența dintre prezent și trecut este una destul de vizibilă atunci când vine vorba despre
fast-food și despre mâncarea gătită în restaurante. Totuși, un studiu din 1995 dovedește faptul
că tot mai multe persoane au început să consume mâncare în oraș de pe atunci, îndreptându-
se mai ales spre gama de fast-food. În anul 1995, persoanele care au efectuat studiul au
preconizat că pe viitor acest lucru va lua amploare și se va accelera, acest lucru dovedindu-se
în prezent prin apariția numeroaselor restaurante de acest tip. 5

Părerea mea este că persoanele care comercializează acest tip de mâncare au o afacere foarte
profitabilă în zilele noastre deoarece restaurantele și magazinele de tipul celor fast-food au
devenit tot mai căutate pe piață și sunt printre cele mai vizitate și apreciate locuri de către
tinerii din zilele noastre. Fondatorii acestor afaceri au sesizat cât sunt de căutate aceste tipuri
de magazine și mâncarea pe care o comercializează așa că au mărit și diversificat meniul și
locațiile. Această strategie a fost una cât se poate de bine gândită deoarece a dat rezultate iar
mâncarea fast-food a devenit din ce în ce mai căutată.

Un studiu efectuat în anul 2021 ne spune că, McDonalds, KFC și Mesopotamia sunt cele mai
mari lanțuri de restaurante Fast-Food din România. McDonalds este cel mai mare lanț de
restaurante din lume și bineînțeles că se află pe primul loc și în România. KFC este pe locul
doi în clasamentul restaurantelor Fast-Food și este prezent în România de aproape un sfert de
secol. Mesopotamia ocupă locul al treilea în clasament și este un lanț fondat de doi
antreprenori români, Sebastian și Samuel Tataringa. 6

Privind aceste statisticii, citind articole despre tema aleasă și documentându-mă din mai
multe surse , consider că pe viitor cifrele vor urca iar mâncarea fast-food și restaurantele care
comercializează acest gen de mâncare vor crește considerabil pe piață și vor lua amploare mai
ales în rândul tinerilor, aceștia fiind ușor influențabili fără să se gândească la sănătatea lor și
la efectele pe care această mâncare le poate avea pe viitor asupra organismelor.

4
(Thomas N. Robinson, 2007)
5
(Ali Kara, 1995)
6
(Dumitresci, 2022)
5 BUCUREȘTI
2023
Dacă s-ar implementa educația nutrțională, mulți dintre adolescenți ar înțelege mai bine
riscurile la care se supun atunci când își aleg tipul de mâncare nepotrivit. Acest lucru ar aduce
un beneficiu major în societate dacă școlile sau alte instituții ar preda această „materie” .

Un alt studiu arată că o treime dintre copiii și adolescenții americani mănâncă fast-food.
Pentru a-și face o reclamă bună în rândul adolescenților , cei din industria fast-food au
cheltuit în anul 2009, 4,2 miliarde de dolari pe reclame și publicații. Marketingul s-a extins
mult mai mult decât prin televizoare, aceștia se folosesc de bannere, de social media și multe
altele pentru a putea ajunge cât mai aproape de tineri. Părinții adolescenților si ai copiilor sunt
împotriva acestor reclame și publicații deoarece ei încearcă să își educe copiii să mănânce
într-un mod sănătos. Ca un răspuns pentru reclamațiile părinților, cei din industria fast-food
au introdus în majoritatea meniurilor opțiuni mai nutritive și mai sănătoase pentru cei mici și
nu numai.7

O statistică efectuată în anul 2013 a arătat că 50% din cheltuielile americanilor reprezintă
mâncarea fast-food. Comparativ cu generațiile anterioare, generațiile actuale dezvoltă
hipertensiune și diabet zaharat datorită consumului excesiv de fast-food. Majoritatea copiilor
obezi riscă să devină adulți obezi, aceștia neavând posibilitatea să slăbească sau să aleagă un
stil de viață mai sănătos. Obezitatea are efecte negative atât imediate asupra copiilor dar și pe
termen lung asupra viitorilor adulți obezi. 8

3.Metodologie
Pentru această cercetare am folosit ca și instrument principal interviul dar și cercetarea de
teren care s-a bazat pe observație și nu în ultimul rând cercetarea și citirea mai multor surse
academice.

