Sunteți pe pagina 1din 8

DETARTRAJUL DENTAR

GENERALITATI
Tartrul se formeaza prin mineralizarea in
timp a placii bacteriene impreuna cu sarurile de
calciu din saliva. Acesta adera de suprafata
dintilor dar si pe alte zone dure si anume:
obturatii (plombe), punti dentare, proteze,
implante sau aparate ortodontice (fixe sau
mobile) si poate fi un factor favorizant al
aparitiei bolii parodontale.

Exista doua tipuri de tartru: supra si subgingival.


Tartrul supragingival are o culoare alb-galbui cu
consistenta redusa la inceput dar poate ajunge la un
maroniu negru daca se impregneaza cu coloranti
alimentari sau nicotina la fumatori; mineralizarea
acestuia se face datorita prezentei salivei. Tartrul
subgingival este de culoare inchisa si de duritate
mai mare si mineralizarea lui se face datorita
prezentei sangelui.
Ritmul de formare a tartrului poate varia in functie
de natura alimentelor, a fluxului de saliva iar
indepartarea lui poate varia in functie de fixarea si
aderenta lui la suprafata dentara. Unele persoane
prezinta o predispozitie individuala, avand depozite
reduse, moderate sau mari de tartru.

Indepartarea tartrului se face printr-o metoda


terapeutica numita detartraj. Acesta se poate realiza:
- cu instrumentar actionat manual
- cu ultrasunete
- cu aer comprimat (sonic).

Detartrajul manual si cel cu ultrasunete indeparteaza


tartrul supragingival, pe cand cel subgingival este indepartat
cu instrumente si chiurete de detartraj speciale si doar in
parte, cu ultrasunete.
Cel mai des intalnit este detartrajul cu ultrasunete care are o
actiune netraumatizanta pe dinti si gingii, e bine suportat si
nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropshihic si
care nu au dinti sensibili (hipersensibilitate dentinara) iar apa
pulverizata de aparatul de detartraj elibereaza o presiune
locala realizand curatarea zonei dar si indepartarea tartrului
dislocat. Nu se recomanda efectuarea detartrajului ultrasonic
la persoanele care au reflex accentuat de voma, probleme
respiratorii (astm, emfizem pulmonar , fibroza chistica),
pacienti cu pacemaker , copii sau dinti cu suprafata radiculara
expusa.
Detartrajul sonic este asemanator celui cu ultrasunete doar ca
in acest caz este antrenat un jet puternic de aer. Cu toate
acestea, el prezinta o eficienta mai redusa.

Se recomanda efectuarea unui detartraj o


data la sase luni, iar la pacientii cu lucrari fixe si
implante odata la patru luni. Este foarte
important ca rezultatul detartrajului sa fie o
suprafata perfect neteda, chiar lustruita, pe care
depunerea placii bacteriene si a tartrului sa nu
fie favorizata. Acest rezultat se obtine, pe langa
periajul profesional cu paste abrazive speciale,
gume de lustruit si prin folosirea unui jet de apa
si bicarbonat de sodiu (prophy-jet), bine tolerat
si fara dureri care elimina si ultimele resturi de
tartru, intarziind viitoarele depuneri.

Printr-o tehnica de periaj corecta, prin


folosirea apei de gura si a atei dentare nu doar
ca se previne aparitia cariei dentare si a
parodontopatiei, dar se si ingreuneaza aparitia
placii bacteriene si implicit a tartrului dentar. Nu
amanati detartrajul pe motiv ca tartrul
"solidarizeaza" dintii. Daca dintii sunt mobili,
tartrul impreuna cu microbii din el au
determinat acest lucru iar prin amanare, boala
evolueaza si medicul nu poate trece la
urmatoarele etape ale tratamentului paradontal.

Butnariu Alexandru
Cls. a XI a B