Sunteți pe pagina 1din 50

Curs 7

(continuare)

1. antiseptice
a. biguanidine
b. compusi fenolici
c. alcaloizi vegetali
d. compusi cuaternari de amoniu
e. agenti de oxidare
2. antibiotice
3. enzime
4. agenti non-enzimatici

1. Antiseptice

a) Biguanidine
polimeri cationici solubili in apa, care ofera un spectru bactericid larg si bacteriostatic;
reprezentant de baza: Digluconatul de Clorhexidina

Digluconatul de Clorhexidina

actioneaza antiplaca prin 2 mecanisme:


1. fiind un compus cationic se leaga la cristalele de hidroxiapatita, la pelicula
dobandita, la mucoasele orale, la polizaharidele extracelulare producand inhibarea
colonizarii microorganismelor la aceste nivele; odata legata, clorhexidina ramane
activa 8 24 ore;
2. dependent de concentratia folosita, clorhexidina poate patrunde in citoplasma
microbiana unde produce precipitarea proteinelor cu efect bactericid la o
concentratie de 100 g la 1 ml sol sau bacteriostatic la o concentratie de 0,1
g/ml;

se absoarbe la nivelul tubului digestiv, insa se elimina integral;


actioneaza in special asupra germenilor gram pozitiv, dar si asupra germenilor gram
negativi si a fungilor;
dupa o administrate de 21 de zile se obtine o scadere a numarului de SM la 26-68%
din nr initial, nr ce revine la valorile de plecare dupa o perioada de 2 6 luni de la
incetarea administrarii;
modificarile produse in componenta microbiana a placii, a florei orale nu conduc la
dezvoltarea infectiilor oportuniste;
datorita efectului cationic, clorhexidina interfera cu absorbtia F si in plus este
inactivata de o serie de ingrediente aflate in compozitia pastelor de dinti, motiv pentru
care utilizarea clorhexidinei se face la distanta, obisnuit la 30 40 min de la periaj;

1
Curs 7

Indicatiile clorhexidinei:
1. ca solutie dezinfectanta la decontaminarea:
- suprafetelor, instrumentarului
- protezelor mobile
- a mucoaselor inaintea efectuarii punctiilor anestezice
- inaintea diverselor proceduri sangerande prin care se reduc efectele
bacteriemiei
- inaintea procedurilor ce produc cantitati mari de aerosoli, prin care se reduce
incarcatura microbiana si riscul de infectare
2. in tratamentul:
- aftelor
- gingivite ulcero-necrotice
- amigdalite
- faringite
- candidoze
3. inaintea procedurilor stomatologice la pacientii cu boli grave:
- diabet
- endocardite
- SIDA
- discrozii sanguine
- purtatori cronici ai virusurilor hepatitei B, C
- herpes
4. pacientilor care prezinta grade variate de xerostomie
5. tuturor pacientilor care prezinta grade variate de xerostomie
6. pacientilor cu parodontopatie si mai ales in cazul prezentei complicatiilor acestora
7. cu aparate ortodontice fixe / mobile
8. cu imobilizari intermaxilare
9. cu implante dentare
10. cu variate incapacitati fizice / psihice
11. in tratarea halitozei
12. pt cateva zile la igienizarea zonelor operate, cand periajul dentar este
contraindicat, clorhexidina aratand un control eficient al depunerilor de placa, mai
ales supragingival, motiv pt care mai este numita si periuta chimica;

Forme de prezentare

1. Ape de gura cu:


- 0,12 % clorhexidina in SUA
- 0,2 % clorhexidina in Europa si Canada
- 0,10 % clorhexidina ultimile, prin care se incearca sa se minimalizeze
efectele secundare
in Romania: Corsodyl, Plack-Out, Lacalut activ, Lacalut senzitiv, Eludril,
Ondrohexidil;
2. Geluri 0,2 %
in tratamentul: stomatitelor, candidozelor, aftelor sau poate fi aplicat direct in
pungile parodontale;

2
Curs 7

In Romania: Plack-Out, Elugel, Corsodyl;


3. Spray-uri cu clorhexidina
in concentratie de 2%;
recomandate ca antiseptice cutanate;
4. Conurile periochip
cu eliberare lenta de clorhexidina 2,5 mg la 1 con;
se introduc in pungile parodontale adanci, substanta activa eliberandu-se lent
luni de zile;
5. Gumele de mestecat cu clorhexidina
de 2 ori/zi, cu acelasi efect ca si al clatirii cu apa de gura cu clorhexidina;
6. Paste de dinti cu clorhexidina
7. Lacuri cu clorhexidina 40%
se aplica sub izolare, perioade de circa 15 min;
recomandate pacientilor cu diverse handicapuri sau cu carioactivitate intensa,
cand se aplica 1 data/luna sau lacuri cu clorhexidina 1% si Timol, aplicat 1
data/saptamana, 2-3 luni, produs Cervitec;

pentru a evita producerea efectelor secundare, clorhexidina se administreaza perioade


reduse de timp, maximun 21 de zile;
Putem intalni:
- colorare bruna a suprafetelor dentare, a obturatiilor incorect finisate, a
mucoaselor orale, in special fata dorsala a limbii, a dintilor artificiali, cazuri in
care se recomanda un periaj atent, chiar profesional si chiar intreruperea
administrarii
- se poate produce un gust amar, cu pierderea temporara a sensibilitatii
gustative, de aceea se recomanda sa se administreze dupa masa;
- senzatie de arsura si uscaciune a gurii se stopeaza administrarea
- creste ritmul depunerilor de tartru
- la o serie de persoane tumefactii parotidiene, dupa folosiri indelungate;
- inhiba formarea cheagului sanguin, motiv pt care in cazul plagilor osoase, post
chirurgical se contraindica utilizarea 2 3 zile;

b) Compusi fenolici
fenolul actioneaza prin liza membranei celulare si inhibarea actiunii enzimatice
celulare;
reprezentanti:

1) LISTERINA
apa hidroalcoolica ce contine timol, mentol, eucaliptol si metil salicilat;
folosita de peste 100 de ani in combaterea placii si a gingivitelor si este indicata si in
tratarea candidozelor;
se clateste de 2 ori/zi cu 20 ml sol, timp de 30 secunde;
efectul antiplaca al listerinei este evaluat la 35% din cel realizat prin folosirea corecta
a apelor de gura cu clorhexidina;
listerina se administreaza indelungat, luni de zile, pt un efect antiplaca vizibil;

