UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

"CAROL DAVILA" DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DISCIPLINA SĂNĂTATE PUBLICĂ

PROIECT

IMPACTUL PACIENTILOR CU DIABET

ASUPRA SANATATII PUBLICE ORALE

SESIUNE IUNIE 2021

AN V, SERIA II, GRUPA 13
 EXAMEN STUDENȚI MEDICINĂ DENTARĂ
DISCIPLINA SĂNĂTATE PUBLICĂ
PROIECT

IMPACTUL PACIENTILOR CU DIABET ASUPRA

SANATATII PUBLICE ORALE
SESIUNE IUNIE 2021

AN V, SERIA II, GRUPA 13

STUDENȚI

- GHITA ANDREI
tel. 0749109529, andrei.ghita3@stud.umfcd.ro
- GIUVLETE IOANA ANCUTA
tel. 0726011621, ioana.giuvlete@stud.umfcd.ro
- GOLEA MARIANA DIANA
tel. 0755086623, mariana.golea@stud.umfcd.ro
- GORDU DANA ALEXANDRA
tel. 0727075506, dana.gordu@stud.umfcd.ro
- GRAMA ANDREEA
tel. 0724966258, andreea.grama@stud.umfcd.ro
- GRECEANU EDUARD GHEORGHE
tel. 0732626799, eduard.greceanu@stud.umfcd.ro
- GRECU ANDREI CRISTIAN
tel. 0762636964, andrei.grecu@stud.umfcd.ro
- YASSINE SAHRI ABDELMOUNIM
tel. 0727543095, yassine.sahri@stud.umfcd.ro
- ANASS CHALLALI
tel. 0727543144 - anass.challali@stud.umfcd.ro

1
 CUPRINS

CAPITOL 1 – DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 IN CADRUL SANATATII

PUBLICE ORO-DENTARE – PAG 03 - 09 - Student Ghita Andrei

CAPITOL 2 – DIABETUL ZAHARAT DE TIP 2 IN CADRUL SANATATII

PUBLICE ORO-DENTARE – PAG 10 - 13 - Studentă Giuvlete Ioana Ancuta

CAPITOL 3 – DIABETUL GESTATIONAL IN CADRUL SANATATII

PUBLICE ORO-DENTARE – PAG 14 - 18 - Studentă Golea Mariana Diana

CAPITOL 4 – EDUCATIE PENTRU SANATATE SI CONSTIENTIZAREA

PERICOLELOR ALIMENTARE IN RANDUL COPIILOR SI
ADOLESCENTILOR – PAG 19 - 25 - Studentă Gordu Dana Alexandra

CAPITOL 5 – CAMPANIE DE CONSTIENTIZAREA SI PREVENIRE LA

ADULTII CU DIABET ZAHARAT – PAG 27 - 32 - Studentă Grama Andreea

CAPITOL 6 – CAMPANIE DE COMBATERE A COMPLICATIILOR IN

RANDUL PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT– PAG 33 - 39 – Student
Greceanu Eduard Gheorghe

CAPITOL 7 – REEDUCARE NUTRITIONALA SI SPORTIVA LA DIABETICI

– PAG 40 - 44 - student Grecu Andrei Cristian

CAPITOL 8 – AFECTAREA POPULATIEI LA NIVEL EUROPEAN SI

MONDIAL – PAG 45 - 55 - Student Sahri Yassine Abdelmounim

CAPITOL 9 – DATE DEMOGRAFICE LA NIVEL NATIONAL – PAG 56 - 61

– Student Challali Anass

CONCLUZII – PAG 62 - 63

2
 CAPITOL 1
DIABETUL ZAHARAT DE TIP 1 IN CADRUL SANATATII PUBLICE
ORO-DENTARE

Diabetul de tip 1 rezultă din distrugerea autoimună a celulelor beta producătoare de

insulină în pancreas. Factorii genetici și, încă nedefiniți, de mediu acționează
împreună pentru a precipita boala. Excesul de mortalitate asociat cu complicațiile
diabetului de tip 1 și incidența crescândă a diabetului zaharat de tip 1 subliniază
importanța strategiilor terapeutice pentru prevenirea acestei tulburări cronice.
Modelele epidemiologice ale T1D în funcție de factorii demografici, geografici,
biologici, culturali și alți factori din populații sunt prezentate pentru a obține o
perspectivă despre cauzele, istoria naturală, riscurile și complicațiile T1D.
Datele din studiile epidemiologice de mari dimensiuni din întreaga lume indică
faptul că incidența T1D a crescut cu 2% până la 5% la nivel mondial și că
prevalența T1D este de aproximativ 1 din 300 în Statele Unite până la vârsta de 18
ani. Cercetarea factorilor de risc pentru T1D este un domeniu activ de cercetare
pentru identificarea factorilor declanșatori genetici și de mediu care ar putea fi
vizați pentru intervenție. Deși s-au făcut progrese semnificative în îngrijirea clinică
a T1D, cu îmbunătățiri rezultate în calitatea vieții și a rezultatelor clinice, trebuie
făcut mult mai mult pentru a îmbunătăți îngrijirea și, în cele din urmă, pentru a găsi
un remediu pentru T1D. Studiile epidemiologice au un rol important în curs de a
investiga cauzele complexe, îngrijirea clinică, prevenirea și vindecarea T1D.
De ce se consideră că diabetul de tip 1 ar putea fi prevenit? Diferite aspecte ale
cercetării diabetului se reunesc pentru a sugera ținte terapeutice. Testele de
autoanticorpi cu celule insulare fac posibilă identificarea cu precizie a persoanelor
cu risc de boală viitoare. În majoritatea cazurilor, un prodrom lung oferă o fereastră
de oportunitate pentru a inversa procesul autoimun. Deși nu există „cură” actuală,
datele genetice recente și rezultatele preliminare ale studiilor sugerează celulele T
ca țintă pentru strategiile preventive. O altă țintă potențial realizabilă este
inducerea toleranței la proteinele celulei beta, cum ar fi insulina, care sunt
recunoscute în mod necorespunzător. Alte strategii implică înlocuirea celulelor
beta, dar în prezent nu există suficiente celule donatoare disponibile. Acest lucru
poate fi depășit, deoarece procesele care controlează diferențierea progenitorilor

3
pancreatici și nonpancreatici, precum și replicarea celulelor beta existente ale
insulei sunt dezlegate.

Studiu privind importanta menținerii igienei orale la copii și tinerii cu diabet

de tip 1

Îngrijirea dentară pentru copii și tineri cu diabet de tip 1 ar trebui să se bazeze pe

examinarea fiabilă a cavității bucale, pe tratamentul precoce al cariilor dentare și
pe menținerea rezultatelor tratamentului. Acest lucru poate fi realizat prin vizite de
control regulate, conforme cu standardele, și, de asemenea, prin respectarea
recomandărilor pentru prevenirea cariilor dentare și a bolilor parodontale. Scopul
studiului a fost de a investiga dacă îngrijirea dentară permite păstrarea sănătății
orale bune a copiilor și tinerilor cu diabet de tip 1.
Material și metode: Studiul a inclus 60 de pacienți cu diabet zaharat de tip 1, cu
vârsta cuprinsă între 7 și 17 ani, și 30 de copii și tineri sănătoși în aceeași gamă de
vârstă. Au fost evaluate intensitatea cariilor, eficacitatea tratamentului conservator,
sănătatea parodontală și igiena orală.
Rezultate: Rezultatele examinărilor au arătat o prevalență semnificativ mai scăzută
a cariilor și o sănătate parodontală mai bună la copii și tineri cu diabet de tip 1.
Eficacitatea tratamentului conservator a fost semnificativ mai mare la pacienții cu
dentiție mixtă. Nu a existat nicio diferență semnificativă în igiena orală între
grupurile comparate.
Concluzii: Diabetul este un factor de risc pentru bolile orale, astfel încât copii și
tinerii cu diabet zaharat de tip 1 ar trebui să primească îngrijiri preventive speciale
și măsuri curative. Scopul principal al programului de îngrijire a diabetului
insulino-dependent este de a le clasifica timpuriu în grupuri cu risc ridicat pentru a
îmbunătăți sănătatea bucală generală și, astfel, a îmbunătăți calitatea vieții.
Îngrijirea dentară adecvată pentru copii și pentru copiii cu diabet zaharat de tip 1
este o condiție pentru menținerea sănătății bucale.

Studiu privind evaluarea stării de sănătate orală, a obiceiurilor legate de

sănătatea orală și a halitozei copiilor cu și fără diabet de tip 1.
Materiale și metode: În acest studiu, starea de sănătate orală a copiilor cu și fără
diabet de tip 1 au fost evaluate utilizând indici diferiți (dmft / DMFT, Sistemul
internațional de detectare și evaluare a cariilor (ICDAS) II, pufa, indicii gingivali și
4
parodontali). Halitoza a fost determinată prin evaluarea organoleptică și
monitorizarea sulfului.
Rezultate: O sută de copii cu vârsta cuprinsă între 6-13 ani, 50 diabetici de tip 1
(24 băieți, 26 fete) cu vârsta medie (± sd) de 10,3 ± 2,1 ani și 50 sănătoși (30 băieți,
20 fete) cu medie vârsta (± sd) de 9,9 ± 1,5 ani, a participat la studiu.
Valorile mediane ale DMFT și DMFS au fost mai mici la copiii cu diabet zaharat
de tip 1, în timp ce indicii DMFT și DMFS au fost similari cu grupul sănătos. Au
fost observate leziuni ale cariilor cavitate la 60,0% dintre copiii cu diabet și la
58,0% dintre copiii sănătoși. Conform indicelui ICDAS II, 42,0% dintre copiii cu
diabet zaharat și 56,0% dintre copiii sănătoși au avut o degradare severă. Indicele
mediu al plăcii a fost semnificativ statistic mai mic la copiii diabetici (p = 0,04). La
12,0% dintre copiii cu diabet zaharat de tip 1 și la 18,0% dintre copiii sănătoși,
compușii volatili ai sulfului (CSV) au fost determinați să fie ≥150 ppb, iar scorul
cel mai diagnosticat a fost 1 la ambele grupuri. La copiii diabetici cu valoarea
tăiată de 7,5% HbA1c, nu a existat nicio diferență semnificativă statistic în
rezultatele indicilor de sănătate orală și scorurile VSC.
Concluzie: Rezultatele prezentului studiu sunt insuficiente pentru a susține un efect
semnificativ al diabetului asupra creșterii riscului de boli orale și parodontale. Cu
toate acestea, este important să subliniem importanța sănătății orale și dentare, a
îngrijirii orale regulate și a vizitelor dentare atât la pacienții cu diabet zaharat de tip
1, cât și la părinții lor.

Studiu privind starea și igiena sănătății dentare la copii și adolescenți cu

diabet zaharat de tip 1
Există un dezacord cu privire la efectul diabetului asupra igienei orale. Scopul
acestui studiu a fost de a evalua starea de sănătate și igienă orală a pacientului cu
diabet zaharat de tip 1.
Metode: În acest studiu de control al cazului, sănătatea și igiena parodontală a 80
de copii și adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 5-18 ani) cu diabet zaharat de tip 1,
referite la Clinica endocrină pediatrică a Spitalului Besat Hamadan Iran 2013 -
2014 și 80 de subiecți cu control non-diabetic au fost evaluat clinic. Datele
necesare, cum ar fi sexul, vârsta, durata diabetului, tipul și numărul de injecții cu
insulină pe zi, au fost obținute din chestionar autoadministrat și din dosarele
medicale ale pacientului. Participanții la ambele grupuri au fost examinați pentru
identificarea dinților lipsiți de carie (DMFT); DMFT (pentru dinții primari), igiena
5
orală utilizând indicele de placă O'Leary (PI) și indicele de gingivită (GI). P <0,05
a fost considerat semnificativ.
Rezultate: Vârsta medie a studiului și a grupului de control a fost de 12,5 ± 4,05 și
respectiv 12,08 ± 3,47 ani. Nu au existat diferențe semnificative între două grupuri
în ceea ce privește indicii DMFT (P = 0,158) și PI (P = 0,373). Diferența indicelui
GI a fost semnificativă statistic în grupul diabetic (P = 0,001). Interesant este că s-a
observat un indice DMFT mai mare în grupul de control (P = 0,008). În grupurile
diabetice, indicele GI și DMFT a crescut semnificativ odată cu durata diabetului.

Concluzii: În afară de scorurile mai ridicate ale indicelui GI, frecvența bolilor orale
și parodontale nu a fost diferită la pacienții diabetici comparativ cu subiecții
sănătoși. Rezultatele studiului prezent sunt insuficiente pentru a susține un efect
semnificativ al diabetului asupra creșterii riscului de boli orale și parodontale. Cu
toate acestea, copii și adolescenții diabetici ar trebui să primească instrucțiuni de
igienă orală.

Studiu privind Sănătatea bucală și hemoglobina glicozilată la copii cu diabet

zaharat de tip 1 din India de Sud
Context: Studiul a fost o încercare de a evalua relația dintre starea de sănătate orală
și nivelul de control glicemic la pacienții cu diabet zaharat de tip 1.
Metode: Studiul a fost realizat la 87 de copii cu diabet de tip 1, cu vârste cuprinse
între 8 și 16 ani, care frecventează un spital specializat în diabet. Sănătatea bucală
a acestor pacienți a fost măsurată utilizând criteriile OMS din 1997 pentru
Sănătatea Bucală pentru diagnosticarea cariilor dentare, a indicelui gingival și a
indicelui de placă. Probele au fost apoi împărțite în două grupuri ca diabet
controlat (≤6,99% hemoglobină glicozilată [HbA1c]) și necontrolat (≥7% HbA1c)
conform recomandărilor pentru controlul glicemic la diabetici, date de Asociația
Americană a Diabetului. S-a comparat sănătatea bucală între grupuri.
Rezultate: Datele au fost analizate statistic folosind testul t student. Rezultatele au
arătat o diferență semnificativă în componenta suprafeței deteriorate, lipsă și
umplută (P = 0,043) și scorurile indicelui gingival (P <0,001) în dentiția
permanentă între grupurile controlate și necontrolate, dar nu și în cazul dentiției
primare.
Concluzii: Rezultatele datelor sugerează că controlul metabolic a avut un impact
asupra prevalenței cariilor și asupra sănătății gingivale a acestor pacienți, în caz de
6
dentiție permanentă. Pe măsură ce controlul glicemic a devenit mai slab, prevalența
cariilor și inflamația gingivală au crescut. Când s-a luat în considerare dentiția
primară, corelația nu a fost semnificativă.

Studiu privind Starea de sănătate orală clinică și microbiană la copii și

adolescenți cu diabet zaharat de tip 1
Obiective: Studierea sănătății orale a persoanelor tinere cu diabet zaharat de tip 1
controlat și necontrolat (T1DM) și compararea rezultatelor cu cele pentru omologii
sănătoși.
Metode: O sută patruzeci și patru de tineri (6-15 ani) au fost repartizați, conform
controlului glicemic, la trei grupuri de studiu: (i) pacienți diabetici cu control
glicemic slab [hemoglobină glicată (HbA1c ≥7,5%) )] (n = 35); (ii) pacienți
diabetici cu un control glicemic bun (HbA1c <7,5%) (n = 39); și (iii) indivizi
sănătoși (n = 70).
S-au înregistrat indicii plăcii, inflamației gingivale, calculului și suprafețelor
degradate, lipsă și umplute (DMFS). S-au determinat parametrii salivari și s-a
colectat saliva stimulată pentru a permite detectarea și determinarea nivelurilor de
Candida albicans orală și Streptococcus mutans prin reacția în lanț a polimerazei în
timp real (PCR).
Rezultate: În grupurile de studiu s-au găsit cantități semnificativ diferite de placă
(P = 0,024): tinerii cu un control glicemic slab au avut mult mai multe plăci decât
tinerii din celelalte două grupuri.
Indicii gingivali, calculi și DMFS nu au fost semnificativ diferiți între grupuri (P>
0,05). Nivelurile de Candida albicans nu au fost semnificative statistic diferit între
grupuri, dar grupul cu un control glicemic slab a prezentat o frecvență crescută de
detectare.
Streptococcus mutans a fost izolat din cavitatea bucală a 96 din cei 144 de indivizi.
O diferență semnificativă statistic în nivelul de S. mutans a fost găsită între grupul
cu control glicemic slab și grupul de control sănătos (P = 0,032).
Concluzii: Rezultatele implică faptul că tinerii cu T1DM au un nivel mai scăzut de
igienă orală și prezintă un risc mai mare de viitoare boli orale, în special atunci
când tulburarea lor metabolică este necontrolată. Cu toate acestea, factorii din afara
cavității bucale pot avea, de asemenea, un impact considerabil asupra inițierii și
progresiei bolilor orale.

