UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

TELEVISION VIEWING BEHAVIOUR AND ASSOCIATION WITH

FOOD HABITS IN DIFFERENT COUNTRIES

TELEAGĂ DENISA-ANA-MARIA PROF. ASIST. DR. RALUCA MALVINA

STANCIU
AN 1, SERIA 2, GRUPA 7 MATERIE: PSIHOLOGIE
SOCIALĂ
 BUCUREȘTI

2022

Teoria din care e derivată ipoteza studiului ce are la bază comportamentul de

vizionare a televiziunii si asocierile cu obiceiurile alimentare in diferite țări,
conduce la teoria dependenței, deoarece în unele cazuri televizorul creează
dependență, făcand diferență doar comportamentul și autoritatea persoanei în
raport cu consumul de alimente mai puțin sănătoase în fața acestuia în timp ce
vizionăm un film, serial sau o știre este tot mai crescut.
Ipoteza studiului constă în analiza comportamentelor a tinerilor și nu numai în
raport cu timpul dedicat televizorului si obiceiurilor alimentare în diferite țări,
unde putem observa diferențe destul de mari între țări. Constatările arătand
importanța abordării diferențelor socio-economice.
Primul experiment a debutat cu studiul unor tineri cu varste cuprinse între 11-13
ani, ce a avut la bază descrierea diferențelor sociodemografice în vizionarea
televizorului și de a examina asocierile dintre timpul petrecut în fața televizorului
și consumul de dulciuri, băuturi răcoritoare, fructe și legume în diferite țări.
Cel de-al doilea experiment surprinde strategii de marketing, ce au la bază
reclame, filme, emisiuni ce le vizionăm în timpul mesei.
Cel de-al treilea experiment în care s-a aplicat eșantionul, eșantion national
reprezentativ pentru școlari cu varste de 11, 13 și 15 ani, unde au fost făcute
evaluări
în legatură cu cate ore pe zi se uitau la televizor.
Cel de-al patrulea experiment este cu jurnalul alimentar și jurnalul de vizionare în
care elevii au completat chestionarul privind stilul de viață de două ori, cu un
interval de test-retest de 7 zile .
Cel de-al cincilea experiment, cuprinde un scurt chestionar în ceea ce privește
obiceiurile alimentare, în care au fost întrebați de cate ori pe săptămană au
consumat de obicei fructe, legume, dulciuri și băuturi răcoritoare non-dietetice.
Cel de-al șașelea experiment cuprinde analizele de regresie logistică ce au fost
utilizate pentru a investiga asocierile dintre timpul de vizionare și obiceiurile
alimentare.
Ultimul experiment, cel de-al șaptelea, prezintă asocierea vizionării televizorului
cu obiceiurile alimentare.

Rezultatele primului experiment au surprins diferențe destul de mari între țări, 2h-
Elveția și 3-7 h-Ucraina, statistica în ceea ce privește raportul vizionărilor zilnice
la televizor, media. Tot din rezultatele indicate, băieții sunt cei mai predispuși de
a-și petrece timpul în fața televizorului, în general tinerii în varsta de 13 ani cu un
statut socio-economic inferior, iar cei care își petreceau mai mult timpul în fața
televizorului automat erau și mai predispuși să consume mancare nesănătoasă.
Rezultatul celui de-al doilea experiment este reducerea consumului de legume și
fructe, gustările sărate fiind mai rapide și la îndemana în timp ce vizionam la
televizor în timpul mesei.
Rezulatele celui de-al treilea experiment au fost variate, fie deloc ore petrecute la
tv, fie aproximativ 1 ore, fie 2ore, fie 3 ore, fie 4 ore, fie 5 ore, fie 6 ore, fie 7 ore
sau răspunsuri cum că se uitau în zilele lucratoare (de luni pana vineri) sau in
weekend.
Rezultatul celui de-al patrulea experiment, unde la finalul acestuia nu s-a găsit nici
o diferență sistematică între test și retest.
Rezultatele celui de al cincilea experiment au oscilat, mai puțin de o data pe
săptămană, o data pe săptămană, 2-4 zile pe săptămană, 5-6 zile pe săptămană, o
data pe zi și în fiecare zi ,articolele au fost investigate in Belgia și s-au dovedit a fi
acceptabile pentru analizele actuale.
Rezultatul celui de-al șaselea experiment indica orele medii pe zi petrecute în fața
televizorului , 2 ore și mai puțin pe zi sau 4 ore sau chiar mai mult de atat, Elveția
avand cel mai mic timp mediu de vizionare (2 ore pe zi) și cea mai mica proporție
de telespectatori intenși (10%), în timp ce Ucraina a avut cea mai mare medie de
vizionare timp (3, 7 ore pe zi) și cea mai mare proporție de telespectatori mari
(44%).
Rezultatul ultimului experiment, prezinta timpul de vizionare tv , crescut, ce a fost
ascociat în mod semnificativ statistic cu rate mai mari de consum zilnic de bături
zaharoase și dulciuri, iar în schimb timpul de vizionare crescut a fost ascociat
semnificativ statistic cu rate mai scăzute de consum de legume.

Din punctul meu de vedere, importanța datelor experimentale obținute au o

relevanță mare, raportandu-se atat la sănătate , la consumul mancării sănătoase și
mai puțin sănătoasă , petrecerea și organizrea timpului, dependența consumului de
alimente în fața televizorului și dependența televizorului în viața noastră.
Domeniul în care poate fi introduse sau folosite aceste informații este domeniul
sociologiei , deoarece întalnim analize, valori, metode, sontaje, chestionare,
experimente și studii socio-economice bine puse la punct.