3
Curs 7

utilizarea ei genereaza efecte secundare: senzatie de arsura, gust amar, chiar colorarea
dintilor;
pricipalul dezavantaj: continutul mare de alcool 21% alcool etilic in formula
originala;

2) TRICLOSANUL
agent antimicrobian cu spectru larg ce actioneaza bactericid impotriva bacteriilor gram
pozitive si gram negative;
efectul antiplaca este doar 65% comparativ cu al clorhexidinei;
pt a prelungi efectul, triclosanul se asociaza cu un copolimer si rezulta Tricloguard, in
timp ce in SUA folosirea lui este acceptata doar in compozitia pastelor de dinti (Colgate
Total)

c) Alcaloizi vegetali

1) SANGUINARIA
agent cationic de suprafata, solubil in apa;
actioneaza bactericid deosebit de eficient asupra microorganismelor si depunerilor de
placa supragingivala, efectul antiplaca fiind aproape similar cu cel al Clorhexidinei
asupra placilor supragingivale;
in plus inhiba metabolismul glucidic prin care pH-ul oral se mentine in limite
fiziologice, reduce aderenta microbiana si depunerile de placa, reduce halena fetida prin
anihilarea producerii sulfurilor volatile;
efecte secundare: senzatie blanda de arsura
se comercializeaza sub forma de:
- apa de gura sub o concentratie de 0,03%
- paste de dinti produs: Veadent

2) LEMNUL DULCE MESWAK


ramurile sunt folosite ca adevarate periute de dinti, dupa mestecarea lor la unul din
capete;
prin firele, filamentele rezultate se efectueaza periere, respectivul produs actionand
antiplaca si chimic prin intermediul acizilor grasi, fitosterolilor si flavolelor continute;
ramurile: comercializate in tuburi de sticla vidate sau extractele chimice sunt
componente a unor paste de dinti;

d) Compusi cuaternari de amoniu


agenti cationici puternic atrasi de suprafetele dentare, actionand prin reducerea
tensiunii superficiale a solidului, sau actioneaza antimicrobian prin liza membranei sau
alterarii la nivel citoplasmatic;
reprezentanti:
1. clorura de vegitil piridimium
2. clorura de benzalcolium
3. hexetidina

4
Curs 7

sunt componente a apelor de gura, unde se gasesc in concentratie de 0,05%, cu care


pacientul clateste 2 4 ori/zi;
efectul antiplaca: de scurta durata, motiv pt care se indica in utilizari de lunga durata;
efecte secundare:
1. colorari dentare
2. cresterea vitezei de depunere a tartrului
3. senzatia de arsura
4. iar prin componenta alcoolica leziuni descuamative
actiunea lor este neutralizata de prezenta componentei anionice din prezenta pastelor
de dinti, motiv pt care apele de gura vor di folosite doar dupa o clatire atenta a gurii;

e) Agentii de oxidare
reprezentant: Peroxidul de hidrogen 3% sau apa oxigenata, folosita ca dezinfectant in
plicatii topice sau chiar in clatiri topice sau chiar in clatiri orale la o concentratie de 0,3
0,5 %
este un antiseptic eficient asupra bacteriilor anaerobe, spirochetelor, Streptococului
Piogenus;
efect hemostatic si de regula se foloseste in irigari subgingivale unde prezinta un efect
rapid, de scurta durata, fiind inhibata de substantele organice prezente;
Peroxid 30 pt efect antimicrobian si cauterizant in tratamentul gingivitei hipoplazice,
mai ales al celui de sarcina;
folosit perioade indelungate cauzeaza hiperkeratoza, hiperplazii si ulceratii gingivale,
limba neagra paroasa si efecte cancerigene;

Modalitati de aplicare a substantelor chimice antiplaca

Autoingrijirea = toate activitatile si deciziile luate de un individ oarecare prin care


poate preveni, diagnostica si lua masuri terapeutice adecvate in ideea de a stopa sau
vindeca afectiuni prezente;
prin autoingrijire orala = activitati intreprinse de un pacient, corect instruit si motivat
prin care acesta obtine prevenirea si stoparea efectelor bolilor parodontale, precum si al
cariei dentare, proces realizat in principal prin reducerea placii;
printr-o autoingrijire superficiala- pacientul va fi intr-un risc major de producere si
evolutie al bolilor parodontale;
in stomatologie substantele amtimicrobiene indicate in scop preventiv si/sau
terapeutic se pot administra sistemic si local;
dpdv al blolilor parodontale si al efectelor placilor microbiene sistemic se pot
administra antibiotice;
corect, antibioticele se indica pe baza antiobiogramei;
s-a constatat ca pt tratare diferitelor forme de boala parodontala, active sunt
combinatiile tetraciclina metronidazol sau metronidazol augmentin, ele fiind indicate
in tratarea si mentinerea rezultatelor in cazul parodontopatiei juvenile dar si a formei
refractare de parodontopatie marginala a adultului, cand exista simptomatologie generala:
febra ca in cazul abceselor parodontale, al gingivo stomatitei ulcero-necrotice

5
Curs 7

prin asocierea AB cu detartraj si planare radiculara in tratamentul respectivelor


actiuni: rezultatele sunt net superioare, plecand de la constatarea ca circa 85% din
pacientii cu forma variate de parodontopatie raspund extrem de favorabil doar dupa
efectuarea corecta si periodica a detartrajului si a planarii radiculare;
legat de activitatea AB sistemice trebuie sa tinem seama de cateva limite ale acestei
indicatii: de efectele secundare produse de AB, in principal de alergii, iar intr-o
administrare defectuoasa de inducerea rezistentei microbiene;
prin administrarea indelungata pot apare infectii oportuniste obisnuit candidoze;
medicamantul actioneaza si in zone ce nu necesita interventie in timp ce concentratia
ajunge limitata, diluata la locul de actiune, iar cauzele parodontale atenuate, prin
administrarea AB motiveaza limitarea pacientului pt efectuarea autoingrijirii;
local se folosesc ca fiind:
1. componente ale pastelor de dinti
2. componente ale apelor de gura
3. solutii folosite in irigari locale
AB folosite direct in punga parodontala sub intermediul produselor cu fibre de
tetraciclina, pastelor cu metronidazol tetraciclina;