7
Boli parodontale și carii dentare la copii cu diabet zaharat de tip 1
Diabetul zaharat de tip 1 este o boală metabolică cronică de origine autoimună cu
manifestare precoce predominant în copilărie. Incidența sa a crescut în majoritatea
țărilor europene.
Diabetul a fost studiat intens de toate ramurile medicinii. Au existat mai multe
studii care investigau consecințele orale ale diabetului; cu toate acestea, au fost
trase concluzii lipsite de ambiguitate doar pentru relația dintre diabet și insuficiența
parodontală.
Multe studii au confirmat niveluri mai ridicate de placă și o incidență mai mare a
gingivitei cronice atât la adulți, cât și la copiii cu diabet.

Parodontita juvenilă este rară atât la subiecții sănătoși, cât și la cei cu diabet de tip
1. Cu toate acestea, anumite descoperiri din studii bine realizate, de exemplu,
diferențele în microflora orală sau impactul controlului metabolic al diabetului
asupra sănătății parodontale, indică un risc mai mare de parodontită la copiii cu
diabet de tip 1.
În ceea ce privește asocierea diabetului și a cariilor dentare, rezultatele studiilor
sunt inconsistente. Cu toate acestea, s-a constatat că unii factori de risc pentru
cariile dentare sunt fie mai mult sau mai puțin prevalenți în populația diabetică. În
ciuda unei cercetări ample în acest domeniu, trebuie să recunoaștem că multe
întrebări au rămas fără răspuns. Este nevoie de cercetări aprofundate continue în
acest domeniu.

Studiu privind sănătatea orală a copiilor cu diabet zaharat de tip 1: o analiză

sistematică
Scop: Această revizuire sistematică a investigat starea de sănătate orală a copiilor
cu diabet de tip 1.
Metode: A fost efectuată o căutare sistematică utilizând PubMed / Medline, Web
of Knowledge, SCOPUS și EMBASE. Căutarea a inclus toate studiile publicate de
la începutul bazei de date până în ianuarie 2014. Un total de 1179 de rezumate au
fost analizate pentru selecție în 2 faze.
Prima etapă de selecție s-a bazat doar pe titlu și pe rezumate. Rezumatele selectate
au fost apoi incluse pentru faza a doua, unde s-au obținut articole complete.
Selecția a fost efectuată de 2 recenzori independenți (valoarea Kappa = 0,809).
Doar 37 de articole au fost incluse pentru analiza finală în această revizuire.
8
Rezultate: Există dovezi contradictorii în experiența cariilor între copii cu diabet de
tip 1 și copii sănătoși. Pentru sănătatea parodontală, majoritatea studiilor au
raportat o acumulare de placă semnificativ mai mare și un indice gingival mai mare
la copii cu diabet de tip 1. Studiile de cohortă nu au raportat diferențe semnificative
în parametrii perioodontali în timp.
Concluzii: Există dovezi contradictorii cu privire la experiența cariilor la copii cu
diabet zaharat de tip 1, dar aceștia prezintă o stare de sănătate parodontală mai
slabă, cu o acumulare mai mare de placă comparativ cu copiii sănătoși. Sunt
justificate studii suplimentare pentru a evalua starea de sănătate orală a copiilor cu
diabet de tip 1.

BIBLIOGRAFIE:

 Anna Kuzmiuk et al. Importance of dental care to maintain oral health of

children and youth with type 1 diabetes, Med Pr. 2018

 Tayyibe Aslihan Iscan et al. Oral health and halitosis among type 1 diabetic
and healthy children, J Breath Res, 2020

 Rezvan Rafatjou et al. Dental Health Status and Hygiene in Children and
Adolescents with Type 1 Diabetes Mellitus, J Res Health SCI, 2016

 K Vidya et al. Oral health and glycosylated hemoglobin among type 1

diabetes children in South India, J Indian Soc Pedod Prev Dent, 2018

 Anastasia Babatzia et al. Clinical and microbial oral health status in children
and adolescents with type 1 diabetes mellitus, Int Dent J, 2020

 Marta Novotna et al. Periodontal Diseases and Dental Caries in Children

with Type 1 Diabetes Mellitus, Mediators Inflamm, 2015

 Ahmad Faisal Ismail et al. Oral health of children with type 1 diabetes
mellitus: A systematic review, Diabetes Res Clin Pract, 2015

9
 CAPITOL 2
DIABETUL ZAHARAT DE TIP 2 IN CADRUL SANATATII PUBLICE
ORO-DENTARE

Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune metabolică caracterizată de un

nivel ridicat al glicemiei în contextul unei rezistențe la insulină și unei deficiențe
relative de insulină. Simptomele clasice sunt setea exagerată, urinarea frecventă și
senzația constantă de foame. Diabetul de tip 2 reprezintă aproximativ 90% din
cazurile de diabet, în timp ce restul de 10% sunt reprezentate în principal de
diabetul zaharat tip 1 și diabet gestațional. Se crede că obezitatea constituie cauza
principală a diabetului de tip 2 la persoanele predispuse genetic.
Diabetul de tip 2 este inițial ținut sub control prin intensificarea activității
fizice și ajustarea dietei. Dacă nivelul glicemiei nu scade ca urmare a acestor
măsuri, este posibil să fie necesare medicamente ca metformina sau insulina. Cei
care își administrează insulină sunt de regulă obligați să-și verifice regulat nivelul
glicemiei.
Incidența diabetului a crescut considerabil în decursul ultimilor 50 de ani, în
paralel cu cea a obezității. În 2010 existau aproximativ 285 de milioane de oameni
care sufereau de această boală, în comparație cu aproximativ 30 de milioane în
1985.
Diabetul este o boală frecventă cu manifestări orale care au impact asupra
îngrijirii dentare. Este necesar ca medicii stomatologi să cunoască manifestările
orale ale diabetului zaharat, astfel încât să poată detecta și lua măsuri pentru a
controla starea glicemică a acestor pacienți. Manifestările orale ale DZ pot fi
clasificate în general în două tipuri: cele care afectează țesuturile dure și cele care
afectează țesuturile moi ale cavității bucale.

10
 Diabetul de tip 2 prezintă numeroase complicații posibile pe termen
lung. Studiile epidemiologice indică faptul că severitatea complicațiilor diabetice
este în general proporțională cu gradul și durata hiperglicemiei. Printre
manifestările orale legate de DZ descrise sunt: gura uscată, cariile dentare, boala
parodontală și gingivita, candidoza orală, sindromul gurii arzătoare, tulburările
gustului, zigomicoza rinocerebrală (mucormicoza), aspergiloza, lichenul plan oral,
limba geografică și fisura limbă, întârzierea vindecării rănilor și incidența crescută
a infecției, disfuncție salivară, gust modificat și alte tulburări neurosenzoriale,
erupție dentară afectată și hipertrofie parotidă benignă.
În urma unui studiu realizat de Departamentul de Medicină, MLN Medical
College, Allahabad, Uttar Pradesh, India s-a observant ca manifestările orale în DZ
au inclus boala parodontală în 34%, candidoză orală în 24%, pierderea dinților în
24%, ulcere mucoase orale în 22%, afectarea gustului în 20%, xerostomie și
hipofuncția glandei salivare în 14%, cariile dentare în 24% , și senzație de arsură a
gurii în 10% cazuri.
În 2010, se estima că la nivel global există 285 milioane de persoane care
suferă de diabet de tip 2, adică 90% din cazurile de diabet. Aceasta înseamnă
aproximativ 6% din populația adultă a lumii. Diabetul este frecvent atât în țările
dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, incidența bolii
rămâne scăzută în țările subdezvoltate.
Femeile prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de diabet, iar acest
lucru este valabil și în cazul anumitor grupuri etnice, cum ar fi sud-
asiaticii, locuitorii din Oceania, latino-americanii și nativii americani. Cauza o
poate constitui sensibilitatea crescută a anumitor grupuri etnice la stilul de viață
occidental. Considerat în trecut o boală a adulților, diabetul de tip 2 apare din ce în
ce mai frecvent la copii, odată cu creșterea ratei obezității în rândul acestora.  În
prezent, adolescenții americani sunt diagnosticați cu diabet de tip 2 la fel de
frecvent ca și cu diabet de tip 1.
În 1985, rata diabetului era estimată la 30  de milioane, ajungând la 135  de
milioane în 1995 și la 217 milioane în 2005.  Se crede că această creștere se
datorează în primul rând îmbătrânirii populației la nivel global, reducerii
exercițiilor fizice, și obezității aflate în continuă creștere. În 2000, printre primele
cinci țări în care se înregistra cel mai mare număr de persoane bolnave de diabet se

11
numărau India, cu 31,7 milioane, China, cu 20,8 milioane, Statele Unite, cu
17,7 milioane, Indonezia, cu 8,4 milioane și Japonia, cu 6,8 milioane. DZ este
considerată o epidemie mondială de către Organizația Mondială a Sănătății.
Conform celor mai recente statistici ale Federației Internaționale a
Diabetului (IDF), DZ de tip 1 afectează aproximativ 500.000 de copii cu vârsta sub
15 ani la nivel mondial. Abia în 2013, au existat 79.000 de cazuri diagnosticate de
diabet de tip 1 la copii, ceea ce înseamnă o incidență anuală în creștere de 3%.
În urmă cu 30 de ani, DZT2 era considerat rar la copii și adolescenți. Cu
toate acestea, la mijlocul anilor 1990, cercetătorii au început să observe o incidență
tot mai mare a DZT2 la nivel mondial. Acest lucru a fost observat în special în
Statele Unite, dar a fost raportat și în alte țări, cum ar fi Canada, Japonia, Austria,
Marea Britanie și Germania. În unele regiuni ale Statelor Unite, DZT2 este la fel
de frecventă la adolescenți ca DZT1.
Deși DZT2 este diagnosticat pe scară largă la adulți, frecvența a crescut
semnificativ în grupa de vârstă pediatrică la sfârșitul secolului al XX-lea. În funcție
de populația studiată, diabetul de tip 2 reprezintă acum 8-45% din toate cazurile
noi de diabet raportate la copii și adolescenți. Studiul SEARCH for Diabetes in
Youth Study (studiu observațional multicentric efectuat în Statele Unite) a
constatat că incidența diabetului de tip 2 a fost cea mai mare în rândul indienilor
americani cu vârste cuprinse între 15-19 ani (49,4 cazuri la 100.000); a doua și a
treia cea mai mare incidență a aparținut rasei negre asiatice și insulare din Pacific,
cu vârste cuprinse între 15-19 ani, cu 22,7 cazuri la 100.000 de persoane, respectiv
19,4 cazuri la 100.000 de persoane. O prevalență crescută a DZT2 a fost
recunoscută și în alte țări decât Statele Unite, inclusiv Japonia, unde incidența
DZT2 la copiii de la școală după 1981 s-a dovedit a fi strâns legată de o prevalență
tot mai mare a obezității. Studiile efectuate în diferite țări (China, Taiwan,
Bangladesh, Australia) au arătat, de asemenea, o incidență crescută a DZT2.
Conform statisticilor furnizate de Societatea Română de Diabet, Nutriție și
Boli Metabolice referitoare la România, în 2014, la nivel național au fost
înregistrate 376 de cazuri noi de diabet, dintre care 16 au fost cazuri de DZT2. În
ansamblu, există 2.670 de copii români cu diabet în evidența medicilor, pediatrilor
și diabetologilor. Prevalența DZT2 la copii și adolescenți este mai mare la fete

12
decât la băieți, deoarece prevalența este mai mare în rândul femeilor adulte decât al
bărbaților adulți.
Vulnerabilitatea socială s-a dovedit a fi un factor de risc independent pentru
hipoglicemie la pacienții cu diabet zaharat. În unele țări, pacienții aflați într-o
situație vulnerabilă sunt ajutați în sistemul public de sănătate, care oferă asistență
medicală gratuită. Un studiu realizat de Departamentul de Medicină Internă,
Argentina compară prevalența hipoglicemiei în rândul pacienților cu diabet de tip
2, în sectorul public versus cel privat și relația sa cu vulnerabilitatea socială. Acest
studiu descriptiv multicentric a inclus 600 de pacienți cu DZT2 de la instituții de
îngrijire publice și private din Argentina. Nivelul socioeconomic (SEL) a fost
evaluat prin sondajul Asociației Marketing Argentinian. Au fost înregistrate
numărul de hipoglicemii severe simptomatice și asimptomatice. Dintre pacienții
incluși, 66% au fost ajutați în sectorul public. 41% dintre pacienți (n = 246) au
înregistrat cel puțin 1 episod din orice eveniment de hipoglicemie fiind mai
răspândit în sectorul public comparativ cu sectorul privat (50% vs. 22%). Mai
mulți factori legați de vulnerabilitatea socială precum șomajul, nivelul
socioeconomic și educația sanitară precară au arătat o creștere semnificativă a
riscului de hipoglicemie. Profesioniștii care lucrează cu persoane cu diabet trebuie
să țină cont de acești factori pentru un tratament sigur al bolii.

BIBLIOGRAFIE:
1. Corresponding Author: Dr. Sarita Bajaj, Post Graduate Department of
Medicine, MLN Medical College, Allahabad, Uttar Pradesh, India - ,,Oral
manifestations in type-2 “
2. Diabet zaharat de tipul 2 – Epidemiologie, Wikipedia
3. Mother and Child Department, “Grigore T. Popa” University of Medicine
and Pharmacy, Iasi, Romania , Faculty of Medicine, “Carol Davila”
University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania - ,,Type 2
diabetes mellitus in children and adolescents: a relatively new clinical
problem within pediatric practice “
4. Departamento de Medicina Interna, Servicio de Diabetes, Hospital Córdoba,
Córdoba, Argentina - ,, TYPE 2 DIABETES. PREVALENCE OF

13
 HYPOGLYCEMIA IN PUBLIC VERSUS PRIVATE HEALTH CARE
SYSTEM “
5. Diabetul zaharat de tip 2 – Wikipedia
6. Kung-Ting Kao, Matthew A Sabin - Type 2 diabetes mellitus in children and
adolescents
7. Sarita Bajaj, Suresh Prasad, Arvind Gupta – Indian Jurnal of Endocrinology
and Metabolism, “Oral manifestations in type 2 diabetes and related
complications”

CAPITOL 3
DIABETUL GESTATIONAL IN CADRUL SANATATII PUBLICE ORO-
DENTARE

Epidemia de diabet capătă o amploare din ce în ce mai ridicată, ultimele date

relevate de către Federaţia Internaţională de Diabet arătând că aproximativ 386
milioane de oameni din întreaga lume aveau diabet în anul 2014, iar numărul lor
este în creştere, mai ales în ţările slab şi mediu dezvoltat.

Diabetul Gestațional (DG) e o formă de diabet care constă în nivele crescute

de glucoză în sânge, în timpul sarcinii. In timpul sarcinii, hormonii secretati de
placenta blocheaza actiunea insulinei secretate. Apare asa numita rezistenta la
insulina, ceea ce face ca organismul mamei sa foloseasca foarte greu insulina.
Nevoia de insulina poate creste in aceste conditii pana la de trei ori peste valorile
normale. Acesta apare în una din 25 de sarcini pe plan mondial și e asociat cu
complicații pentru mamă și copil. DG dispare de obicei după sarcină, dar femeile
cu DG și copiii acestora sunt asociati cu un risc crescut de diabet tip 2 mai târziu
în viață. Aproximativ jumătate din femeile cu istoric de DG vor avea evoluție spre
tipul 2 de diabet în cinci până la zece ani după momentul nașterii.Pentru diabetul
gestațional, diagnosticul se realizează mai bine prin screening prenatal, decât prin
semnalare de simptome, simptomatologia fiind una destul de saraca.