Am intervievat 6 persoane random, pe care le-am găsit în restaurante fast-food sau care
așteptau să își comande ceva de mâncare. Am făcut această alegere deoarece am vrut să aflu
răspunsurile și opiniile oamenilor obișnuiți despre consumul de fast-food . Persoanele
intervievate au avut vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, au fost atât persoane de sex feminin
cât și persoane de sex feminin. Majoritatea persoanelor locuiau în mediul urban iar una dintre
ele locuia în mediul rural, fiind în trecere prin București.
7
(Jennifer L. Harris, fără an)

8
(Christopher L.Newman, 2013)
6 BUCUREȘTI
2023
Am realizat 2 cercetări de tern care au avut ca scop analizarea comportamentelor persoanelor
care au achiziționat și consumat fast-food în intervalul orar în care am făcut cercetarea.
Cercetarea a fost efectuată în aproximativ 3 ore, în două zile diferite și în doua cartiere
diferite ale Bucureștiului. Persoanele au fost examinate iar comportamentul și deciziile lor
mi-au fost de ajutor în lucrarea mea. Pe parcursul observării în teren am intervievat 2
persoane.

4.Concluzii

Mâncarea nu este o noutate pentru nimeni însă felul în care alegem să o consumăm , DA.

În urma interviurile pe care le-am lua și cercetării pe care am făcut-o am obținut date și
răspunsuri interesante. Majoritatea persoanelor intervievate de către mine au declarat că sunt
consumatori înrăiți de fast-food. Răspunsurile acestor persoane mi-au demonstrat faptul că
oamenii nu sunt încă educați bine nici pe plan nutrițional dar nici pe plan financiar. Ei au
declarat că motivul central pentru care consumă fast-food este lipsa timpului de a găti acasă.
Acest motiv nu este singurul, pe lângă acesta se adaugă și diversificarea meniului, lipsa
experienței gastronomice sau lipsa resurselor materiale. Unele persoane intervievate
consideră că mâncarea fast-food este mai puțin costisitoare decât dacă ar alege să cumpere
alimente crude pe care să le gătească acasă. Din punctul meu de vedere, această afirmație este
una nefondată, eu considerând că mâncarea fast-food este costisitoare și cel mai important,
este nesănătoasă.

Pe parcursul cercetării de teren, am sesizat că restaurantul preferat al tinerilor este

Mcdonalds, aceștia stând la coadă chiar și zeci de minute pentru a putea comanda felul de
mâncare dorit. Am mai observat și faptul că aceștia întotdeauna aleg și o băutură lângă
meniul preferat. Această alegere fiind greșită deoarece băutura aleasă este inclusă în categoria
celor nesănătoase.

Unele persoane mi-au relatat faptul că nu sunt interesate foarte mult de felul în care este
preparată mâncarea pe care ei aleg să o consume atât timp cât aceasta are un gust bun. Tinerii
au mai declarat faptul că nu au avut neplăceri medicale sesizabile până în prezent din cauza
consumul excesiv de fast-food.

7 BUCUREȘTI
2023
5.Bibliografie
Ali Kara, E. K. O. K., 1995. emerald insight. [Interactiv]
Available at: https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/09596119510146823/
full/html
[Accesat 27 01 2023].
Anon., 2020. OTTIMA. [Interactiv]
Available at: https://ottima-power.com/ro/istoria-fast-food/
[Accesat 24 01 2023].
Christopher L.Newman, E. H. B., 2013. ScienceDirect. [Interactiv]
Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0148296313003500
[Accesat 27 01 2023].
Dumitrescu, R., 2022. România-Insider.com. [Interactiv]
Available at: https://www.romania-insider.com/top-fast-food-chains-romania-aug-2022
[Accesat 27 01 2023].
Invita, fără an Invita.ro. [Interactiv]
Available at: https://invita.ro/consumul-de-fast-food-posibile-riscuri/
[Accesat 24 01 2023].
Jennifer L. Harris, M. B. S. D. B., fără an Fastfoodmarketing.org. [Interactiv]
Available at: https://search.issuelab.org/resources/9267/9267.pdf
[Accesat 27 01 2022].
Sahasporn Paeratakul, D. P. F. ,. C. M. C. ,. D. H. R. ,. A. B., 2003. ScienceDirect.
[Interactiv]
Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0002822303010861
[Accesat 24 01 2023].
Thomas N. Robinson, D. L. G. B. M. M., 2007. JAMA Network. [Interactiv]
Available at: https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/article-abstract/570933
[Accesat 27 01 2023].

8 BUCUREȘTI
2023