PASTELE DE DINTI

utilizate impreuna cu periutele de dinti si mijloacele mecanice auxiliare la indepartarea


depozitelor moi acumulate la nivelul coroanelor dentare, marginii gingivale libere, fiind
folosite implicit in scop cosmetic, dar sunt folosite in principal preventiv si terapeutic;
Dentifrice = totalitatea produselor destinate curatirii locale: geluri, pudre, paste de
dinti ce sunt folosite si aplicate prin intermediul periutei de dinti; de regula, termenul este
sinonim cu pastele de dinti, mai ales pudrele, datorita efectelor abrazive au disparut din
recomandarile specialistilor;

Pastele de dinti compozitia de baza:

indiferent de pasta de dinti, de metoda de periaj, de corectitudinea periajului, individul


nu reuseste sa isi indeparteze decat depozitele moi exogene si nu coloratiile intrinseci....;
pastele de dinti normale sau sub forma de gel contin obisnuit aceleasi ingrediente,
numai agentii de ingrosare sint introdusi intr-o proportie mai mare sub forma de gel;

Detergenti 1 2%
agenti de descuamare sau sufa....(??) ce actioneaza prin reducerea actiunii superficiali
si permite indepartarea depozitelor moi prin actiunea de spumare, pasta de dinti devenind
extrem de apreciata de catre un nr de pacienti;
cel mai folosit: lauril sulfatul de sodiu, ce nu este recomandabil pacientilor cu
leziuni de mucoasa orala (lichen plan), alternativa fiind paste de dinti: N-lauril sarcozimat
de sodiu;

6
Curs 7

Agentii de curatire si lustruire 20 40% din componenta pastelor de dinti;


Abrazivul ideal = acela care realizeaza suprafete dentare perfect netede fara a genera
pierderi de substanta si care este compatibil cu restul ingredientelor la fabricarea pastelor
de dinti;
gradul de abraziune al unei paste de dinti depinde de: duritatea si forma particulelor
abrazive obisnuit abrazivii sunt sub forma sferica la dimensiuni de 20 prin care
curatam si alte particule la 1 prin care lustruim;
abraziunea dentara depinde de tehnica de periere folosita, de numarul perierilor, de
presiunea aplicata, de duritatea periutei, de cantitatea si caracteristicile salivei;
cele mai mari pierderi de substanta la nivelul cementului radicular, fiind de 35 ori
mai mari comparativ cu cele inregistrate la nivelul smaltului;
abrazivii pastelor de dinti, ca si cei folositi in perierea profesionala, acumulati
interdentar si in santul gingival pot genera iritatii si inflamatii gingivale;
exista studii arata ca in cazul periajului efectuat fara pasta de dinti abraziunea
dentara este extrem de redusa;

Umectantii
au rolul de a pastra umiditatea si de a pastra proportiile;
glicerina, sorbitolul, propilen glicolul care deoarece reprezinta medii bune de cultura
necesita adaugare de conservanti;

Conservantii
prelungesc termenul de valabilitate al pastelor, folosindu-se alcool, formaldehida,
fenol, in principal benzoat de sodiu;

Agentii de legare, ingrosare


previn separarea componentelor solide de cele lichide pe durata depozitarii;
se folosesc obisnuit alginate si cel mult: carboximetilceluloza;

Aromatizantii
fac pastele de dinti dorite, acceptate si mascheaza gusturile neplacute;
o pasta de dinti acceptata trebuie sa aiba un gust placut, senzatia mentinandu-se un
timp;

Uleiuri esentiale
izma, perisor, scortisoara

Indulcitori artificiali necariogeni


manitol, sorbitol, xilitol

Agenti de indulcire

Agenti de colorare
coloranti vegetali ce nu coloreaza dintii si tesuturile moi

7
Curs 7

Pastele de dinti profilactice / terapeutice


Indicate functie denevoile de moment ale pacientului;
Paste preventive:
1. anticarie
2. antiplaca
3. desensibilizante
4. la limita de albire a structurilor dentare

pastele de dinti ingerabile de utilizat in cosmos, care contin obisnuit saruri de Ca,
glicerina, carboximetilceluloza, zaharina, apa, fara uleiuri esentiale si detergenti;
deoarece nu necesita clatire, pot fi recomandate indivizilor cu dificultati in clatire sau in
evacuare;

pastele de dinti remineralizante:


cele cu F 95% din pastele comercializate contin F, insa numai acelea care au
1000 1100 ppm F (ppm parti per milion) sunt considerate paste de dinti cu
potential profilactic;
ADA le recomanda tuturor adultilor de-a lungul intregii vieti, de 2 ori pe zi, ca parte a
progeamului preventiv complet;
exceptie: copiii 2 ani;
pastele de dinti cu F: recomandate tuturor pacinetilor cu carioactivitate crescuta,
utilizat mai mult de 2 ori / zi, pacientilor cu suprafete radiculare expuse si pt
desensibilizarea celor cu xerostomie;
prin utilizare la o frrecventa de 2 ori/zi se obtine o reducere a incidentei cariei cu 30%;
exista:
- paste cu fluorura de Na 0,24% (1100 ppm F)
- paste cu monofluorofosfat de Na 0,76% (1000ppm F)
- paste cu monofluorofosfat de Na concentrat 1,14% (1500 ppm F)
in afara SUA paste de dinti cu aminofluoruri;
constatarile studiilor arata ca cele mai bune rezultate anticarie se obtin prin paste de
dinti cu F, intr-o cantitate maxima 1500 ppm;
pt a preveni intoxicatiile acute mortale cantitatea a fost restrictionata la 1100 ppm F,
sau un maxim de 120 mg F pe tubul de pasta de dinti;
in SUA exista o pasta de dinti Colgate Prevident ce contine 260 mg F sau 5000
ppm F, ce se elibereaza doar sub prescriptie si se indica la un moment dat pacientilor cu
carii agresive, rampante;

8
Curs 7

ANTISEPTICE

1.Alcaloizii vegetali:
a) Sanguinaria- agent cationic de suprafata, solubil in apa
- are capacitate de legare la lipoproteinele membranare microbiene
cu efect bactericid
- inhiba metabolismul glucidic in care ph-ul orar se mentine in
limite fiziologice
- reduce aderenta microbiana si astfel depunerile de placa dentara
- actioneaza in special pe placa subgingivala, efect similar cu cel
al Clorhexidinei fata de placa supragingivala
- reduce halena fetida anihiland producerea sulfurilor volatile

Efecte secundare:
- senzatie de arsura blanda
Se comercializeaza ca:
- apa de gura-conc 0,03%- in irigari subgingivale
- in pasta de dinti VIADENT alaturi de Monofluorofosfatul de Na

b)Lemnul dulce (MESWAK)


- ramurile arborelui sunt folosite din Antichitate la igienizarea
cavitatii orale de populatia din jurul Golfului Persic. Ramurile se transforma in adevarate
periute dupa mestecarea lor la unul din capete
- pe langa periere, respectivul mijloc actioneaza si chimic prin AG
ai compusilor fenolici si ai flavonelor continute
- astazi astfel de ramuri se comercializeaza in tuburi de sticla vidate

c)Extracte din plante naturale: musetel, anasol, menta, eucaliptol


- datorita proprietatilor antiseptice, antiinflamatorii, analgezice si
regeneratorii sunt incorporate in retetele apelor de gura, pastelor de dinti, gumelor de
mastecat.