Datele recente arată că prevalența diabetului zaharat gestațional a crescut

cu aproximativ 10-100% în mai multe grupuri de rasă / etnie în ultimii 20 de ani. O
adevărată creștere a prevalenței DG, în afară de consecințele sale negative pentru

14
sugari, ar putea reflecta sau contribui la modelele actuale de creștere a diabetului
zaharat și a obezității, în special la descendenți. Prin urmare, aspectele de sănătate
publică ale creșterii DG necesită mai multă atenție.

Frecvența diabetului gestational reflectă de obicei frecvența diabetului de

tip 2 la populația subiacentă .Printre factorii de risc cei mai comuni se numara
vârsta maternă avansată, obezitatea și istoricul familial de diabet zaharat. Fără
îndoială, există diferențe etnice în prevalența diabetului gestational. În SUA, nativii
americani, asiaticii, hispanicii și femeile afro-americane prezintă un risc mai mare
de diabet gestational decât femeile albe non-hispanice. În Australia, prevalența
diabetului gestational s-a dovedit a fi mai mare la femeile a căror țară de naștere a
fost China sau India decât la femeile a căror țară de naștere a fost în Europa sau
Africa de Nord. Prevalența diabetului gestational a fost, de asemenea, mai mare la
femeile aborigene decât la femeile non-aborigene. În India, GDM s-a dovedit a fi
mai frecventă la femeile care trăiesc în zonele urbane decât la femeile care trăiesc
în zonele rurale.

Tendința către vârsta maternă mai avansata, epidemia de obezitate și diabet

și scăderea activității fizice precum și adoptarea stilurilor de viață moderne în țările
în curs de dezvoltare pot contribui la o creștere în prevalența diabetului in timpul
sarcinii. Deoarece diabetul gestational este asociat cu mai multe complicații
perinatale și femeile ce dezvolta aceasta afectiune și descendenții lor prezinta un
risc crescut de a dezvolta diabet mai târziu în cursul vietii, este esențial să se
evalueze tendințele prevalenței diabetului gestational. Astfel pot fi alocate
resursele adecvate perinatale și strategii de prevenire a diabetului postpartum.
Caracterizarea tendințelor în DG ar putea ajuta, de asemenea, la înțelegerea
posibilelor mecanisme pentru creșterea obezității și a diabetului de tip 2, în special
la copii. Datele recente arată că prevalența DG a crescut cu –16–127% în mai
multe grupuri de etnie / rasă în ultimii 20 de ani.

Exista dovezi puternice conform carora modificarea stilului de viata poate

preveni sau intarzia dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2 la persoane cu risc
crescut. În SUA, se incearca urmărirea screening-ului diabetului postpartum în
rândul femeilor din comunitățile cu resurse scăzute care se confruntă cu provocări
in ceea ce priveste accesul la ingrijirile dupa sarcina. Datele existente sunt din
pacate limitate.

15
 Prevalenta diabetului gestational si diabetului tip 2 difera in randul
grupurilor minoritare etnice. In SUA, femeile asiatice si filipineze au o prevalenta
mai mare a diabetului gestational si implicit a diabetului tip 2, comparative cu
femeile albe. Femeile arabe au o prevalenta ridicata a obezitatii si implicit un risc
mai mare de DZ tip 2.

Un studiu istoric de cohortă a fost realizat folosind datele clinice colectate

între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2011. Eșantionul studiului a inclus femei în
vârstă de 20-45 de ani; 2938 de femei evreiești etiopiene, 5849 arabe și 5156 non-
etiopiene.

Prevalența diabetului pre-gestațional a fost semnificativ mai mare în rândul

femeilor etiopiene (2,7%) și arabe (4,1%) decât în rândul femeilor evreiești non-
etiopiene (1,6%), iar ratele de screening au fost relativ ridicate (85,5%, 87,2% și 83
%, respectiv). Proporția sarcinilor complicate cu diabet gestational a fost mai mare
în rândul femeilor etiopiene (4,3%), dar nu a fost semnificativ diferită între femeile
arabe (2,9%) și cele non-etiopiene (2,2%).

Un alt studiu recent a examinat prevalența DG așa cum a fost raportată în

înregistrările certificatelor de naștere din New York în 1990 și din nou în 2001.
Prevalența DG diagnosticată a crescut cu ~ 46%, iar creșteri au fost observate în
toate grupele de rasă / etnie.

Odată cu motivul fundamental al creșterii observate a prevalenței GDM,

sistemul de îngrijire a sănătății se confruntă cu o mare problema. Prin urmare,
această complicație a sarcinii va necesita resurse sporite pentru a gestiona un
control glicemic adecvat în timpul sarcinii și pentru a reduce complicatiile
perinatale. În plus, aproximativ 50% dintre femeile cu GDM sunt de așteptat să
dezvolte diabet de tip 2 în termen de 5 ani. Studiile clinice recente au arătat că
comportamentele de sănătate precum dieta și activitatea fizică previn sau întârzie
apariția diabetului. Astfel de intervenții comportamentale s-au dovedit a fi rentabile
la un nivel mai ridicat decât o intervenție farmacologică. Prin urmare, clinicienii
vor trebui să promoveze din ce în ce mai mult testarea glicemiei și îmbunătățirea
comportamentelor de sănătate la vizitele postpartum ale femeilor care au avut
GDM pentru a preveni dezvoltarea diabetului tip II.

16
 Terapia nutrițională este recomandată pe scară largă ca parte integrantă a
tratamentului GDM. Din păcate, există relativ puține informații din studiile
controlate pentru a ghida recomandările nutriționale pentru această afecțiune. În
general, cerințele nutriționale sunt aceleași pentru femeile însărcinate cu sau fără
GDM. Cu toate acestea, mai multe modificări ale dietei pot reduce nivelurile de
glucoză mai eficient decât o dietă standard pentru femeia gravida. Acestea includ
reducerea aportului caloric pentru femeile supraponderale și obeze (de exemplu, la
~ 25 kcal / kg de greutate corporală), limitând conținutul de carbohidrați la 35 –
40% din totalul caloriilor. Acest principiu poate fi aplicate în practică prin
individualizarea sfaturilor dietetice sub îndrumarea unui nutriționist care este
expert în managementul dietetic al femeilor cu diabet zaharat în timpul sarcinii.

Următorul pas după inițierea terapiei nutriționale este identificarea femeilor

care au nevoie de tratament suplimentar pentru a minimiza riscul de complicații
perinatale. Două abordări generale au fost aplicate în acest sens. Cea mai obișnuită
abordare utilizează o monitorizare regulată a glucozei de către pacienți. Momentul
optim și frecvența monitorizării nu au fost determinate. În absența unor dovezi
definitive, a devenit o practică obișnuită să se solicite pacienților să isi măsoare
nivelurile de glucoză capilară înainte mic dejun și la 1-2 ore după micul dejun,
prânz și cină. Cealaltă abordare generală pentru identificarea sarcinilor care pot
beneficia de un control metabolic intensificat utilizează o combinație de măsurători
ale glucozei materne și măsurători morfologice fetale.

Accentul principal al îngrijirii postpartum ar trebui să fie evaluarea riscului

viitor de diabet zaharat și atenuarea acestui risc. În ceea ce privește monitorizarea,
nu sunt disponibile studii sistematice privind metodele. În general, femeile ar
trebui să aibă o măsurare a glucozei plasmatice în repaus alimentar înainte de
externare, pentru a identifica femeile cu niveluri crescute ale glucozei. Aceste
femei ar trebui tratate pentru diabet zaharat, în timp ce alte femei pot fi externate
cu planuri de reevaluare a nivelului de glucoză în ambulatoriu. Testarea toleranței
la glucoză la 1-4 luni postpartum este utilă pentru identificarea altor femei cu
diabet zaharat și pentru stratificarea riscului de diabet zaharat de 1-5 ani.

Din cauza ratei ridicate de progresie la diabetul zaharat după GDM, este
recomandabil să se implementeze un anumit grad de modificare a stilului de viață
la toți pacienții al căror risc de diabet pare să fie pentru DZ tip II. Intensitatea

17
abordării poate fi modificată în funcție de riscul perceput. De exemplu, femeile cu
niveluri de HbA1C prediabetice (5,8-6,4%) prezintă un risc suficient de mare
pentru diabetul zaharat, iar atunci atentia trebuie sporita catre aceasta categorie.

O adevărată creștere a prevalenței GDM, în afară de consecințele sale

negative pentru sugari în perioada nou-născutului, ar putea reflecta sau contribui la
tiparul continuu de creștere a diabetului zaharat și a obezității. Posibilele efecte pe
termen lung ale creșterii GDM asupra descendenților imediați nu vor fi cunoscute
de zeci de ani. Accesul la asistență medicală și asistență de calitate pentru femeile
GDM și descendenții lor trebuie să fie mult mai accesibil. Prin urmare, sunt
necesare eforturi comune pentru a modifica aceste tendințe în GDM și pentru a
preveni diabetul cronic la pacienții cu GDM și descendenții lor.

BIBLIOGRAFIE:

1. Assiamira Ferrara, MD, PHD-PubMed -“Increasing Prevalence of

Gestational Diabetes Mellitus, A public health perspective”

2. Buckley B.S. Harreiter J, Damm P. Corcoy R. Chico A. Simmons

D.-“Gestational diabetes mellitus in Europe: prevalence, current screening
practice and barriers to screening.”

3. Ferrara A.-“Increasing prevalence of gestational diabetes mellitus: a public

health perspective”.

4. Kim C., Newton K.M., Knopp R.H.-“Gestational diabetes and the incidence
of type 2 diabetes.”

5. Wild S., Roglic G., Green A., Sicree R., King H.-“Global prevalence of
diabetes”.

6. Duran A., Sáenz S., Torrejón M.J., Bordiú E., Valle Ld., Galindo
M.-“Introduction of IADPSG criteria for the screening and diagnosis of
gestational diabetes mellitus results in improved pregnancy outcomes at a

18
 lower cost in a large cohort of pregnant women: The St. Carlos gestational
diabetes study.”

7. Leanne Bellamy et al. Lancet. 2009-“Type 2 diabetes mellitus after

gestational diabetes: a systematic review and meta-analysis”

8. Anat Jaffe et al. Acta Diabetol. 2020 -“Gestational diabetes risk in a multi-
ethnic population”

CAPITOL 4
EDUCATIE PENTRU SANATATE SI CONSTIENTIZAREA
PERICOLELOR ALIMENTARE IN RANDUL COPIILOR SI
ADOLESCENTILOR

Calitatea aportului nutritiv influenţează creşterea şi dezvoltarea

organismului, precum şi statusul nutriţional şi starea de sănătate a unei persoane.
De aceea, este important ca nutriţia să fie adecvată nevoilor fiecărui organism.
Copiii şi adolescenţii sunt grupe populaţionale foarte sensibile la nutriţia
inadecvată . Adolescenţii fac mai multe alegeri pentru ei înşişi decât fac copiii, iar
consecinţele acestor alegeri vor influenţa statusul lor nutriţional, atât în perioada
adolescenţei, cât şi la maturitate . Obiceiurile alimentare nesănătoase au un impact
major asupra stării de nutriţie. Deprinse în copilărie şi adolescenţă au repercusiuni
serioase asupra stării de sănătate, atât pe termen scurt influenţând creşterea şi
dezvoltarea fizică şi psihică, cât şi pe termen lung , aceste obiceiuri menţinându-se
în general şi la vârsta adultă şi ducând la instalarea bolilor cronice asociate cu
nutriţia: obezitatea, diabetul zaharat, boli cardiovasculare şi anumite forme de
cancere.
Cu scopul de a evidenția alimentația nesănătoasă în rândul copiilor și
adolescenților ,am urmărit rezultatele aprecierii comportamentului alimentar ce s-a
realizat printr-o ancheta epidemiologica ,descriptivă retrospectivă, realizată pe
bază de fișă individuală,pe un eșantion de 86 de elevi de 13-17 ani.Studiul a fost
realizat în perioada 2004-2005,în Oradea. Lotul cercetat a cuprins 52 de fete
(60,47%) şi 34 de băieţi (39,53%). În lotul investigat 15,12% dintre elevi au luat
19
masa doar de două ori pe zi, restul servind 3, 4 sau mai multe mese pe zi (50% din
lotul investigat a raportat omiterea micului dejun , cei mai mulţi fiind din grupa de
vârstă de 17 ani (17,44%), respectiv 13 ani (12,79%). Din elevii care au sărit peste
micul dejun 32,56% au fost fete şi 17,44% băieţi. Motivele pentru care adolescenţii
nu au servit micul dejun au fost: faptul că nu se trezesc destul de repede (20,93%),
obişnuinţa (18,60% din cazuri), lipsa de timp (15,12%) şi ţinerea unui regim de
slăbire (4,65%). Studiul a scos în evidenţă existenţa unor modele nesănătoase de
comportament alimentar la adolescenţii din lotul investigat (modele care se
întâlnesc la un procent însemnat dintre elevii din lot). Aceste modele nesănătoase
sunt reprezentate de: omiterea micului dejun (jumătate din elevii din lotul
investigat, nerespectarea recomandării consumului de fructe (doar 45% dintre elevi
au consumat 2 sau mai multe porţii de fructe pe zi), de legume (11, 62% au
consumat trei sau mai multe porţii de legume pe zi), de lactate (12,79% dintre elevi
au întrunit recomandarea de a consuma 3-4 căni de lapte/zi), de pâine şi paste
făinoase (72% dintre adolescenţi au consumat 10 sau mai multe felii de pâine pe
săptămână, şi doar 25,5% au consumat zilnic cereale şi paste făinoase). De
asemenea, consumul de alimente nesănătoase a fost mare (aproximativ 55% dintre
elevi consumând zilnic dulciuri, 45% dintre elevi consumând zilnic băuturi
răcoritoare şi aproximativ o treime consumând zilnic chipsuri, snacksuri şi cartofi
prăjiţi. Un procent însemnat de elevi (aproximativ un sfert din elevii din lotul
anchetat) nu a primit educaţia necesară promovării unei alimentaţii sanogene.
Datele statistice dovedesc că supragreutatea şi obezitatea reprezintă al
cincilea risc de decese la nivel global. Factorii ce duc la obezitate și diabet ţin de
stilul de viaţă, în mod special de obiceiurile alimentare deficitare şi sedentarism.
Conform OMS, numărul persoanelor ce suferă de obezitate și diabet zaharat s-a
dublat începând cu anul 1980 până în prezent. În 2008, peste 1,4 miliarde de adulţi
cu vârsta peste 20 de ani erau supraponderali. Dintre aceştia, peste 200 de milioane
de bărbaţi şi aproape 300 de milioane de femei erau obezi. În România se constată
că femeile sunt mai sedentare, având că dominantă activitățile fizice insuficiente,
în proporţie de 40-49,9% . Bărbații având ca dominantă activitățile fizice
insuficiente, între 30-39,9%,. sunt mai puţin sedentari. Problemele legate de
supragreutate , obezitate și diabet sunt deosebit de alarmante deoarece fenomenele
amintite apar la vârstă fragedă,la copii. În Europa de exemplu, 24% dintre copiii cu
vârste între 6-9 ani sunt supraponderali sau obezi. Studiile desfăşurate în SUA pe

20
un număr de peste 7700 copii și publicate în ianuarie 2014 au arătat că obezitatea
unui copil se poate instala până la vârsta de 5 ani și că aproape jumătate dintre
copiii care au devenit obezi până în clasa a opta au fost deja obezi când au început
grădinița.
Educația privind stilul de viață sănătos în perioada copilăriei creează
premisele câștigării unor deprinderi sanogene, care vor fi practicate pe toată durata
vieții persoanei, favorizând menținerea unei bune stări de sănătate pentru o
perioadă cât mai lungă de timp. Copiii care învață de mici să consume zilnic micul
dejun, să mănânce legume, să facă mișcare, să își prețuiască starea de sănătate, vor
practica aceste deprinderi și în viața de adult și își vor educa, la rândul lor, copiii
pe baza acestor principii. În acest fel, investiția în educația pentru sănătate a
copiilor are efecte peste generații, contribuind la dezvoltarea durabilă a națiunii.
Desigur, familia are un rol initial l în crearea deprinderilor sănătoase ale copilului.
Cu toate acestea, ne confruntăm în etapa actuală cu numeroase provocări socio-
economice (părinți foarte ocupați, care petrec puțin timp cu copilul, părinți plecați
în străînătate, tentații foarte mari legate de disponibilitatea, de aspectul, de prețul
alimentelor înalt procesate și de publicitatea realizată acestora), la care se adaugă,
pentru copiii de vârstă școlară, și presiunea grupului. Un reper important pentru
educația copilului îl reprezintă grădinița și școala.Dincolo de rolul inițial în
oferirea de cunoaștere, aceste activități pot contribui cu inițial și la întregirea
educației copilului.
Asociaţia Europeană de Pediatrie (European Pediatric Association – Union
of National European Societies and Associations) susţine importanţa rolului pe
care medicii pediatri în special trebuie să îl aibă în promovarea unui stil de viaţă
sănătos, în consilierea şi urmărirea copiilor şi adolescenţilor cu factori de risc
pentru boli netransmisibile.
Şcoala are o influenţă asupra sănătăţii copiilor şi a educaţiei acestora, cu rol
important în viitorul unei populaţii. Un copil sănătos vă învăţa mult mai bine decât
unul cu probleme de sănătate. Cea mai mare parte a timpului activ pe parcursul
unei zile este petrecut în şcoală, iar pentru mulţi dintre copii şi adolescenţi şcoala
reprezintă locul unde ar putea deprinde comportamente şi un stil de viaţă sănătos,
care să fie menţinute şi în perioada de adult.

21
 O analiză recentă arată că programele şcolare de sănătate (programe de
promovare a sănătăţii, şcoli sănătoase, şcoli care promovează sănătatea, şcoli
pentru sănătate, aşa cum se mai pot denumi acestea) integrează multiple
componente care duc la îmbunătăţirea sănătăţii şi a educaţiei copiilor din şcoală.
Aceste programe pot fi incluse în cadrul programei şcolare sau pot fi realizate
extracurricular (cum ar fi în cadrul programului „Săptămâna altfel”).
Activitatea fizică regulată este necesară copiilor pentru îmbunătăţirea stării
de sănătate, incluzând sistemul osos şi muscular, sistemul cardiovascular, controlul
greutăţii şi reducerea obezităţii, dar şi starea mentală (reducerea stărilor de
anxietate şi depresie). În plus, activitatea fizică în cadrul şcolii are un rol important
în ameliorarea performanţelor şcolare.
Şcoala poate avea un rol important şi în ceea ce priveşte asigurarea unei
nutriţii adecvate pentru menţinerea sănătăţii, inclusiv învăţarea unor
comportamente sănătoase pentru prevenirea obezităţii şi a altor boli netransmisibile
asociate. De asemenea, asigurarea unui aport nutritiv corespunzător la aceşti copii
contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, având un rol important în
dezvoltarea creierului, în ameliorarea performanţelor cognitive, a memoriei,
atenţiei, comportamentului şi a prezenţei la şcoala.
Mergând mai departe, Organizaţia Mondială a Să¬nă¬tăţii (OMS) a introdus
conceptul de şcoală care pro¬mo¬vează sănătatea, punând accent pe modificările
organizaţionale şi structurale care să amelioreze mediul şcolar, curriculumul,
metodele de predare. O analiză efectuată pe baza acestui concept al OMS a unor
trialuri controlate randomizate a permis concluzii importante privind programele
de sănătate de la nivelul şcolilor. Astfel, intervenţiile bazate pe modelul introdus de
OMS la nivelul şcolilor s-au dovedit eficace în reducerea indexului de masă
corporală (IMC), în creşterea nivelului de activitate fizică, ameliorarea consumului
de fructe şi legume, reducerea fumatului şi în diminuarea fenomenului de bullying
(ca victimă). În schimb, datele nu au fost destule, astfel încât să fie posibile
concluzii privind eficacitatea în modificarea altor comportamente.
Caracteristicile pentru programe eficiente de educaţie pentru sănătate,
derulate în şcoală, sunt următoarele:

22
 1. Programe dedicate comportamentelor care influenţează sănătatea şi
procesul de învăţare.
2. Sprijinirea fiecărui copil şi adolescent.
3. Prezenţa celor opt componente de bază: educaţie pentru sănătate
(curriculum), servicii de medicină şcolară, mediu şcolar sănătos, educaţie fizică
(activităţi sportive), servicii de nutriţie şcolară, servicii de consiliere, psihologie şi
asistenţă socială, programe de promovare a sănătăţii dedicate personalului şcolii,
implicarea familiei şi a comunităţii.

4. Intervenţii multiple.
5. Coordonare şi supervizare a programului.
6. Planificare sistematică a programului.
7. Dezvoltarea continuă a personalului implicat în programe.
8. Implicarea activă a elevilor în programe.
Deşi numeroase studii au demonstrat eficienţa acestui tip de programe
educaţionale la nivelul elevilor, integrarea educaţiei pentru sănătate în
curriculumul şcolar poate întâmpina diferite piedici, astfel încât scopul educaţional
poate să nu fie atins întru totul.
Există multe programe pentru educaţie din sănătate care au fost derulate în
şcolile din România. „Stil de viaţă sănătos pentru un copil sănătos – un copil
sănătos este un copil fericit!” (Healthy lifestyle for healthy childhood – a healthy
child îs a happy child!) a fost un astfel de program derulat în cadrul programului
„NCD Child Advocacy în Action Grant”, în perioada 2018-2019. Scopul acestui
program a fost de a promova un stil de viaţă sănătos în rândul elevilor din clasa a
VI-a din trei şcoli din Cluj-Napoca.
În perioada programului „Săptămâna altfel”, elevii au beneficiat de
prezentări interactive despre ceea ce înseamnă alimentaţia sănătoasă, activitatea
fizică şi rolul acestora în dezvoltarea copiilor. Ulterior, copiii au putut să îşi arate
îndemânarea în pregătirea unui mic dejun sănătos, în cadrul unui atelier de gătit
sănătos, sub îndrumare specializată. Elevii incluşi în acest program, alături de alţi

23
copii, au participat de Ziua Copiilor la un cros organizat în parcul oraşului, cu
scopul de a promova activitatea sportivă. În plus, a fost derulat şi un concurs online
de reţete sănătoase, astfel încât copiii să fie stimulaţi să îşi prezinte propriile reţete
sănătoase, precum şi să îşi verifice cunoşținţele privind un stil de viaţă sănătos.
Un alt exemplu de campanie este “Sănătatea are gust bun” – adresata
elevilor din clasele IV-VII ,în care copiilor li s-a vorbit despre ce presupune o
alimentație sănătoasă și echilibrată ,importanța consumului de fructe și
legume ,consumul de alimente sărace în grăsimi dar și nocivitatea consumului de
sucuri carbogazoase și dulcuri.Tot în acest cadru ,copiii au participat la diverse
ateliere prin care își preparau o gustare sănătoasă.
În prezent ,în Romania,exista mai multe ghiduri disponibile ce oferă modele
și instrumente pentru realizarea de acțiuni în sprijinul alimentației sănătoase și al
activității fizice în grădinițe și școli.Acestea sunt destinate tuturor cadrelor
didactice care își asumă rolul inițial de a contribui la educația pentru sănătate a
copiilor, dar și altor profesioniști, precum asistenților medicali și medicilor școlari
care desfășoară activități ce pot contribui la o mai bună educație pentru sănătate în
școli și grădinițe.
Deprinderea copiilor de a adopta comportamente sănătoase trebuie să
înceapă cât mai de timpuriu, inițial prin grija familiei, dar și a altor entități din
comunitate. Așa cum am menționat anterior, această deprindere este în beneficiul
copilului, dar și în beneficiul comunității și al întregii națiuni. De aceea, este în
interesul tuturor structurilor publice de nivel central, județean și local să contribuie
la realizarea intervențiilor de promovare a sănătății. În afara organizațiilor publice,
se pot implica atât operatori economici, cât și societatea civilă.

24
 Entități care pot contribui la realizarea intervențiilor de promovare a
sănătății.

BIBLIOGRAFIE
1. Vlaicu B., Fira –Mladinescu C., Ursoniu S., Petrescu C., Suciu O.,
Ciobanu V., Silberberg K., Korbuly B., Vernic C., Radu I., Porojan G., Caraion C.,
2004, Chestionar CORT 2004, “Revista de Igienă şi Sănătate Publică”, vol 54, nr.
3
2. Vlaicu B., şi colab., 2000, « Elemente de igiena copiilor şi
adolescenţilor », Ed. Solness, Timişoara
3. Baric I., Kajfez R., Cvijetic S., 2000, “Dietary habits and nutrițional
status of adolescents”, Food technology, biotechnology.

25
 4. “Who European Childhood Obesity Surveillance Inițiative” (COSI) -
Protocol, Version October 2012
5. Wang Y., “Lobstein T. Worldwide trends în childhood overweight
and obesity”. Int J Pediatr Obes 2006; 1:11-25
6. Hediger ML, Overpeck MD, Kuczmarski RJ et al.” Muscularity and
fatness of infants and young children born small or large for gestational
age.“Pediatrics 1998;102(5):e60.
7. Pop TL, Namazova-Baranova L, Mestrovic J, et al. “The Role of
Healthy Lifestyle Promotion, Counseling, and Follow-up în Noncommunicable
Diseases Prevention”. J Pediatrics. 2019, în press.
8. Lee A, Lo ASC, Keung MW, et al.” Effective health promoting
school for better health of children and adolescents: indicators for success. BMC
Public Health” 2019;19, 1088 (2019).
9. WHO.” Development of health-promoting schools - A framework for
action” WHO/WPRO, Manila, Filipine; 1996.
10. Langford R, Campbell R, Magnus D, Bonell CP, Murphy SM, Waters
E, Komro KA, Gibbs LF. “The WHO health promoting school framework for
improving the health and well-being of students and their academic achievement.”
Cochrane Database Sys Rev. 2014;4(4):CD008958
11. Olsen L, Allensworth D. School Health Education.” Characteristics of
Effective Programs”, Conclusion
12. Rajan S, Roberts KJ, Guerra L, Pirsch M, Morrell E.” Integrating
health education în core curriculum classrooms: successes, challenges, and
implications for urban middle schools”. J Sch Health. 2017;87:949-57.
13. Pop TL,Rajka D,et al. “School health programs ,a chance for a
healthier future generation”. J Pediatrics.2010; 4(1):40-44
14. * Ordinul nr 5298/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind
examinarea stării de sănătate a preșcolarilor și a elevilor din unitățile de învățământ
de stat și particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale
gratuite și pentru promovarea unui stil de viață sănătos, publicat în Monitorul

26
Oficial al României, Partea I nr. 25 din 12/01/2012 cu modificările și completările
ulterioare

CAPITOL 5
CAMPANIE DE CONSTIENTIZAREA SI PREVENIRE LA ADULTII CU
DIABET ZAHARAT

În stadiul actual al cunoștințelor, nimic nu poate preveni diabetul de tip 1.

Există însă modalități eficiente de prevenție a diabetului de tip 2, precum și a
complicațiilor și morții premature asociate cu toate tipurile de diabet. Acestea
includ politici și practici aplicate populațiilor întregi sau anumitor instituții (școală,
casă, locul de muncă) care contribuie la îmbunătățirea sănătății tuturor, diabetici

27
sau nu, cum ar fi activitatea fizică regulată, o dietă sănătoasă, interzicerea
fumatului și controlul tensiunii arteriale și ingestiei lipidelor.
Prevenirea diabetului de tip 2 ca și a multor alte boli, trebuie să intervină
încă din primii ani de viață, prin obiceiuri legate de alimentație și activitate fizică,
atunci când reglarea pe termen lung a balanței energetice poate fi programată.
În prezent, nu există nicio politică sau intervenție unică în acest sens.
Acțiunea necesară ar trebui să include toate autoritățile publice și societatea, toate
sectoarele trebuie să ia în considerare în mod sistematic efectele asupra sănătății
ale politicilor legate de comerț, agricultură, finanțe, transport, educație și
planificare urbană […] [1]
Factorii de risc pentru diabetul tip 1 sunt inca în curs de cercetare. În orice
caz, existența unui membru din familie cu diabet de tip 1 crește ușor riscul de
boală. Factorii de mediu și expunerea la unele infecții virale sunt de asemenea
legate de riscul de diabet de tip 1. […] Anumiți factori de risc au fost asociați cu
diabetul tip 2 și includ: istoricul familial de diabet, greutatea corporală crescută,
alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, înaintarea în vârstă, hipertensiunea
arterial, etnia, toleranța scăzută la glucoză (TSG), nutriția deficitară în timpul
sarcinii. […] [2]
În țările în curs de dezvoltare (clasificate de către Banca Mondială ca țări
cu venituri mici și medii) rata de creștere a supragreutății și obezității la copii este
cu peste 30% mai ridicată decât în țările dezvoltate. Din datele OMS din 2013
referitoare la situația internațională privind obezitatea, se observă că “boala
abundenței” este o problemă chiar și pentru multe țări foarte sărace. În Europa,
prevalența supragreutății este între 40-59,9% la adulții de 20 de ani și peste. […]
Rezultatele din decembrie 2014 au arătat că, din punct de vedere al indicelui de
masă corporală, România s-a situat în rândul țărilor cu un procent destul de ridicat
al supragreutății, dar obezitatea a fost în procent mai mic față de alte țări europene.
[6]

28
 [7]
Campanii de prevenție a diabetului zaharat în rândul adulților
Capacitățile naționale de combatere a diabetului, conform sondajului pentru
evaluarea capacităților naționale în România în ceea ce privește bolile
netransmisibile din 2015, variază semnificativ în funcție de regiune și de nivelul
veniturilor din țară. Majoritatea țărilor declară că au politici naționale privind
diabetul. În unele regiuni și în țările cu nivel scăzut de venituri, însă, aceste politici
și orientări sunt subfinanțate și incomplet aplicate. De obicei, furnizorii de asistență
medicală primară din țările cu venituri mici nu au acces la tehnologii esențiale
pentru a ajuta persoanele care suferă de diabet să gestioneze corect boala. Doar una
din trei țări cu venituri mici și medii raportează că cele mai esențiale tehnologii
pentru diagnosticul și tratamentul diabetului sunt disponibile în general în unitățile
de îngrijire a sănătății și asistență medicală primară. Multe țări au efectuat anchete
naționale ale populației cu privire la prevalența sedentarismului și excesul de
greutate și obezitate în ultimii cinci ani, dar mai puțin de jumătate din aceste
sondaje au inclus monitorizarea glicemiei. [3]
Ziua Mondială a Diabetului are loc în fiecare an în data de 14 noiembrie, la
iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii. Această zi e marcată la nivel internaţional de către toate
asociaţiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât şi de

29
persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare
asupra diabetului. În fiecare an Ziua Mondială a Diabetului se concentrează pe o
temă aparte. Din anul 2009 încoace, tema campaniei e prevenirea diabetului şi
educarea cu privire la acesta, scopul acestui eveniment fiind o mai bună informare
a persoanelor care suferă de diabet, reprezentând şi o manieră de implicare şi de
informare a publicului general.
În cadrul Zilei Mondiale a Diabetului 2018-2019 a fost aleasă tema cu titlul
„Familia și Diabetul”. A fost aleasă o perioadă de doi ani pentru o aliniere a
campaniei WDD la planul strategic actual IDF și pentru a facilita planificarea,
realizarea, promovarea și participarea. Materialele și acțiunile pe care le-a realizat
IDF în timpul celor doi ani de campanie au avut scopul de creșterea conștientizării
despre impactul pe care îl are diabetul asupra familiei și rețeaua de sprijin pentru
cei afectați și promovarea rolului familiei în management, îngrijire, prevenire și
educatie despre diabet. Cifrele au arătat că mai mult de 425 milioane de persoane
trăiesc în prezent cu diabet, iar majoritatea cazurilor sunt diabet tip 2, forma
prevenibilă prin activitate fizică regulată, o dietă sănătoasă și echilibrată, și
promovarea de medii de viață sănătoase. Familiile au rol cheie în prevenirea
factorilor modificabili de risc pentru diabetul tip 2, și trebuie încurajate prin
educație, resurse și medii potrivite unui stil de viață sănătos. Totodată, 1 din 2
persoane care trăiesc cu diabet tip 2 nu e diagnosticată. Diagnosticul precoce și
tratamentul sunt cheia prevenirii complicațiilor diabetului. [...] Mai puțin de 1 din
4 membri ai familiei au acces la programele de educație pentru diabet. [...] este
important ca educația continuă și sprijinul pentru self-management să fie
accessibile tuturor persoanelor cu diabet și familiilor acestora, pentru a reduce
impactul emoțional al bolii [...]
Temele anterioare pentru Ziua Mondiala a Diabetului:
- Anul 2010 „Să preluăm controlul asupra diabetului.Acum!”
- Anul 2011 „Nu întârzia, începe de azi lupta cu diabetul”
- Anul 2012 „Diabetul- profilaxia este cheia”
- Anul 2013 „Şi tu poţi controla Diabetul”
- Anul 2014 „ Controlul Diabetului se află pe masa ta”
- Anul 2015 “Alimentaţia sănătoasă şi Diabetul”
- Anul 2016 “Cu ochii la Diabet”
- Anul 2017 “Femeile şi Diabetul” [5]