2.Compusii cuaternari de amoniu:


- agenti cationici de suprafata, puternic atrasi de suprafetele
dentare si compononentele chimice ale PD
- actioneaza bactericid asupra microorganismelor PD, insa efectul
antiplaca este scazut in timp.
Reprezentanti:
- Clorura de Cetylpyridinium

9
Curs 7

- Clorura de Benzakonium
- Hexatidina

- sunt componente ale apelor de gura cu care pacientul clateste de


2-4 ori pe zi

- concentratia la care sunt utilizate: sub 0,05%

Efecte secundare: - colorari dentare


- cresterea vitezei de depunere a tartrului
- folosite indelungat si datorita componentei alcoolice pot
provoca leziuni descuamative, senzatie de arsura.

3.Agentii de oxidare: a) Peroxid de hidrogen 3%(apa oxigenata)


- in aplicatii locale se foloseste- 3%
- in clatiri orale -0,3-0,5%
- este antiseptic eficient, actionand puternic asupra Spirochetelor,
Bacteriilor anaerobe, Streptococul piogen
- actiune hemostatica
- indeparteaza resturile organice necrozate
- se indica si in irigari subgingivale, unde actioneza asupra
germenilor anaerobi, insa eficienta este de scurta durata si este rapid inactivata de
substantele prezente.
b) Peroxid de hidrogen 30%
- folosit in Stomatologie, avand actiune putenica asupra germenilor
anaerobi, fiind indicat si datorita efectului cauterizant in tratamentul gingivitelor
hiperplazice, mai ales a celor de sarcina.
Substantele oxidante folosite indelungat cauzeaza efecte severe:
-hiperkeratoza
-ulceratii orale
-hiperplazii
-limba neagra paroasa
-cancere.

4. Sarurile metalelor- se folosesc solutiile apoase hipertone cu clorura de Na, bicarbonat


de Na, sulfat de Mg
- prin diferenta de presiune osmotica creata solutiile determina
atragerea apei din celule, mecanism prin care se reduce edemul inflamator ca si cel
posttraumatic
- ele stimuleaza circulatia sanguina, secretia salivara si indeparteaza
tesuturile alterate
- folosite indelungat ele pot provoca ulceratii, hipertrofia papilelor
linguale, candidoze.

10
Curs 7

Modalitati de aplicare a substantelor chimice antiplaca

-folosirea lor se leaga de termenul autoingrijire


- toate activitatile si deciziile luate de un individ bine instruit, prin care masurile
terapeutice luate pot stopa, preveni sau vindeca afectiunile posibile/ prezente
- printr-o autoingrijire superficiala, ca factor de risc major, va creste frecventa bolii
carioase si a bolilor parodontale in principal
- in Stomatologie substantele antiplaca se pot indica in scop preventiv sau terapeutic si se
pot administra sistemic sau local
Sistemic: -se administreaza AB, doar pe baza antibiogramei
- in tratarea bolilor parodontale si a complicatiilor :

METRONIDAZOL+TETRACICLINA
METRONIDAZOL+AUGMENTIN
- se indica obligatoriu in cazul:
*parodontopatiilor juvenile localizate
* forma refractara a parodontopatiei
marginale a adultului (pungii
parodontale >5mm adancime)
* febra
* gingivostomatita ulcero-necrotica
- se obtin rezultate foarte bune prin asocierea AB +detartraj +
planare radiculara
- 85% din pacienti raspund favorabil d.p.d.v. parodontal numai
prin detartraj +planare radiculara
- cand se indica AB sistemic se tine cont de limitele:
AB provoaca alergii
administrate incorect induc rezistenta
administrate timp indelungat determina infectii
oportuniste cu Candida albicans

medicamentele actioneaza si in zone unde nu necesita


interventie, iar concentratia la locul de actiune necesar este diluata
acuzele parodontale atenuate limiteaza motivarea
pacientului de a urma strict tratamentul propus.

Local:
1.paste de dinti
2.ape de gura
3.irigari locale

11
Curs 7

4.terapie parodontala nechirurgicala-administrarea direct in punga a unor


substante(AB), ce se pot elibera lent un numar de zile sau se pot aplica prin irigari
subgingivale profesionale.

1.pastele de dinti
- se utilizeaza obisnuit cu periuta dentara si o tehnica de periere la indepartarea
depozitelor moi acumulate la nivelul coroanelor dentare, al marginii gingivale libere.
Indicatii:-scop preventiv
terapeutic
cosmetic
- gelurile , pudrele, pastele de dinti sunt cuprinse in termenul
de :DENTIFRICE=Toate produsele destinate curatirii, igienizarii orale ce se aplica prin
intermediul periutelor dentare.
COMPONENTE DE BAZA-paste de dinti:
-indiferent de continut, metoda, corectitudinea periajului,individul isi indeparteaza doar
placa, depozitele moi, coloratiile exogene si niciodata pe cele intrinseci!
detergenti(agenti de spumare):1-2%
-actioneza prin scaderea tensiunii superficiale
-emulsifierea depozitelor dentare moi prin care se usureaza indepartarea PD si
contribuie la actiunea de spumare, pe placul multor pacienti
- de regula se folosesc cei sintetici:Lauril sulfat de sodiu
agentii de curatare si lustruire:
-substante abrazive prin care se obtin suprafete netede si lucioase
-se folosesc particule sferice moi, la dimensiuni de-20c-prin care curata
-1 m-prin care lustruiesc
- abrazivul ideal trebuie se realizeze suprafete perfect netede, fara a genera
pierderi de substanta si in plus trebuie sa fie compatibil cu restul ingredientelor utilizate.
Gradul de abraziune al pastei depinde de:
--duritatea si forma particulei
--tehnica de periere folosita, inclusiv de nr miscarilor, presiune plicata, duritatea
filamentelor
--caracteristicele salivei

- Daca pierderea de smalt la 10 secunde de periere este de 0,1-1 m, pierderea de dentina


sau cement va fi de cel putin 20 ori mai mare!!!
umectantii:
-au rolul de a pastra umiditatea si de a respecta proportiile
-sunt:Glicerina
Sorbitol
Propilenglicol
- pentru ca reprezinta medii bune de cultura se adauga obligatoriu conservanti:
- Benzoat de sodiu
-Alcool
-Formaldehida

12
Curs 7

-Fenol

agenti de legare(ingrosare):
-previn, pe durata depozitarii ,separarea componentelor solide de cele lichide
- cei mai folositi:-Carboximetil celuloza
-Coloizi organici
-Alginat
- substantele pot fi folosite ca -umectanti in concentratii scazute
-agenti de gelificare in concentratii medii
- conservanti in concentratie de >40%
aromatizanti:
-mascheaza gustul si fac pasta dorita
-gustul sa fie placut pe o anumita durata de timp
-sunt: mentolul
uleiurile esentiale(izma, scortisoara, merisor- indulcitori artificiali
necariogeni)

indulcitori:
-Xilitol-> are capacitate si de remineralizare!
agenti de colorare:-pentru a face pasta mai atrac

Pastele de dinti profilactice sau terapeutice

Exista paste de dinti care prin agentii profilactici continuti pot realiza efecte
profilactice, dar si curative.
-in functie de valoarea lor terapeutica, sunt paste preventive: -anticarie(remineralizante)
-antiplaca
-antitartru
-desensibilizante
-cu efect de albire

-exista si paste speciale ingerabile- utilizate in spatiul cosmic, care nu necesita clatire
-contin Calciu, Carboximetilceluloza, Zaharina, apa si
fara detergenti sau uleiuri esentiale!
-se indica si indivizilor cu dificultati in clatire sau in
evacuare a continutului oral.
a)paste anticarie:-contin saruri de F
-95% din pastele de dinti comercializate contin F, insa sunt considerate
paste profilactice doar cele care contin 1000-1100ppm F(parti per milion,ml/mg pe l)
Pastele profilactice cu F:
-element de baza al oricarui program preventiv instituit
-prin folosirea lor la o frecventa de 2 ori pe zi se reduce incidenta
cariei cu 30%, ele recomandandu-se pentru utilizare indelungata ,chiar toata viata !
-A.D.A.-recomanda tuturor adultilor, ca parte a programului
preventiv complet, indiferent de riscul carioagen, cu exceptia copiilor sub 2 ani

13
Curs 7

- pacientii cu carioactivitate medie/intensa in mai mult de


doua periaje pe zi
- la desensibilizarea dentinara
- multiple suprafete radiculare expuse
- xerostomie
- ca substante active contin:-FLUORURA DE Na(NaF)-0,24%
(1100ppm F)
-Monofluorofosfat de Na(Na2PO3F)-
0,76%(1000ppm F)
-Monofluorofosfat de Na -1,14%
(1500 ppm F)
-Aminofluorurile- nu sunt utilizate in
S.U.A!
Cele mai bune beneficii se obtin cu paste care nu depasesc 1500 ppm F, si chiar
cantitatea a fost restrictionata la 1100 ppm F sau max 120 mg F /tub de pasta->prin
care se incearca prevenirea intoxicatiilor acute mortale cu F.

-Exista in S.U.A. pentru anumiti pacienti cu explozii de carii, paste cu F speciale :


COLGATE PROVIDENT- ce contine 260 mg F sau 5000 ppm F ce se elibereaza
doar cu prescriptie medicala!!
-pentru un efect maxim --la adult:suprafata activa a periutei sa se incarce cu cca 1cm
lungime de pasta sau cand suprafata activa a periutei este acoperita complet, la o periere
se aduce 1,5 mg F.
--la copil: doar dupa 2 ani pasta cu F
--la 7-8 ani: paste de dinti speciale ce contin Fluorura de Na
0,04% sau <500 ppm
Deoarece copilul nu reuseste sa clateasca si inghite o cantitate mare de pasta, se
recomanda ca intre 2-4 ani sa se foloseasca o cantitate de pasta echivalenta cu bob de
mazare, iar la 4-5 ani cat un bob de mazare.
Prin intoxicatie cronica cu pasta inghitita sunt afectati de fluoroza blanda-ICsup(ce se
formeaza in primii trei ani de viata).
b)paste antiplaca:
-sanatatea tesutului gingival, ca si prevenirea infectiilor parodontale ramane
principalul obiectiv de atins pe durata periajului dentar
-cele mai importante substante antiplaca: TRICLOSAN
DIGLUCONAT DE CLORHEXIDINA
Tricosanul-folosit in COLGATE TOTAL(+ F)->prima pasta cu actiune antiplaca,
anticarie,antigingivita, aprobata de A.D.A.
->ofera proctectie bacteriana pentru
12h
->recunoscuta in programele de igiena
orala
Digluconatul de clorhexidina-inactivat de o parte a componentelor traditionale ale
pastelor de dinti, a fost folosit initial in gelurile-PLACK-OUT si CORSODYL
- exista si paste cu clorhexidina:ELGYDIUM
LACALUT -ACTIVE

14
Curs 7

-SENSITIVE
ELGYDIUM-se foloseste in parodontopatii marginale cronice
- implanturi
- contructii protetice complexe
- aparate ortodontice fixe
LACALUT ACTIVE-Lactat de Al cu efect astringent si desensibilizant+ Clorhexidina+
NaF cu efect remineralizant
-semnele de gingivita dupa folosirea indelungata se reduc la 70%din pacienti.
LACALUT SENSITIVE-pentru dintii sensibili
-contine:Lactat de Al+NaF+Aminofloruri+Digluconat de
clorhexidina

Substantele eliberate de pastele de dinti pe durata periajului nu genereaza efect deosebit


la nivelul pungilor parodontale, ele penetrand cel mult pe o adancime de 2-3mm,
obisnuit, max 1mm.