30
 În cadrul campaniilor IEC de prevenție a apariției diabetului zaharat de tip
2, Indicaţiile IDF - Federaţiei Internaţionale de Diabet – sunt cu privire la :
 O alimentație corectă:
o Pentru gustare alege alune sau seminţe, iaurt neîndulcit sau un fruct.
o Limitează consumul de alcool la două porţii pe zi (o porţie = 50 ml
tărie sau 150 ml vin sau 500 ml bere).
De evitat Produse sănătoase înlocuitoare
băuturile acidulate şi sucurile îndulcite apă, ceai, cafea fără zahăr, cu stevia
carne roșie, mezeluri (crenvurşti, salam, carne albă slabă, peşte, fructe de mare
parizer)
ciocolată unt de arahide
pâine albă pâine din făină integrală
produse de patiserie, croissante
iaurturi îndulcite sau cu arome artificiale iaurt neîndulcit
lapte aromatizat artificial lapte slab
gem, miere, cremă de ciocolată un fruct proaspăt
prăjeli pui / curcan la grătar
șuncă, jambon (porţie de 50 g)

cereale cu ciocolată ouă fierte, omletă

brânzeturi (porţie de 50 g)

 Activitate fizică zilnică : cel puțin între trei și cinci zile pe săptămână,
pentru un minim de 30-45 de minute/zi. [9]
În Franța, DiabetAction face parte dintr-o misiune de sănătate publică și
îndeplinește următoarele obiective: îmbunătățirea calității vieții și a sănătății, lupta
împotriva sedentarismului, prevenirea complicațiilor diabetului, crește capacitățile
cardio-circulatorii, îmbunătățește forța musculară, controlează greutatea, menține o
practică regulată a activităților fizice. [10]
Pentru persoanele diabetice din România, prin hotărârea Guvernului
nr.155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017
și 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.222 din 31 martie
2017, punctul IV ,,Programul național de diabet zaharat’’, prin Subprogramul de
diabet zaharat al adultului [...] se urmăresc următoarele obiective:

31
 a) prevenţia secundară a diabetului zaharat prin dozarea HbA 1c
b) asigurarea tratamentului medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat,
inclusiv a dispozitivelor specifice (pompe de insulină, pompe de insulină
augmentate cu dispozitive de monitorizare glicemică continuă şi materiale
consumabile pentru acestea);
c) auto-monitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi (teste de
automonitorizare glicemică și dispozitive de monitorizare glicemică continuă). [4]
Conform Hotărârii de Guvern de mai sus, Casa Națională de Asigurări de
Sănătate din România decontează anual sume importante pentru persoanele
diabetice. Costurile medii alocate pentru susținerea adulților diabetici prin
mijloacele de mai sus este de aproximativ 1076 ron per adult, iar pentru adultii care
suferă de diabet de tip 1 este de aproximativ 960 ron, acoperind 200 teste/3 luni.
Costul mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulină de 8.115 lei
include pompa de insulină şi materialele consumabile pentru 12 luni. Costul
mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulină de 28.109,90 ron
include pompa de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei şi
materialele consumabile pentru 12 luni. [8]
De asemenea, există Organizații Non-Guvernamentale naționale și
internaționale care sprijină financiar prin donațiile primite și prin petiții către
guvern campaniile de prevenție și tratament a diabetului zaharat, printre care:
Change, Lionsclub, Alberta Prime Times, JDRF și multe altele.

BIBLIOGRAFIE

32
1. Rapport mondial sur le diabète, © Organisation mondiale de la Santé
2016, PRÉVENTION DU DIABÈTE, pag 7, ISBN 978 92 4 256525 6
2. Dr. Douglas, V., Snouffer, E. et al.Diabetes Voice, IDF and Lions Club
International : Working toghether to tackle diabetes, April 2018
3. Rapport mondial sur le diabète, © Organisation mondiale de la Santé,
CAPACITÉS NATIONALES DE LUTTE CONTRE LE DIABÈTE, pag 8,
ISBN 978 92 4 256525 6, 2016
4. HG nr.155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
pentru anii 2017 și 2018
5. Federatia Romana de Diabet et al. Ziua Mondiala a Diabetului, 2010
6. World Health Organisation Fact sheet N°311, 2015
7. McCarthy N., Statista, Nearly 1 In 6 European Adults Is Considered
Obese, 2016, 1
8. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Programul Național de diabet
zaharat, actualizat 2021
9. Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Studiu
privind controlul IMC, 2018
10. Fédération Francaise Sports pour tous, Sport santé bien être,
DiabetAction, OUI, sport et diabète sont compatibles !, page 2

Asociații non-guvernamentale de sprijin a pacienților diabetici – linkuri:

https://www.change.org/p/ange-liston-mccaughley-redirect-funds-to-save-
type-ones
https://www.lionsclubs.org/en/start-our-approach/grant-types/diabetes-grants
https://www.albertaprimetimes.com/spotlight/a-cure-for-diabetes-is-near-
and-you-can-be-a-part-of-it-2848476
https://www.jdrf.org/

CAPITOL 6

33
 CAMPANIE DE COMBATERE A COMPLICATIILOR IN RANDUL
PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT

Complicațiile diabetului zaharat apar ca urmare a îngustării vaselor de sange care

furnizeaza oxigen si substante nutritive catre organe, prin urmatoarele mecanisme:

 substantele pe baza de zahar se acumuleaza pe peretii vaselor mici de sange

(capilare), îngroșandu-le

 acumulari de grasimi pe vasele mari, ce blocheaza circulația sângelui

(ateroscleroza).

Complicatiile generate de diabetul zaharat pot debuta in interval de cateva luni sau
dupa multi ani, majoritatea agravându-se în timp.

Hiperglicemia ce determină o creșterea stresului oxidativ este considerată fi

factorul cheie fiziopatologic al ambelor complicații micro- și macrovasculare.

Vasele de sange îngustate și circulatia deficitara a sangelui pot determina probleme

in tot organismul, fiecare diabetic putând suferi de una sau mai multe complicatii:

 microvasculare - neuropatia, retinopatia, nefropatia diabetică

 macrovasculare - bolile cardiovasculare, cerebrovasculare și vasculare
periferice.

Neuropatia diabetică este cea mai frecventă complicație a DZ ce afectează peste

50% dintre pacienții cu DZ tip 1 și tip 2. Neuropatia periferica senzitiva are ca
principale simptome furnicaturi, amorteala, ce apar initial la nivelul talpilor si
ulterior progreseaza pana la glezne (neuropatie “in soseta”). Neuropatia creste cu
1/3 riscul de aparitie a piciorului diabetic, caz in care prevenirea şi tratamentul
precoce şi corect al ulceraţiilor reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor.

Retinopatia diabetică este principala cauză de orbire la persoanele cu vârsta

cuprinsă între 25-74 de ani.

Nefropatia diabetică este cauza principală a bolii renale cronice în România.

Este, de asemenea, una dintre cele mai importante complicații pe termen lung în

34
ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea la diabetici. Diabetul zaharat este
responsabil pentru 30-40% din cazurile de stadiu final al bolii renale.

Pacientii cu diabet sunt considerati de risc cardiovascular inalt, fiind expusi

evenimentelor coronariene acute de 2-3 ori (barbatii) / 3-5 ori (femeile) mai
frecvent decât cei fără diabet. Diabetul zaharat este asimilat ca risc cu boala
cardiaca ischemica. Afectarea coronariana este adesea multivasculara, iar leziunile
aterosclerotice sunt difuze si extinse la nivelul coronarelor.

O creștere semnificativă a mortalității in bolile cardiovasculare legate de creșterea

nivelurilor de HbA1c a fost raportat în diabetul zaharat de tip 1.

Infarctul miocardic acut se poate manifesta prin simptome nespecifice, iar durerea
anginoasa tipica poate lipsi in 25-40% din cazuri, din cauza neuropatiei diabetice.

De-a lungul ultimilor 40 de ani, a fost observată o reducere a mortalității datorată

bolii cardiovasculare și coronariană cu aproximativ 70% la pacienții diabetici.

Mai mult decât atât, la pacientii cu diabet zaharat de tip 1, o scădere a mortalității
și o îmbunătățire remarcabilă a speranței de viață cu aproximativ 14 ani a avut loc
în ultimele decenii.

Populatia diabetica are un risc cu 50% mai mare de a face accident vascular
cerebral, mai frecvent ischemic. Totodata, riscul este mai mare pentru femeile
diabetice.

Complicatiile generate de diabetul zaharat pot fi prevenite prin realizarea de

diferite campanii de promovare a:

 mentinerii sub control a glicemiei - prin monitorizare atenta si regulata a

nivelului glicemic
 efectuarii de controale regulate pentru a depista primele semne ale
complicatiilor (oftalmologie, ortopedie, sumar de urina si analize de sange,
electrocardiograma)
 comunicarii deschise medic-diabetic cu scopul primirii indrumariii necesare
pentru cresterea / scaderea nivelului glicemic
 respectarii cu strictete a tratamentului prescris de medicul curant
 urmarii unei alimentatii specifice si miscarii in mod regulat

35
  mersului regulat la stomatog pentru control si detartraj
 ingrijirii cu atentie a picioarelor - incaltaminte potrivita, crema hidratanta,
verificare zilnica rani daca acestea exista.

Campania “Diagnosticare precoce diabet zaharat în România”

Ministerul Sanatatii, cu sprijinul autoritatilor locale, promoveaza, in fiecare

localitate, atat prin mijloace clasice (reviste, ziare, bannere publicitare), cat si prin
mijloace moderne (retele de socializare, reclame TV / pe internet) importanta
disgnosticarii precoce a diabetului zaharat.

In acest scop, oamenii sunt indrumati să mearga in mod regulat la medicul de

familie pentru a isi masura glicemia (1 data la 3 luni) si pentru a solicita o trimitere
medicala in scopul efectuarii unor analize de sange uzuale (cel putin 1 data pe an),
prin care sa se determine nivelul de zahar din sange si urina, hemoglobina
glicozilata.

Totodata, se doreste ca pacientii sa fie examinați în vederea diagnosticării

eventualelor afecțiuni ale nervilor și tulburări circulatorii, pentru a descoperi și
trata posibilele complicații într-un stadiu incipient. Este recomandata administrarea
unor doze mici de aspirina pentru a preveni infarctul miocardic sau accidentele
vasculare cerebrale ori obstructiile arteriale periferice.

În timpul consultației medicale, după o discuție amănunțită cu pacientul pe

marginea simptomatologiei, medicul va testa tensiunea arterială și reflexele
nervoase. Pentru testarea sensibilității nervoase sunt folosite următoarele teste:
testul diapazonului pentru a evalua sensibilitatea vibratorie, testul cu
monofilamentul pentru evaluarea sensibilității tactile şi la presiune, precum și
testul cu tip-termul pentru evaluarea sensibilității termice.

Campania “Măsurare gratuită a glicemiei”

Știind deja efectele negative ale diagnosticării tardive și ale monitorizării precare a
diabetului zaharat, clinicile medicale din Romania ofera, la orice programare la
control, consultație sau investigație medicală, la cerere, testare gratuita a valorii
glicemiei, pentru depistarea / tinerea sub observatie a diabetului zaharat.

36
De aseemena, clinicile medicale pun la dispozitia pacientilor informații despre
diabet, legat de simptome, modalități de evitare, factori de risc, complicații.

Campania “Un stil de viață sănătos ajută la prevenirea complicațiilor

diabetului zaharat”

Pentru a reduce riscul de apariție a complicațiilor diabetului zaharat și a stopa

evoluția celor deja existente, pot fi luate anumite măsuri. Este necesara renunțarea
la consumul de alcool și la fumat, cu urmarea unei diete sănătoase și echilibrate,
însoțită de suficiente exerciții fizice, precum și evitarea creșterii în greutate, pentru
a rămâne fără simptome pentru mai mult timp, în ciuda existenței diabetului.

Fumatul afectează suplimentar vasele de sânge deja afectate de nivelul ridicat al

glicemiei. S-a dovedit ca cel putin 68% dintre adultii de 65 de ani si peste aceasta
varsta, cu diabet, mor din cauza bolilor cardiovasculare agravate de fumat.

Alcoolul, fiind o neurotoxină, va trebui evitată în mod special de către pacienții

diagnosticați cu neuropatie diabetică. În cazul consumului de alcool, ficatul care
metabolizează alcoolul consumat, nu poate să-și îndeplinească concomitent și la fel
de bine rolul de reglare a nivelului glucozei din sânge. S.a dovedit ca in peste 40%
din cazuri acest lucru conduce la hipoglicemie.

Alimentatia bogata in fructe si legume, cereale integrale, nuci diminua considerabil

riscul complicatiilor diabetului zaharat de tip 2.

Un studiu efectuat concluzioneaza ca activitatea fizica pe o durata de minimum 6

luni a redus valoarea hemoglobinei glicate. Minim 4 ore de activitate fizica pe
saptamana (ciclism, alergare, inot) au condus la scaderea incidentei diabetului
zaharat cu 58%. Mersul regulat la fitness s-a asociat cu reducerea cu 8% a riscului
relativ de diabet zaharat. Este indicat chiar si simplul mers pe jos, cel putin 15-30
minute pe zi, pentru a arde calorii si pentru a mentine organismul sanatos.

Campania “Diabetul nu doare”

Reţeaua Info-Sănătate, Federaţia Asociaţiilor Diabeticilor din România şi Colegiul

Medicilor din România, în parteneriat cu Boehringer Ingelheim România, Abbott,
Roche Diabetes Care România, Worwag Pharma GmbH&Co.KG şi Societatea de
Neuropatie Diabetică au lansat campania educaţională “Diabetul nu doare”.

37
Pentru al treilea an se desfăşoara campania de informare asupra diabetului. În
2012, prin spot, afişe şi on-line mesajul campaniei a ajuns la peste 10.000.000 de
persoane. Campania se va desfăşura pe o perioadă de 1 an. Spotul Tv al campaniei
va rula în Reţeaua Tv Channel Info-Sănătate în peste 380 de clinici şi spitale din
România, iar afişele vor fi expuse în peste 300 de locaţii, parteneri ai Reţelei Info-
Sănătate. Totodată campania se va desfăşura şi on-line. Lunar, mesajul va ajunge la
peste 1.500.000 de persoane.

Prin implicarea în campania Diabetul nu Doare, Roche Diabetes Care România

doreşte să atragă atenţia asupra numărului alarmant al persoanelor tinere
diagnosticate cu diabet în ultimii ani, a riscurilor determinate de această afecţiune
în cazul declanşării ei, dar şi a importanţei controlului medical periodic şi a testării
glicemiei în prevenţia diabetului.

Diabetul zaharat este marcat de multitudinea complicaţiilor sale. Rezultatele

studiului realizat de CEGEDIM în România în anul 2012 vorbesc despre o
prevalenţă medie a neuropatiei diabetice de 43% în rândul persoanelor cu diabet
zaharat tip 1 şi tip 2. Cunoscând aceste date, trebuie sa se acţioneze imediat pentru
a împiedica apariţia neuropatiei diabetice şi a piciorului diabetic. Mesajul se
doreşte a fi un strigăt de alarmă în rândul populaţiei deoarece de multe ori
persoanele se prezintă la medic pentru simptomele neuropatiei diabetice (dureri,
arsuri, furnicături, amorţeli ale picioarelor) şi află cu surpriză că au diabet zaharat
şi neuropatie diabetică. Ceea ce se poate întâmpla mai departe dacă tratamentul
diabetului zaharat şi al neuropatiei diabetice este neglijat, este uşor de anticipat:
apar mici răni la nivelul picioarelor care se complică şi care ignorate conduc la
amputaţii de deget sau picior. Neuropatia diabetică poate fi prevenită şi tratată,
soluţia acestei probleme stă în mâinile pacientului, care fiind informat asupra bolii,
acordă atenţie tuturor semnelor şi ţine legătura permanent cu medicul curant.