c)paste antitartru
A.D.A-nu le include in categoria celor profilactice, chiar daca ele si-au dovedit
efectul de a scadea cantitatea de tartru format
-cele mai eficiente sisteme antitartru: PIROFOSFATII
Clorura/Citratul de Zn
Triclosan cu copolimer
-pentru ca Monofluorofosfatul de Na- stimuleaza si secretia salivara
Sulfatul de Na/K si determina o buna autocuratire
sunt incluse in aceasta categorie
d)paste desensibilizante:
-de-a lungul vietii chiar peste 70% dintre indivizi prezinta la un moment dat
sensibilitate dureroasa , mai ales la colet
-durerea apare la actiunea agentilor fizici si mecanici, atingerea zonei fiind de
regula extrem de dureroasa
-terapia indicata trebuie sa realizeze fie obturarea canaliculelor dentinare
deschise, fie coagularea/ precipitarea compozitiei canalare /stimularea produceii de
dentina secundara. Astfel , dupa o prezenta indelungata a biofilmului microbian la nivelul
acestor zone apare cresterea diametrului tubulilor dentinari, chiar de cca 3 ori, ceea ce
amplifica durerea. Se indica in acest caz perierea frecventa a zonei cu periute
moi/electrice si paste desensibilizante:
SENSODINE F-contine Monofluorofosfat de Na
+Nitrat de K
SENSODINE SC-contine Cl de strontiu hexahidratata
COLGATE SENSITIVE-contine Citrat de K 5,53%
- dupa 8 saptamani de utilizare scade
sensibilitatea la doar 82% din cazuri.Astfel, pe langa periere se recomanda fluorizari
active personale si profilactice, chiar extirpari vitale ale dintilor in cauza.
EMOFORM-cu Formaldehida

e)paste cu efect de albire:

15
Curs 7

-sunt legate de controverse cu privire la efectele lor secundare


-sunt create pentru a indeparta coloratiile exogene(dintii pot fi colorati datorita
pigmentilor alimentari, consum exagerat de ceai, cafea, vin rosu, fumat, utilizarea
clorhexidinei, medicamentelor pe baza de Fe)

Exista 2 tipuri de paste cu sau fara peroxizi:


1)fara peroxizi- abrazive, cu un grad mediu de abraziune
2)cu peroxizi- mai utilizate si recunoscute, contin fie peroxid de H sau de Carbamida-
ambele substante actioneaza prin eliberarea de molecule de O2, element de decolorare
activa.
- pentru a actiona timp indelungat, pastele contin glicerina sau propilenglicol,
care prin efectul de ingrosare prelungesc contactul pastelor cu dintii
- pastele se folosesc de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu celelate paste,
modalitate prin care se minimalizeaza efectele secundare posibile
- prin folosire frecventa pot da:- infectii oportunistre
-limba neagra paroasa
-structura spongioasa si sangerare a tesuturilor
moi
-intarzieri in vindecare
-efecte mutagene

1. Paste de dinti remineralizante

substante active:
- fluorura de Na
- monofluorofosfat
- fluorura de Staniu 0,4% 1000ppm F

mai putin recomandabile datorita colorarilor extrinseci la nivelul


structurilor dentare demineralizate/cariate

genereaza efect antiplaca, antiinflamator si reduce sangerarea

in Europa paste de dinti cu aminofluoruri afinitate pt smaltul dentar si efectul


detergent favorizeaza penetrarea ionilor de F in smaltul de suprafata;

1. Pastele de dinti profilactice cu F

Recomandate:
- utilizari zilnice 2/zi sau chiar mai frecvent in cazul pacientilor cu:
o demineralizari multiple
o explozii de carii
o carii agresive;

16
Curs 7

pe acesta cale frecventa cariei se reduce cu 20-30%;


nevoia fluorizarii de suprafata prin folosirea pastelor de dinti rezida si din faptul ca
prin periere 10 secunde se produce o pierdere de substanta dura dentara de circa 0,1 ,
stiindu-se ca in / la suprafata F se gaseste in cantitatea cea mai mare sub forma de
hidroxiapatita;
printr-o incarcare a intregii suprafete a periutei cu aceasta cantitate se aduce circa 1,5
mg F, motiv pt care (?) periuta va fi incarcata cu 1 cm de pasta de dinti;
pt copii paste speciale de utilizat dupa varsta de 2 ani 6-7-8 ani, ce contin
obisnuit 0,04% fluorura Na sau 500 ppm F;
pastele pt copii din SUA prezinta aceeasi cantitate de F ca si cele pt adulti, motiv pt
care se recomanda utilizarea a bob de mazare la copil 4 ani sau o boaba de mazare
la copil de 4-5 ani, modalitate prin care se reduce frecventa florei dentare, copilul pana in
jurul varstei de 6 ani inghitand peste din cantitatea de pasta;
deoarece toate produsele cu F comercializate, inclusiv pastele de dinti, ingurgitate, mai
ales in cazul copiilor sub 2-3 ani produc intoxicatii acute, chiar mortale, vom atrage
atentia ca aceste produse sa fie tinute la distanat de copilul mic;

2. Pastele de dinti preventive antiplaca

sanatatea tesutului gingival si prevenirea infectiilor parodontale reprezinta primul


obiectiv de atins pe durata periajului;
s-a utilizat o serie de substante: saruri de Staniu, fluorura de staniu, pirosfosfat de
staniu, citrat de Zn, care au si efect antitartru, astazi utilizandu-se triclosan si digluconatul
de Clorhexidina;
triclosanul actioneaza si reduce placa supragingivala, a gingivitelor si tartrul dentar
pt prima data folosit si in SUA abia in 1997 prima pasta de dinti cu triclosan din
SUA fiind Colgate Total, unde triclosanul, prin intermediul copolimerului genereaza o
protectie antibacteriana de circa 12 ore, fiind o recomandare a tuturor programelor de
igiena orala;
cel mai recomandabil digluconatul de clorhexidina care initial s-a regasit doar in
genuri precum plack-Out si Corsodyl, gel care continea 0,2% clorhexidina, de administrat
si prin periere;
astazi o gama larga de produse cu clorhexidina:
- Elgidium = antiplaca + gingii sensibile care contine clorhexidina 0,004% si
carbonat de Ca 25%;
- Lacalut activ ce contine lactat de Al cu efect astringent si desensibilizant,
clorhexidina cu efect antimicrobian si fluorura de Na cu efect mineralizant;
studiile au aratat o reducere a semnelor de gingivita, a sangerarilor in 70% din
cazuri, dupa 1 saptamana de utilizare; Lacalut senzitiv, fluorura Na, aminofluoruri
si digluconat de clorhexidina;