Conform datelor statistice în România valoarea incidenţei este de aproximativ

64.000 de cazuri noi pe an, iar incidenţa diabetului juvenil este estimată la 262
cazuri noi pe an.

Se estimează că diabetul zaharat afectează 4% din populaţia României. Studiile

epidemiologice menţionează că o persoană din trei are ca şi complicaţie neuropatie
diabetică periferică.

38
Campania Națională „Controlează-ți Diabetul” 

Acest proiect care dorește implicarea medicilor, autorităților și a mass media în

propagarea mesajelor de alarmă, cu privire la problematica diabetului zaharat, in
randul populatiei Romaniei.
Obiectivele campaniei sunt:

 implicarea autorităţilor în propagarea mesajului de alarmă cu privire la

incidenţa crescută a cazurilor de diabet din România și a problematicii
cazurilor de diabet
 informarea şi educarea publicului larg cu privire la importanţa prevenţiei
și a diagnosticării precoce a diabetului
 controlul eficient al diabetului și îmbunătățirea stilului de viață pentru
persoanele afectate de această boală
 facilitarea educației medicale continue pentru medicii implicați în
managementul persoanelor cu diabet zaharat, în vederea creșterii calității
actului medical.

Campania “Cu diabetul nu te joci”

Lansată de Forumul Român de Diabet, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului (14

noiembrie), aceasta campanie sustine faptul ca în România nu se vorbeşte suficient
despre diabetul zaharat: 1 din 11 persoane suferă de această boală, iar speranţa lor
de viaţă este cu 8,5 ani mai mică faţă de restul populaţiei. Numărul estimat al celor
care au diabet este de peste 1.700.000, iar cei mai mulţi ajung pentru prima dată la
medic în stadii avansate ale bolii, cu complicaţii deja instalate. Datele mai arată că
1 din 2 români cu diabet zaharat este spitalizat din cauza complicaţiilor, de multe
ori acestea fiind foarte grave şi ireversibile: risc de orbire, complicaţii
cardiovasculare, renale, amputări la nivelul membrelor inferioare etc.
Mai mult, diabetul zaharat tip 2 provoacă peste 50% dintre amputările de la nivelul
membrelor inferioare, iar 40% dintre persoanele cu această suferinţă ajung să aibă
probleme cu vederea.
La nivel de percepţie, deşi are un potenţial fatal şi duce la apariţia a numeroase
comorbidităţi, diabetul zaharat se află doar la jumătatea listei bolilor pe care
românii le consideră grave.

39
Prin urmare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii plasează persoanele cu diabet
zaharat în prima categorie de risc în contextul pandemiei SARS-COV-2: 30%
dintre persoanele decedate în urma COVID-19 sufereau şi de această condiţie
medicală.
În acest context, care riscă să devină din ce în ce mai complicat, campania „Cu
diabetul nu te joci!” urmăreşte să crească nivelul de conştientizare a diabetului
zaharat tip 2 şi a gravităţii consecinţelor sale, astfel încât românii să fie mult mai
atenţi la schimbări ale stilului de viaţă pe care le pot face pentru a preveni
instalarea bolii. De-a lungul acestui an, obiectivul principal al Forumului Român
de Diabet a fost să se asigure că acest mesaj ajunge la cât mai mulţi români. 
Gândită ca un avertisment, campania urmăreşte, prin accente emoţionale, uneori
fruste şi fără menajamente, să conducă oamenii către website-ul campaniei
- www.nutejoci.ro - pentru a-şi face testul de risc. Website-ul oferă, de asemenea,
informaţii despre diabet şi noţiuni de prevenţie într-un limbaj accesibil.
Campania “Cu diabetul nu te joci” se derulează în social media (Facebook şi
Instagram) şi se adresează populaţiei active urbane, cu vârste cuprinse între 25-45
de ani, încurajând populaţia să adopte schimbări în bine ale stilului de viaţă.
După trei luni de campanie, mesajul a ajuns la peste 1.700.000 de persoane şi peste
8.000 de persoane au accesat site-ul campaniei - nutejoci.ro - dintre care 3.500
şi-au făcut testul de risc.

BIBLIOGRAFIE:

 Prof. Univ. Dr. Constantin Ciuce - “Complicatiile diabetului”; 28-11-2019

(www.reginamaria.ro);
 V.Hermany - “Complicațiile Diabetului zaharat - Care sunt riscurile asociate
Diabetului zaharat?”; 2017 (www.woerwagpharma.ro);
 “Diabetul zaharat” (www.SfatulMedicului.ro);
 Dr. Marilena Constantin - “Activitatea fizica si diabetul zaharat”;10-11-2020
(www.cdt-babes.ro);
 Dr. Claudia Marin - “Cele mai frecvente complicatii ale diabetului” (doc.ro)
 “Diabetul nu doare” (fadr.ro)
 “Campanii societatea-romana-de-diabet”; 2021 (societate-diabet.ro)
 „Cu diabetul nu te joci!, o campanie lansată de Forumul Român de Diabet”;
13-09-2020 (medichub.ro);

40
 CAPITOL 7
REEDUCARE NUTRITIONALA SI SPORTIVA LA DIABETICI

Reeducarea nutritionala
Diabetul tip 1 nu se poate preveni prin prin regim alimentar.
Diabetul de tip 2 reprezinta 90% din totalul pacientilor cu diabet. Acesta poate fi
prevenit în mare măsură prin implementarea unor metode ce reduc
supraponderalitatea, obezitatea, sedentarismul și alimentație nesănătoasă în cadrul
populatiei. Cel mai bun mod este de a promova alimentația sănătoasă și activitatea
fizică.

Excesul de greutate a fost definit ca procent populație în vârstă de 18 ani sau peste
cu un indice de masă corporală (IMC) ≥25 kg / m2.
Obezitatea a fost definită ca procent din populația de 18 ani sau peste cu un indice
de masă corporală (IMC) ≥30 kg / m2
OMS a formulat o serie de recomandari care pot reduce riscul de diabet de tip 2 și
pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină și absorbția de glucoză prin practicarea
regulată de activitati fizice și printr-o dietă sănătoasă, inclusiv un consum suficient
de fibre dietetice, și înlocuirea acizilor grași saturați cu acizii grași nesaturați. OMS
limiteaza consumul de carbohidrati sub 70% si acizi grași saturați la mai puțin de
10% din aportul total de energie (și pentru grupurile cu risc ridicat, mai puțin de

41
7%), să aibă un aport adecvat de fibre dietetice (aport zilnic minim de 20 g) cu
consum regulat de cereale integrale, fructe și legume.
Alimentele bogat zaharoase pot fi inlocuite cu alimente cu indulcitor (sucroza,
fructoza, polioli) pentru a nu produce hiperglicemie.
Pentru prevenirea diabetului este esential sa incepem inca din primii ani de viata.
OMS are un program de combatere a obezitatii la copii ce incepe inca din perioada
sarcini pana cand copilul implineste 2 ani. Este esential ca toti copii sa fie hraniti la
san pana la 6 luni si sa se evite alimentele bogate in zaharuri, grasimi si sodiu.
Reeducarea nutritionala se poate face:
 individual (consult la medic de specialitate, urmarea unei diete, citirea cu
atentie a valorilor nutritionale de pe etichetele alimentelor)
 guvernamental (efecturaea de campanii media, taxarea suplimentara a
alimentelor nesantoase, reglemtarea cantitatii de zaharuri si grasimi adaugate
in alimente)
Un studiu efectuta in Etiopia in septembrie-noiembrie 2019 pe un nr de 421
participanti cu varste intre 22-46 ani suferinzi de diabet zahart tip 2, a vrut sa
urmareasca cum aleg pacientii alimentele si anume :
 selectia alimentelor 43,5%
 planificarea mesei 7,4%
 recunoasterea caloriilor 2,9%
 doar 1% din pacienti au ales din prima, meniul si alimentatia corecta
Dupa primirea educatiei nutritionala procentul pacientilor care au ales alimentele
pentru dieta corecta a crescut de la 1 la 10%.
Prevalența diabetului în rândul adulților din Barbados este de 19%. Unul din trei
adulți este obez; doi din trei sunt supraponderali sau obezi; și mai puțin de unul din
10 adulți consumă zilnic cel puțin cinci porții de fructe și legume proaspete.
Studiul urmareste implementarea unei diete hipocalorice timp de 8 saptamani. Zece
bărbați și 15 femei cu vârste cuprinse între 26 și 68 de ani au participat la studiu.
Diabetul tip 2 a fost diagnosticat la fiecare dintre ei în ultimii 6 ani, niciunul nu a
urmat o terapie cu insulină, iar indicele lor de masă corporală a fost cuprins între
27 și 53. Toate tratamentele destinate scăderii glicemiei au fost întrerupte la
începutul studiului. Participanții au consumat patru porții zilnice cu o dietă
predominant lichidă de 190 de calorii fiecare. Participanții au fost încurajați să
consume legume bogate în fibre și sărace in glucide. Până în a opta săptămână,
42
pierderea medie în greutate a fost de 10 kilograme, 17 participanți au avut glicemia
a jeun sub valoarea limită de diagnostic a diabetului chiar dacă nu luaseră
medicamente destinate scăderii glicemiei, Un element esențial al succesului
programului a fost sprijinul acordat participanților de către familiile și prietenii lor
(în special prin intermediul rețelelor sociale). Experiența lor mărturisește
dificultatea zilnică pe care această metodă o prezintă în contextul obezitatii
răspândite.
Prevalența supraponderalității și obezității în Mexic este de peste 33% în rândul
copiilor și de aproximativ 70% la adulți. Prevalența diabetului în Mexic este cea
mai mare dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OECD). Consumul de băuturi răcoritoare zaharate pe cap de locuitor
este cel mai mare din lume. În ianuarie 2014, Mexicul a introdus o taxă națională
pe băuturile care conțin zaharuri adăugate (crestere a pretului peste 10%). S-a
observat o scădere cu 11,6% a cantității consumate.
In japonia un studiu efectuat pe 4853 de persoane fara diabet si-a propus sa vada
daca rata de viteaza cu care este servita masa poate duce la diabet. După o perioadă
medie de urmărire de 5,1 ani, 234 de indivizi au dezvoltat diabet avand o incidenta
raporatat la 1000 de persoane de :
 4,9 la cei care mananca incet
 8,8 la cei cu viteza medie
 12,5 la cei care au mancat repede
In Cuba in timpul crizei economice a fost observat o scadere a diabetului zaharat
tip 2. In Mauritius, s-a redus consumul de acizi grasi saturati prin introducere
uleiului de soia.
Alimente interzise bolnavilor cu diabet zaharat :
 alcool, faina, painea alba, dulciuri cu zahar
 fructe uscate, struguri, smochine, stafide, pepene verde
 fasole, mazare, linte, ciuperci, sfecla si in general legumele uscate deoarece
contin peste 50% glucide
 alimente grase (branza, smantana, iaurturi, carnati)
 sare limitat

Alimente interzise bolnavilor cu diabet zaharat :

 paine neagra, peste, cas, urda, nuci, seminte, tofu
 fructe si legume (varza, conopida, spanac, brocoli, sparanghel, urzici, rosii)

43
Reeducare sportiva
Recomandările OMS privind activitatea fizică se adresează diferitelor grupe de
vârstă :
 cel puțin 60 de minute pe zi de activitate fizică moderată până la intensă sunt
recomandat copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani
 un minim de 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată (mers
pe jos, jogging, grădinărit) sau cel puțin 75 de minute pe săptămână de
activitate fizica intensa pentru persoane cu o varsta cuprinsa intre 18 și 64 de
ani
OMS recomnda pe cat posibil mersul la scoala, munca si cumpraturi sa fie efectuat
cu bicicleta sau transportul public in comun in detrimentul masinii personale.
Într-un studiu randomizat, controlat, 65 de participanți cu vârsta cuprinsă între 40
și 65 de ani cu diabet zaharat de tip 2 au fost împărțiți aleatoriu în 2 grupuri (30 de
controale și 35 de exerciții). Grupul de antrenament pentru exerciții fizice a
efectuat antrenament aerob timp de 16 săptămâni (3 zile / săptămână, 90 min), iar
grupul de control nu a efectuat niciun exercițiu. În cele din urmă, 60 de subiecți au
finalizat programul, iar rezultatele lor au fost analizate pentru a evalua modificările
HbA1c. Dupa 16 saptamani la cei care au facut sport, HbA1c (monitorizeaza
glicemia) s-a redus cu 1%, asociind o scadere de 14% a infarctului miocardic, 21%
a decesului cauzat de diabet, 37% a complicațiilor microvasculare.
Beneficiile efortului fizic:

 creste sensibilitatea la insulina - glucoza sanguina va fi utlizata mai eficient

 creste utilizarea glucozei in tesuturi (scade glicemia)
 scade valoarea hemoglobinei glicate
 se imbunatateste consumul de oxigen
 se imbunatateste functia endoteliului vascular si scade rigiditatea arteriala
 scade tensiunea arteriala , trigliceridele
 scadere ponderala

44
 BIBLIOGRAFIE
 L’ATLAS DU DIABÈTE DE LA FID - 9ème Édition 2019
FEDERATION INTERNATIONALE DU DIABETE, 2019
 RAPPORT MONDIAL SUR LE DIABÈTE, Organisation mondiale de la
Santé 2016
 www.edumedical.ro
 Nutrition principles and recommendation in diabetes, American Diabetes
Association (ADA), Diabetes care 2004 jan
(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34001064/ )
 Eating behavior among person with type 2 diabetes mellitus in North
Ethiopia: a cross-sectional study
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8127210/)
 Eating speed and incidence of diabetes in a Japanese general population:
ISSA-CKD (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34062802/)
 Activitatea fizica si diabetul zaharat (www.cdt-babes.ro)
 The importance of exercises when you have diabetes
(https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/the-importance-of-exercise-
when-you-have-diabetes)
Effect of regular exercise training on changes in HbA1c, BMI and VO2max among
patients with type 2 diabetes mellitus: an 8 year trial
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5687538/

45
 CAPITOL 8
AFECTAREA POPULATIEI LA NIVEL EUROPEAN SI MONDIAL

Diabet Zaharat La Nivel Mondial :

Prevalența diabetului este estimată pentru anul 2019 și se fac proiecții pentru anii
2030 și 2045. Estimările diabetului sunt pentru adulții în vârstă cu vârsta cuprinsă
între 20 și 79 de ani, acestea includ diabet zaharat de tip 1 și tip 2, diagnosticat și
nediagnosticat.
Se estimează că există 463 de milioane de adulți în vârstă 20 - 79 de ani (9,3% din
toți adulții din această grupă de vârstă) cu diabet în întreaga lume. Se estimează că
79,4% dintre aceștia trăiesc în țări cu venituri mici și în cele cu venituri
intermediar. Pe baza estimărilor din 2019, 578,4 milioane de adulți cu vârste
cuprinse între 20 și 79 de ani până în 2030 și 700,2 milioane până în 2045 vor trăi
Diabet.