Paste de dinti cu sanguinaria cu efect antiplaca pt cea subgingivala


indiferent de substanta activa eliberata de pasta de dinti pe durata periajului, nu se
realizeaza un efect special la nivelul pungilor parodontale peste 5 mm, deoarece
actioneaza in special pe o adancime de 1 mm, exceptional 2-3 mm;

17
Curs 7

3. Paste de dinti antitartru

ADA nu introduce aceste paste in categoria celor profilactice, ci in cea cosmetica,


chiar daca dovedesc efect in reducerea cantitatii de tartru;
cele mai eficiente sisteme antitartru: pirofosfatii, citratul de Zn si clorura de Zn,
Triclosanul cu copolimer;
lor li se poate adauga monofluoratul de Na si sulfatul de Na + K, ce actioneaza prin
stimularea secretiei salivare + stimularea autocuratirii;
cum citratul de Zn + pirofosfatul nu inhiba efectul anticarie al F;
s-au fabricat paste de dinti cu efect dublu si nu numai;

4. Paste de dinti desensibilizante

circa 70% din indivizi prezinta la un moment dat sensibilitate dureroasa, mai ales in
zona coletului dentar;
durerile apar la atingerea agentilor fizici si mai ales mecanici, durerile de multe ori
sunt accentuate si in cazuri extreme: inflamatii pulpare, pulpite;
primul lucru recomandat: perierea corecta a zonei, constantandu-se ca prezenta
indelungata a biofilmului dentar genereaza deschideres canaliculelor dentare prezente la
suprafata a circa 3x la % decat normal, accentuand durerea;
perierea: cu periute soft / extrasoft sau perii de dinti electrice + paste de dinti
desensibilizante:
- Sensodyne SC substanta activa desensibilizanta: clorura de strontiu hexahidrata;
- Sensodyne F monofluorofosfat de Na si nitrat de K;
- Colgate sensitive cu citrat K 5,53%
- Emoform cu formaldehida;
prin folosirea lor se incearca obisnuit inchiderea canaliculelor dentinare expuse si
limitarea fenomenelor de hipersensibilitate;
folosirea pastelor de dinti desensibilizante nu reprezinta intotdeauna solutia finala;
intr-un studiu dublu orb Colgate sensitive se constata diminuare a
hipersensibilitatii dentinare cu 82% dupa 8 saptamani de la fluorizari locale, realizate
personal / profesional pana in cazuri extreme de devitalizare a dintilor;

5. Paste de dinti pentru albit

2 tipuri:
1) paste abrazive sau fara peroxizi
2) paste de dinti cu peroxizi: peroxid de H + peroxid de carbamina ce realizeaza
albirea prin radicalii liberi de oxigen prezenti;

contin pt a prelungi actiunea peroxizilor: glicerina / propilenglicol;


aceste paste de dinti sunt recomandate a fi folosite de 2-3 ori saptamana alternativ
celorlate paste de dinti;
in felul acesta se reduc efectele secundare posibile: infectii oportuniste cu ciuperi
(limba neagra paroasa), descuamarile la nivelul mucoasei mai putin keratinizate, produc
intarzieri in vindecarea placilor, pot genera efecte mutagene;

18
Curs 7

APELE DE GURA

destinate clatirii cavitatii orale;


cele mai multe sunt create pt a rezolva anumite probleme: combaterii placii dentare,
cresterii rezistentei structurii dentare, pt ratamentul profilactic curativ al unor afectiuni ....
(?);
in functie de concentratie si substanta activa continuta, pot fi utilizate in clatire
riguroasa sau prin intermediul irigatoarelor orale;
prin clatire solutia actioneaza la nivelul tutror structurilor cavitaii orale, de regula
supragingival, prin intermediul irigatoarelor actionand sub o anumita presiune si tintit la
nivelul anumitor zone de curatat, inclusiv subgingival;
prin clatire substantele active pot actiona subgingival pe maxim 1-2 mm;

exista ape de gura:


- cosmetice ce produc de regula improspatarea respiratiei orale;
- terapeutice in cabinetul stoamatologic sau personal de pacient la domiciliu;

in cabinetul stomatologic: ape de gura antiseptice, recomandate inaintea sedintelor de


lucru:
- mai ales in cadrul procedurilor sangerande ce genereaza bacteriemii
- al celor care genereaza aerosoli, prin care le reducem incarcatura microbiana
- obligatoriu in cazul pacientilor cu variabile boli sistemice grave

studiile arata ca incarcatura microbiana a aerosolilor produsi de turbina 30 de secunde


este echivalenta cu un stranut direct in fata;
s-a demonstrat ca prin simpla clatire cu apa incarcatura microbiana a aerosolilor se
reduce cu 61%, cand se realizeaza periaj dentar cu 85%, iar cand se si clateste cu ape
antiseptice reducere a concentratiei microbiene 97%;
prin clatire se ajuta indepartarea placii si a celorlalte depozite moi deprinse pe durata
periajului, realizeaza indepartarea celulelor epiteliale descuamate, elimina particulele
abrazive iritante, al santului gingival, al pudrelor abrazive, realizeaza un masaj minim al
gingiei si implicit stimularea troficitatii;
pacientul educat sa realizeze o clatire corecta, combatand clatirea superficiala
specifica copilului mic si nu numai;
pacientul cu buzele inchise si dintii in contact usor forteaza solutia printre dinti si prin
contractia alternativa a musculaturii limbii si obrajilor;
arcadele dentare impartite in 3 parti fortand mai intai solutia in zonele frontale si
apoi laterale;
la domiciliu individul poate clati cu o varietate de produce intr-o divesitate de scopuri;