L’Atlas du Diabète de la FID | 9ème édition

Estimarea numărului total de adulți (20 până la 79 de ani) care trăiesc cu diabet în 2019
46
 Populația mondială totală 7,7 miliarde 8,6 miliarde 9,5 miliarde
Populația adultă (20 până la 79) 5,0 miliarde 5,7 miliarde 6,4 miliarde
Diabet (20 până la 79 de ani)
Prevalență 9,3 % 10,2 % 10,9 %
Numărul de persoane cu diabet 463,0 milioane 578,4 milioane 700,2 milioane
Numărul deceselor cauzate de diabet 4,2 milioane - -
760,3 miliarde 845,0 miliarde
Cheltuieli totale de sănătate pentru diabet 824,7 miliarde USD
USD USD
Hiperglicemie în timpul sarcinii
(20 până la 49 de ani)
Procentul copiilor născuți în viață afectați 15,8 % 14,0 % 13,3 %
Numărul de copii născuți în viață afectați 20,4 milioane 18,3 milioane 18,0 milioane
Intoleranță la glucoză (20 până la 79 de
ani)
Prevalența globală 7,5 % 8,0 % 8,6 %
Numărul de persoane cu intoleranță la
373,9 milioane 453,8 milioane 548,4 milioane
glucoză
Diabet de tip 1 (0 - 19 ani)
Numărul de copii și adolescenți care trăiesc
1 110 100 - -
cu diabet zaharat de tip 1
Numărul de cazuri noi diagnosticate
128 900 - -
in fiecare an

Prevalența diabetului în 2019 și estimarii pentru 2030 și 2045 (20 - 79 de ani)

Estimările furnizate pentru 211 de țări și territoriale, grupate în șapte regiuni :
Africa (AFR), Europa (EUR), Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA),
America de Nord și Caraibe (NAC), America Centrală și Sud (SACA), Asia de
Sud-Est (SEA) și Pacific Vest (WP). Un total de 255 de surse de date din 138 de
țări au fost incluse în analiză.
În prezent, în 2019, 351,7 milioane de oameni vârsta (20-64 de ani) au diabet
diagnosticat sau nediagnosticat. Acest număr ar trebui crește la 417,3 milioane
până în 2030 și până în prezent 486,1 milioane până în 2045. Cea mai mare
creștere important va avea loc în regiunile cu nivel scăzut venit mediu.
47

Dacă tendința actuală continuă, 700 de milioane de adulți vor trăi cu diabet până
 Prevalența comparativă estimată a diabetului, ajustată în funcție de vârstă, la
adulți (20 până la 79 de ani) în 2019
L’Atlas du Diabète de la FID | 9ème édition

Numărul de adulți (20 până la 79 de ani) care trăiesc cu diabet în conformitate cu

clasificarea Băncii Mondiale în 2019, 2030 și 2045 :

Clasificar Prevalența N° de Prevalenț N° de Prevalenț N° de

ea Băncii diabetului persoane cu a persoane cu a persoane cu
Mondiale (%) diabet diabetului diabet diabetului diabet
(milioane) (%) (milioane) (%) (milioane)
Țări cu 10,4 95,2 11,4 107,0 11,9 112,4
venituri (8,6–13,3) (78,7–120,9) (9,4–14,3) (88,3–134,4) (9,8–14,8) (92,2–139,2)
ridicate
Țările cu 9,5 353,3 10,7 449,6 11,8 551,2
venituri (7,6–12,3) (280,1–455,3) (8,4–13,7) (353,0–576,7) (9,0–15,0) (422,7–705,2)
medii
Țările cu 4,0 14,5 4,3 21,9 4,7 36,5
venituri (2,8–6,7) (10,0–24,3) (3,0–7,1) (15,2–36,4) (3,3–7,8) (25,8–60,2)
mici

48
 În functie de vârstă :
Estimările pentru 2019 arată o creștere a prevalenței diabetului odată cu vârsta. O
tendință similară este așteptată pentru 2030 și 2045. Prevalența este cea mai
scăzută în rândul adulților din grupa de vârstă 20-24 (1,4% în 2019). În rândul
adulților cu vârste cuprinse între 75 și 79 de ani, prevalența diabetului este estimată
la 19,9% în 2019 și se așteaptă să crească la 20,4% și, respectiv, 20,5% în 2030 și,
respectiv, 2045.
În funcție de sex :
Prevalența estimată a diabetului la femeile cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani
este ușor mai mică decât la bărbați (9,0% față de 9,6%). În 2019, printre persoanele
cu diabet, se estimează că erau cu 17,2 milioane mai mulți bărbați decât femei.
Prevenția diabetului zaharat va crește atât la bărbați, cât și la femei până în 2030 și
2045.

Grupe de vârstă (ani)

Numărul de bărbați și femei (20 până la 79 de ani) cu diabet în 2019, 2030 și 2045

N° de N° de N° de
Clasificarea
Prevalența persoane cu Prevalența persoane Prevalența persoane
Băncii
(%) diabet (%) cu diabet (%) cu diabet
Mondiale
(milioane) (milioane) (milioane)
Femei 9,0 222,9 10,0 281,8 10,8 342,5

49
Bărbați 9,6 240,1 10,4 296,7 11,1 357,7
În funcție de zonele urbane și rurale
În 2019, printre persoanele cu diabet, cei care trăiesc în zonele urbane (310,3
milioane) au depășit numărul în zonele rurale (152,6 milioane). Prevalența în
mediul urban este de 10,8%, iar în mediul rural 7,2%. Se așteaptă ca numărul
persoanelor cu diabet în zonele urbane să crească la 415,4 milioane în 2030 și la
538,8 milioane în 2045. Acest lucru echivalează cu o prevalență de 11,9% în 2030
și 12,5% în 2045.

În funcție de țară :
Țările cu cel mai mare număr de adulți cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani cu
diabet în 2019 sunt : China, India și Statele Unite, la fel se estimează pentru 2030.
Se preconizează că numărul adulților cu diabet în Pakistan va depăși pe cel al
Statelor Unite pentru a scădea pe locul trei până în 2045. În mod evident, țările cu
cel mai mare număr de persoane care suferă de diabet nu au neapărat cea mai mare
prevalență. În 2019, cea mai mare prevalență comparativă ajustată în funcție de
vârstă a diabetului se observă în Insulele Marshall (30,5%), Kiribati (22,5%) și
Sudan (22,1%) (Tabelul 3.6). Insulele Marshall este, de asemenea, de așteptat să
aibă cea mai mare prevalență globală a diabetului în 2030 și 2045.

50
 Top 10 țări după numărul de adulți (20 până la 79 de ani)
cu diabet în 2019, 2030 și 2045 :

2019 I 2030 I 2045

N° de
N° de N° de
persoane
persoane persoane
Rang Țară cu diabet Rang Țară Rang Țară
cu diabet cu diabet
(milioane
(milioane) (milioane)
)
01 China 116,4 01 China 140,5 01 China 147,2
02 India 77,0 02 India 101,0 02 India 134,2
Statele Statele
03 31,0 03 34,4 03 Pakistan 37,1
Unite Unite
Statele
04 Pakistan 19,4 04 Pakistan 26,2 04 36,0
Unite
05 Brazilia 16,8 05 Brazilia 21,5 05 Brazilia 26,0

06 Mexic 12,8 06 Mexic 17,2 06 Mexic 22,3

07 Indonezia 10,7 07 Indonezia 13,7 07 Egipt 16,9

08 Germania 9,5 08 Egipt 11,9 08 Indonezia 16,6

Banglades
09 Egipt 8,9 09 Bangladesh 11,4 09 15,0
h
10 Bangladesh 8,4 10 Germania 10,1 10 Turcia 10,4

51
 Diabetul În Europa

L’Atlas du Diabète de la FID | 9ème édition

Prevalența comparativă ajustată în funcție de vârstă a diabetului zaharat (20-79 ani) (%),
Regiunea Europeană, 2019

19% din nașterile sunt afectate de hiperglicemie în timpul sarcinii

31% din decesele legate de diabet apar la persoanele cu vârsta sub 60 de ani.

52
 S-au făcut estimări pentru 57 de țări din Europa (EUR), care au populații etnice și
economice diverse. Un total de 73 de surse de date din 39 de țări au fost utilizate
pentru a obține estimări ale diabetului la adulții din regiune. Estimările pentru 12
țări (Georgia, Germania, Groenlanda, Israel, Italia, Luxemburg, Macedonia, Malta,
Norvegia, România, Federația Rusă și Uzbekistan) se bazează pe studii efectuate în
ultimii cinci ani. Cifrele privind prevalența diabetului pentru alte țări pot fi
subestimate din cauza lipsei de date recente sau date care, deși sunt disponibile
pentru toate vârstele, nu sunt ușor de identificat în funcție de vârstă și sex.
Regiunea EUR a avut cele mai cuprinzătoare și mai fiabile date pentru diabetul de
tip 1 la copii și adolescenți, mai mult de trei sferturi dintre țări au raportat efectiv
rate de incidență ale diabetului de tip 1 și peste 60% din publicațiile au fost
calificate ca fiind de înaltă calitate.
Pe scurt, Regiunea Europei :

Populația adultă
665,4 milioane 673,8 milioane 664,5 milioane
(20 până la 79 de ani)
Diabet (20 până la 79 de ani)
Prevalența regională 8,9% 9,8% 10,3%
N° de persoane cu DZ 59,3 milioane 66,0 milioane 68,1 milioane
N° deceselor cauzate de DZ 465 900 - -
Cheltuieli de sănătate legate de
diabet (20-79 de ani)
Cheltuieli totale de sănătate în € 132,57 miliard 138,41 miliard 131,10 miliard
Intoleranță la glucoză
(20-79 de ani)
Prevalența regională 5,5% 5,9% 6,1%
N° de persoane cu intoleranță la
36,6 milioane 39,7 milioane 40,3 milioane
glucoză
Diabet nediagnosticat
(20-79 de ani)
Prevalența regională 40,7% - -
N° de persoane cu DZ nediagnosticat 24,2 milioane - -
Diabet de tip 1 (0 - 19 ani)
N° de copii și adolescenți cu diabet
296 500 - -
zaharat de tip 1
N° de cazuri noi diagnosticate în
31 100 - -
fiecare an la copii și adolescenți

Prevalența diabetului (%) estimată în funcție de vârstă și sex, in Europa, 2019

53
Se estimează că regiunea EUR are 59,3 milioane de adulți cu vârste cuprinse între
20 și 79 de ani cu diabet zaharat, sau 8,9% din populația regională din această
grupă de vârstă. Această cifră include 24,2 milioane de adulți cu diabet
nediagnosticat. Deși Regiunea EUR ocupă locul al doilea pe ultimul în prevalența
comparativă ajustată în funcție de vârstă a diabetului (6,3%), prevalența diabetului
rămâne relativ ridicată în multe țări. În Europa, 72,7% din populație trăiește în
orașe, iar prevalența diabetului este mai mare în zonele urbane (9,3%) decât în
zonele rurale (7,8%). Mai mult de jumătate (58,6%) dintre adulții cu diabet în
regiune trăiesc în țări cu venituri ridicate.
Dintre țările din regiunea EUR, Turcia are cea mai mare prevalență comparativă
ajustată în funcție de vârstă (11,1%), urmată de Germania (10,4%) și Portugalia
(9,8%). Germania ocupă primul loc în numărul persoanelor care suferă de diabet
(9,5 milioane), urmată de Federația Rusă (8,3 milioane) și Turcia (6,6 milioane).
În plus, se estimează că 36,6 milioane de adulți cu vârste cuprinse între 20 și 79 de
ani, sau 5,5% din populația regională din această grupă de vârstă, au intoleranță la
glucoză (IG) în 2019. Până în 2030, se estimează că Regiunea va avea 66 de
milioane de adulți cu diabet zaharat și 39,7 milioane cu IG. Predicțiile pentru 2045
sugerează că numărul va crește în continuare la 68,1 milioane de persoane cu
diabet și 40,3 milioane de persoane cu IG.
Îmbătrânirea este un factor de risc deosebit de important pentru diabetul de tip 2 în
regiunea EUR, unde 43,7% din populația globală are vârste cuprinse între 50 și 79
de ani, iar această proporție este de așteptat să ajungă la 47,7% în 2030 și la 50, 1%
în 2045. În mare măsură, prevalența ridicată a diabetului de tip 2 și a IG este o
consecință a îmbătrânirii populației din regiune.
Regiunea EUR are cel mai mare număr de copii și adolescenți (0-19 ani) care
trăiesc cu diabet zaharat de tip 1 (296.500). Regiunea are, de asemenea, una dintre
cele mai ridicate rate de incidență a diabetului de tip 1 la copii și adolescenți, cu
aproximativ 31.100 de cazuri noi pe an. Țările nordice din Suedia, Finlanda și
Norvegia se numără printre primele cinci țări din lume în ceea ce privește incidența
diabetului de tip 1 în această grupă de vârstă. Marea Britanie are cel mai mare

54
număr de cazuri noi de diabet de tip 1 în copii și adolescenți - în jur de 4.300 în
2019.

Mortalitatea cauzată de diabet în funcție de vârstă și sex, in Europa, 2019

În regiunea EUR, se estimează că 465.900 de decese în rândul tinerilor între 20 și

79 de ani au fost atribuite diabetului și complicațiilor sale în 2019 (8,5% din
mortalitatea din toate cauzele). Se estimează că aproximativ 31,4% dintre aceste
decese aparțin persoanelor cu vârsta sub 60 de ani, reflectând parțial distribuția în
funcție de vârstă a populației. Acest lucru poate fi, de asemenea, legat de ratele de
supraviețuire îmbunătățite rezultate din calitatea generală a asistenței medicale
pentru persoanele care suferă de diabet în regiunea EUR. Procentul cel mai mare
(10,8%) de mortalitate prin diabet zaharat din toate cauzele este în grupa de vârstă
50-59. Dintre diferitele grupuri de venituri, țările cu venituri medii, inclusiv
Federația Rusă, Turcia și Ucraina, au cel mai mare număr de decese cauzate de
diabet (59,0%).
Numărul deceselor cauzate de diabet și complicațiile sale este ușor mai mare la
femei decât la bărbați: 237.900 și, respectiv, 228.000. Acest lucru se poate explica
prin numărul de cazuri de diabet ușor mai mare la femei (29,9 milioane) decât la
55
bărbați (29,4 milioane) și prin faptul că populația are mai multe femei (342,8
milioane) decât bărbați (322,6 milioane). Federația Rusă are cel mai mare număr
de decese atribuite diabetului (110.500).
BIBLIOGRAFIE

L’ATLAS DU DIABÈTE DE LA FID - 9ème Édition 2019

FEDERATION INTERNATIONALE DU DIABETE, 2019
https://www.idf.org/e-library/welcome/copyright-permission.html
https://diabetesatlas.org/fr/
https://diabetesatlas.org/upload/resources/material/20200302_133352_2406-IDF-
ATLAS-FRENCH-BOOK.pdf

AMERICAN DIABETES ASSOCIATION

https://www.diabetes.org/resources/statistics

INTERNATIONAL DIABETES FEDERATION (IDF)

https://www.touchendocrinology.com/supplier/international-diabetes-federation-
idf/

IDF Guide for Diabetes Epidemiology Studies

https://idf.org/our-activities/epidemiology-research/idf-guide-for-diabetes-
epidemiology-studies.html

IDF Europe
https://idf.org/our-network/regions-members/europe/welcome.html

DIABETUL ZAHARAT
https://diamedobesity.ro/2019/01/31/diabetul-zaharat/

DIABETES - WHO | WORLD HEALTH ORGANIZATION

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diabetes

DELIVERING FOR DIABETES IN EUROPE

56
https://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/diabetes/
publications/2010/delivering-for-diabetes-in-europe

CAPITOL 9
DATE DEMOGRAFICE LA NIVEL NATIONAL

România este una din cele 47 țări din regiunea europeană IDF (International
Diabetes Federation). Pe plan mondial, 425 milioane persoane au diabet și mai
mult de 58 milioane persoane sunt din EURO Regiune; până în 2045, crește la
66,7milioane.

Membrul IDF din România e Federația Română de Diabet Nutriție și Boli

Metabolice. În anul 2017, erau înregistrate 1.785.300 cazuri de diabet în România.

Conform studiului PREDATORR „Prevalence of diabetes mellitus and

prediabetes in the adult Romanian population” – Prevalența diabetului zaharat și
prediabetului în populația adultă din România:

în anul 2017 la o populaţie adultă de 14.382.000 erau înregistrate 1.785.300 cazuri

de diabet la adulți cu vârste între 20 și 79 de ani, cu o prevalență de 12,4%;
numărul va scădea la 1.246.000 în anul 2045.

În topul regiunilor cu cei mai mulți diabetici se află Regiunea Sud-Muntenia, unde
s-a înregistrat o prevalență a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea București-
Ilfov, cu o prevalență a diabetului de 12,79%. Pe locul trei în topul prevalenței
diabetului se află regiunea de Nord-Est (12, 38%), urmată de regiunile Sud-Oltenia
(12, 1%), Nord-Vest (11, 69%) şi Sud-Est (10,44%). La polul opus, studiul
PREDATORR arată că regiunile cu cei mai puţini diabetici sunt Regiunea Vest
(8,2%) şi Centru (9,99%)

57
Peste 70% din cazuri afectează persoane trecute de 60 de ani, cu o pondere mai
mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17% mai multe cazuri decât la bărbați.

Deoarece în multe cazuri diabetul zaharat poate rămâne nediagnosticat, numărul

persoanelor care au diabet ar putea fi mult mai mare.

Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), Centrul Național de

Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS): Raportul Național al
Stării de Sănătate a populației 2016

Numărul bolnavilor de diabet nou depistați la nivelul cabinetelor de nutriție și boli

metabolice în perioada 2006-2015 a crescut de la 57.338 la 73.740, cu o incidență
de 270,5%ooo locuitori în 2006 și de 372,1%ooo locuitori în 2015.

Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice, cazurile noi de

diabet zaharat în anul 2015 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial, astfel cea
mai mare incidență la 100.000 de locuitori se înregistrează în: Neamț 667,0;
Hunedoara 646,4; Caraș- Severin 518,3; M. București 506,7; Teleorman 475,1 și
cea mai mică în județele: Giurgiu 133,5; Alba 191,5; Botoșani 215,0; Cluj 227,5;
Olt 232,9; Bacău 242,3%ooo locuitori.

Incidența (la 100.000 locuitori) diabetului la copii urmează același trend ușor
ascendent, cu valori ale incidenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 7,7 la copiii
0-14 ani în 2006; 7,9 la copiii din grupa de vârstă 0-14 ani în 2009, şi 13,3 la copiii
0-14 ani, în anul 2015.

58
Conform INSP, CNEPSS: Studiu CompSanRO privind determinanții
comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România

Din chestionarul aplicat unui eșantion de 1538 respondenți a rezultat:

- Un procent de 24% dintre respondenți declară că nu li s-a măsurat niciodată

glicemia.

- Frecvența respondenților din mediul urban care declară că și-au măsurat vreodată
glicemia este semnificativ mai mare comparativ cu cei de mediul rural. De
asemenea, pacienții cu vârstă mai mare declară în proporție mai mare că le-a fost
măsurată glicemia cel puțin o dată. Nu se înregistrează diferențe semnificative în
funcție de sexul participanților la studiu.

- În rândul celor 165 de pacienți care declară că au fost informați că prezintă valori
mari ale glicemiei, cei mai mulți afirmă că urmează un tratament alopat (43,9%).
Pacienții din grupa de vârstă 50-64 ani declară în proporție de 56,7% că au urmat
tratament alopat în ultimele două săptămâni, frecvență semnificativ mai mare
(p<0,001) comparativ cu celelalte grupe de vârstă.

- Aproximativ 11% dintre respondenții care afirmă că au fost diagnosticați cu

diabet zaharat afirmă că urmează în prezent un tratament cu insulină, fără diferențe
semnificative statistic în funcție de grupa de vârstă, mediul de rezidență sau genul
respondenților.

- Un procent de 15, 2% dintre respondenţii cu glicemie crescută sau diabet declară

că apelează şi la tratamentele naturiste, iar 1,9% la vindecătorii tradiționali.

- Din totalul respondenților care au avut glicemia măsurată în trecut (1161

respondenți), 14,3% declară că au prezentat valori crescute ale glicemie sau au fost
diagnosticați cu diabet zaharat; 10,8% dintre respondenții cărora le-a fost măsurată
glicemia declară că în ultimul an au prezentat glicemie crescută.

- Odată cu înaintarea în vârstă, respondenții declară cu o frecvență semnificativ

mai mare că au fost informați că înregistrează valori crescute ale glicemiei, atât la
un moment dat în viață, cât și în ultimele 12 luni.

Conform INSP, Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică

(CNSISP):

59
EVIDENȚA BOLNAVILOR DE DIABET ZAHARAT PE ANUL 2016
COMPARATIV CU ANUL 2015
- in cabinetul de nutritie si diabet

INDICI LA
RAMASI IN INDICI LA 100
Nr. CAZURI NOI 100000
JUDET EVIDENTA LOCUITOR
CRT. LOCUITOR
2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
0 TOTAL 73740 77339 371.1 386.9 999192 1018849 5.0 5.1
1 ALBA 641 556 190.8 164.2 17121 17555 5.1 5.2
2 ARAD 1648 1280 386.4 298.4 26335 27584 6.2 6.4
3 ARGES 2428 2598 404.5 429.1 31505 33515 5.3 5.5
4 BACAU 1459 1059 241.5 174.0 23688 24521 3.9 4.0
5 BIHOR 2642 3451 461.9 600.6 31398 33907 5.5 5.9
6 BISTRITA-N. 1264 634 446.3 223.2 8725 8941 3.1 3.1
7 BOTOSANI 854 971 213.9 239.9 14318 14885 3.6 3.7
8 BRASOV 2107 2300 382.4 417.5 27634 30317 5.0 5.5
9 BRAILA 1245 1006 404.0 320.5 11807 11039 3.8 3.5
10 BUZAU 1638 1907 375.3 430.4 24986 26300 5.7 5.9
11 CARAS- 1474 1532 515.1 527.4 15112 15107 5.3 5.2
SEVERIN
12 CALARASI 746 780 249.8 257.7 8169 8131 2.7 2.7
13 CLUJ 1595 1599 227.6 229.0 36755 29453 5.2 4.2
14 CONSTANTA 1732 1969 253.5 287.7 32744 38992 4.8 5.7
15 COVASNA 906 736 436.4 352.4 6390 6747 3.1 3.2
16 DIMBOVITA 1786 2067 350.5 402.0 21574 23258 4.2 4.5
17 DOLJ 3030 3296 468.7 505.0 39911 42485 6.2 6.5
18 GALATI 1729 1972 329.6 372.3 24411 25543 4.7 4.8
19 GIURGIU 368 202 133.0 72.1 4998 5200 1.8 1.9
20 GORJ 1169 1395 352.7 415.2 12835 13996 3.9 4.2
21 HARGHITA 1085 814 351.0 262.0 11073 11330 3.6 3.6
22 HUNEDOARA 2594 4019 642.8 979.7 28883 27466 7.2 6.7
23 IALOMITA 957 819 358.2 303.0 7452 8079 2.8 3.0
24 IASI 2631 2714 334.5 348.7 33185 34778 4.2 4.5
25 ILFOV 1076 1471 249.8 356.7 13316 14424 3.1 3.5
26 MARAMURES 1577 1733 335.0 366.1 21678 22671 4.6 4.8
27 MEHEDINTI 798 635 311.5 243.9 8226 7730 3.2 3.0
28 MURES 1853 2066 339.1 376.6 24635 23302 4.5 4.2
29 NEAMT 3052 1762 664.4 380.2 27402 26212 6.0 5.7
30 OLT 968 858 231.3 201.5 12367 13131 3.0 3.1
31 PRAHOVA 3154 3711 421.9 491.8 39146 39769 5.2 5.3
32 SATU-MARE 1415 1120 416.2 327.8 19839 20668 5.8 6.0
33 SALAJ 949 921 433.3 416.5 13469 13580 6.2 6.1
34 SIBIU 1743 1976 435.6 493.6 23660 25286 5.9 6.3
35 SUCEAVA 2014 1672 319.2 264.5 26473 27626 4.2 4.4
36 TELEORMAN 1703 1959 471.1 529.8 15476 15882 4.3 4.3
37 TIMIS 2309 2547 331.9 368.0 48117 50121 6.9 7.2
38 TULCEA 713 769 346.2 367.5 8354 8189 4.1 3.9
39 VASLUI 1202 1216 308.9 311.7 19400 20362 5.0 5.2
40 VILCEA 1215 1304 334.4 355.7 17638 18691 4.9 5.1

60
 41 VRANCEA 901 985 269.9 292.7 11906 12578 3.6 3.7
42 M.BUCURESTI 9370 10958 505.6 585.8 147081 139498 7.9 7.5
Sursa: CNSISP
populația rezidentă la 1 iulie 2015

EVIDENȚA BOLNAVILOR DE DIABET ZAHARAT PE SEM. I 2017

COMPARATIV CU SEM. I 2016
INDICI LA
RAMASI IN INDICI LA 100
Nr. CAZURI NOI 100000
JUDET EVIDENTA LOCUITOR
CRT. LOCUITOR
2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017
0 TOTAL 38590 39441 393.7 404.3 991537 101025 5.0 5.1
4
1 ALBA 309 300 186.9 182.4 17253 17794 5.2 5.4
2 ARAD 669 651 317.9 310.8 26973 28177 6.4 6.7
3 ARGES 1419 1572 480.8 535.3 32643 34630 5.5 5.8
4 BACAU 537 661 180.5 223.3 24045 24880 4.0 4.2
5 BIHOR 1908 1558 675.6 554.4 33018 34935 5.8 6.2
6 BISTRITA-N. 511 210 364.1 150.4 9970 9083 3.5 3.2
7 BOTOSANI 535 1341 273.8 689.8 14630 15927 3.7 4.1
8 BRASOV 469 337 171.2 123.6 26528 25860 4.8 4.7
9 BRAILA 533 574 355.4 384.7 10881 11844 3.6 3.9
10 BUZAU 1056 982 495.4 463.0 25363 26920 5.9 6.3
11 CARAS- 800 886 572.6 637.3 15599 15758 5.6 5.6
SEVERIN
12 CALARASI 463 293 316.3 201.2 8127 8017 2.8 2.7
13 CLUJ 764 1060 218.7 304.9 32131 29764 4.6 4.2
14 CONSTANTA 999 1347 295.4 400.3 38727 40092 5.7 5.9
15 COVASNA 373 354 364.5 347.6 6534 7060 3.2 3.4
16 DIMBOVITA 969 1391 387.0 558.3 22406 24241 4.5 4.8
17 DOLJ 1650 1979 519.5 626.2 41246 44174 6.5 6.9
18 GALATI 1246 687 484.4 268.4 25257 25767 4.9 5.0
19 GIURGIU 111 237 81.3 174.5 5114 5671 1.9 2.1
20 GORJ 788 773 486.4 479.5 13509 14614 4.1 4.5
21 HARGHITA 419 515 274.6 339.2 10979 11738 3.6 3.8
22 HUNEDOARA 1388 1926 704.4 982.3 30128 29571 7.6 7.5
23 IALOMITA 403 310 307.7 237.8 7749 8310 2.9 3.2
24 IASI 1559 1626 397.0 416.1 34317 35902 4.3 4.5
25 ILFOV 844 749 375.0 334.4 13969 15003 3.1 3.3
26 MARAMURES 960 994 413.2 430.0 22227 23248 4.8 5.0

61
 27 MEHEDINTI 401 313 320.9 251.7 8030 7621 3.2 3.0
28 MURES 1299 1295 481.5 482.4 26367 23314 4.9 4.3
29 NEAMT 985 997 436.5 444.0 26673 27057 5.9 6.0
30 OLT 444 551 217.6 271.4 12759 13651 3.1 3.3
31 PRAHOVA 2402 1290 655.4 353.7 39622 39865 5.4 5.4
32 SATU-MARE 550 567 327.7 339.5 20233 21155 6.0 6.3
33 SALAJ 297 173 275.5 161.3 13699 13564 6.3 6.3
34 SIBIU 894 941 449.4 475.4 24335 25891 6.1 6.5
35 SUCEAVA 902 940 288.4 302.1 27098 28323 4.3 4.5
36 TELEORMAN 1043 846 594.7 484.8 15716 15936 4.5 4.5
37 TIMIS 1092 1007 314.7 291.7 50217 47067 7.2 6.7
38 TULCEA 390 434 388.0 433.9 8169 8336 4.0 4.1
39 VASLUI 689 659 358.8 344.9 19936 20841 5.2 5.4
40 VILCEA 700 738 392.7 416.0 18205 19295 5.1 5.4
41 VRANCEA 553 466 337.2 285.6 12308 12827 3.7 3.9
42 M.BUCURESTI 4267 4911 467.3 540.5 118847 116531 6.5 6.3
Sursa: CNSISP
- Indicii sunt calculați cu populația rezidentă la 1 iulie 2016
Pentru Diabetul zaharat – cod de boală E10-E14: s-au înregistrat 2680 decese,
1239 decese la bărbați și 1441 decese la femei, în anul 2016 (M=12,1 la 100000
locuitori), față de 2510 decese în 2015 (M=11,3).
Majoritatea deceselor s-au înregistrat la grupele de vârstă între 55-85+ ani, la
ambele sexe.

BIBLIOGRAFIE :
- FRD, www.idf.org/our-network/regions-members/europe/members/154-romania.html
http://federatiaromanadiabet.ro/ziua-mondiala-a-diabetului/
- Prevalence of diabetes mellitus and prediabetes in the adult Romanian population: PREDATORR
study. J
Diabetes. 2016 May;8(3):336-44. doi: 10.1111/1753-0407.12297. Epub 2015 May 6.
- INSP, CNEPSS – Raportul Național al Stării de Sănătate a popula ției 2016
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SSPR-2016-3.pdf
- INSP, CNEPSS, studiul CompSan 2017
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/07/COMPSAN2.pdf
- INSP, CNSISP – Buletin informativ nr. 12 din 2016 Cauze de deces si mortalitate generală
Buletine informative 2017; https://cnsisp.i

62
 CONCLUZII

În concluzie, diabetul zaharat reprezintă o problemă majoră în ceea

ce privește sănătatea publică având o creștere epidemică atât în România, cât și la 
nivel mondial la adulți și copii, fiind una din cauzele de morbiditate și mortalitate.
Educația pacientului și a familiei pentru tinerii cu diabet zaharat tip 2 este foarte
importantă și necesită concentrare asupra schimbărilor comportamentale - dietă și
activitate. [5]
GDM este o afecțiune frecventa în timpul sarcinii care este asociată cu riscuri
materne pe termen lung pentru dezvoltarea diabetului de tip 2. Pentru femeia cu
GDM, traiectoria dezvoltării diabetului zaharat poate fi adesea prevenită sau
amânată cu o educație cuprinzătoare și modificări ale stilului de viață, dar există
dovezi care sugerează că eforturile preventive îndreptate către această populație
pot fi îmbunătățite. Deoarece prevalența diabetului de tip 2 și a intoleranței la
glucoză, precum și costurile tratamentului acestor tulburări sunt în creștere în
Statele Unite, atenția ar trebui să se concentreze asupra acestei populații
vulnerabile.

Promovarea unui stil de viată sănătos în rândul copiilor şi adolescenţilor – poate fi

considerată cea mai eficientă măsură de prevenție pentru a asigura o populaţie
sănătoasă, cu reducerea riscului pentru diabet zaharat, sindromul metabolic, bolile
cardiovasculare şi alte morbidităţi asociate.

63
Pentru a preveni cât mai eficient diabetul zaharat, este nevoie să cunoaștem factorii
de risc în rândul populației adulte, obiceiurile alimentare nesănătoase, precum și
date statistice naționale și internaționale cu privire la statusul ponderal sau
comorbidități asociate potențialilor pacienți.
Diabetul zaharat de tip 1 nu poate fi prevenit în totalitate, însă putem preveni
diabetul zaharat de tip 2 prin alocarea resurselor financiare în educație pentru
sănătate în rândul populației generale adulte și prin campanii și programe naționale
și internaționale care promovează urmărirea unui stil de viață echilibrat printr-o
alimentație sănătoasă, activitate fizică zilnică, controlul greutății, lupta împotriva
sedentarismului, prevenirea complicațiilor, creșterea capacităților cardio-
circulatorii. De asemenea, prin aceste campanii se urmărește informarea și sprijinul
familiilor, precum și diagnosticarea precoce a cazurilor de diabet familial.
Din nefericire, alocarea resurselor pentru aceste campanii de prevenție a diabetului
este deficitară la nivel național, însă Guvernul alocă sume importante de bani
pentru persoanele diabetice, costurile aferente tratamentelor fiind aproape sau chiar
în totalitate decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau
subvenționate parțial de către ONG-uri, asociații non-profit cu redirecționarea unei
sume lunare din impozitul pe venit către acestea.
Campaniile de promovare a metodelor de combatere a complicatiilor diabetului
zaharat ocupa un loc important in sfera medicala, intrucat sunt benefice atat pentru
pacient, acesta reusind sa invete cum sa isi tina sub control afectiunea, cat si pentru
medic, el beneficiind astfel de numeroase canale prin care isi poate informa si
motiva pacientii sa adopte un stil de viata si un tratament cat mai eficiente.

64