19
Curs 7

cand se doreste indepartarea resturilor alimentare clatirea se poate efectua cu apa sau
cu orice apa de gura, clatirea fiind recomandata cand:
- pacientul nu poate realiza periajul
- dupa ce a servit o gustare bogata in glucide
- postchirurgical cand pt cateva zile nu se recomanda clatirea cu solutii saline,
prin care se reduce tumefactia inflamatorie si posttraumatica, se reduce
sangerarea, se obtine indepartarea tesuturilor necrozate, se stimuleaza circulatia si
implicit vindecarea
- postdetartraj
- mai ales cand exista o expunere larga a cementului radicular pt a reduce
hipersensibilitatea
- a preveni producerea cariei dentare se indica clatiri cu ape de gura cu F
- in cazul de afectiuni gingivale: gingivita, stomatita ulcero-necrotica se
recomanda clatiri efectuate din ora in ora, pe durata simptomatologiei acute cu
apa, solutii saline, cel mai recomandabil clorhexidina 0,2%
- pt prevenirea cariei dentare mai ales la tineri pe durata perioadelor de risc
maxim cariogen se recomanda clatiri cu solutii fluorurate

cele mai recomandabile: solutie de fluorura de Na 0,05% cu care pacientul clateste


seara la culcare dupa periajul dentar, urmand ca la ora dupa aceasta sa nu clateasca, sa
nu bea, sa nu manance;
se pot realiza clatiri cu solutie de fluorura de Na acidulata 0,044%, solutii
recomandate pacientilor cu explozii de carii, cu carii agresive, cu hipersensibilitate
dentinara. E singura apa de gura fluorurata care poate fi si inghitita. realizandu-se o
fluorizare sistemica.
solutia de fluorura de Na 0,2% in clatiri 1 / sapt recomandabile in prevenirea
profilaxiei de grup si mai ales la ciclul primar;
pacientul clateste de regula circa 30 60 secunde, dupa care fluidul oral rezultat este
scuipat;
studiile pe termen scurt arata eficienta egala si chiar usor superioara pt folosirea apelor
de gura fluorurate cu cea a pastelor de dinti fluorizate;
apele de gura cu F nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani;
dupa modul de preparare:
1) ape de gura preparate extemporaneu
2) ape de gura prefabricate

1) Ape de gura preparate extemporaneu


sunt solutii saline care se prepara la costuri minime cu NaCl sau bicarbonat de Na si
apa calduta, la diverse concentratii;
solutiile saline sunt contraindicate pacientilor carora medical li se recomanda regim
alimentar hiposodat;
folosit indelungat asemenea solutii realizeaza:
- ulceratii
- retractii gingivale
- candidoze
- hipertrofia papilelor linguale

20
Curs 7

folosim solutie NaCl izotonica 0,9% ce se prepara prin dizolvarea a lingurita sare
de bucatarie in 200 ml apa, solutia fiind utilizata pe durata efectuarii detartrajului;
solutia NaCl hipertona prin dizolvarea a lingurita NaCl de bucatarie in 100 ml
apa calduta - se indica fie inaintea detartrajului prin care conditionam tesuturile moi de
detartraj reusind reducerea tumefactiei inflamatori si a sangerarilor sau postdetartraj;
solutie de bicarbonat de Na lingurita in 200 ml apa calduta, de utilizat cand
dorim sa reducem aciditatea orala, mai ales in cadrul tratarii candidozelor;

2) Ape de gura prefabricate

prezinta o serie de elemente comune: apa, alcool etilic, aromatizanti, coloranti, agenti
de indulcire;
pe langa aceste ingrediente exista substante active ce confera produsului si indicatia
terapeutica;
cele mai utilizate: cu substante oxidante peroxid de H, peroxis uree, ....(?),
recomandate mai ales in tratamentul gingivitei, stomatitei ulcero-necrotice;

se recomanda pt perioade scurte de timp deoarece genereaza efecte secundare:


- gingii spongioase + sangerande
- demineralizari
- limba neagra paroasa
cele mai utilizate: apa oxigenata in concentratie de 0,3-0,5%;
mai exista ape de gura cu substante calmante au la baza fenol si uleiuri esentiale,
recomandate inaintea alimentarii, in cazul in care pacientul prezinta ulceratii, rni
dureroase;
cele mai folosite: cu substante antimicrobiene: Clorhexidina
majoritatea apelor de gura prezinta cantotai mari de alcool etilic;
deoarece pot genera cancere in zona bucofaringiana se recomanda ca continutul
maxim de alcool etilic NU mai mare de 5%, realizandu-se in ultimul timp ape de gura
fara alcool: in Romania: Lacalut sensitiv si Ondroxedin (?)
apele de gura cu concentratii mari de alcool nu se recomanda alcoolicilor, pacientilor
carora li se administreaza anumite medicamente (Metronidazol)
vor fi depozitate la distanta de sfera de actiune a copiilor pana in 2 ani, in lume chiar
intoxicatii mortale 3 intoxocatii mortale;
nu se recomanda ape de gura cu pH<5;
la pacientul ce prezinta multiple zone de demineralizare, expunere masiva a
cementului radicular, sau pacientilor cu interventii chirurgicale;

INLOCUITORII DE SALIVA / SALIVE ARTIFICIALE

multi pacienti prezinta grade variate de sialie;


lipsa salivei genereaza mucoase orale uscate, lipsite de comfort, cu probleme de
fonatie, masticatie, deglutitie, favorizeaza caria dentara sau alte afectiuni ale mucoasei
orale in astfel de cazuri se incearca stimularea secretiei salivare sistemic prin

21
Curs 7

administrate de pilocaepina sau local prin mestecare de guma sau se obtine umectarea
mucoaselor prin ape sau salive artificiale;
salivele artificiale: gel / spray si se folosesc dupa nevoi;
au la baza in general toti constituientii salivari mai putin componentele imune si
carboximetil celuloza si mucina;
cele mai preferabile cele cu mucina, a caror proprietati se apropie cel mai mult de
proprietatile salivelor naturale;
salivele artificiale contin si fluorura de Na prin care se incearca si reducerea frecventei
la carie;
la pacientii cu xerostomie evitarea consumului de suc de fructe, al celor acidulate, al
produselor cu alcool si glicerina, provocand in plus uscarea mucoaselor;
salivele artificiale sunt contraindicate la cei cu regimuri alimentare hiposodate;

IRIGARILE sau DUSURILE ORALE

irigarea orala reprezinta o metoda terapeutica prin care proiectam anumite solutii in jet
continuu sau pulsatil, directionate pe anumite suprafete dentare, la presiuni reglabile, prin
care obtinem chiar efecte terapeutice;
utilizarea irigatorului oral permite curatirea orala in anumite zone retentive prezente
prin care se indeparteaza resturile alimentare, se reduce numarul agentilor patogeni si
produsul lor de metabolism, se ..............(?) tintit anumiti agenti terapeutici;
irigatorul se contituie intr-un adjuvant al controlului infectiei gingivale, fara a inlocui
in nicio circumstanta periajul;
exista dispozitive speciale pt irigare supra si subgingivala, putandu-se folosi si seringa
de spalaturi sau spray-ul apa-aer al unitului dentar;
irigarea supragingivala: personal de pacient la domiciliu
irigarea subgingivala: ramane o tehnica profesionala;
tehnica de utilizare a irigatorului va fi in prealabil demonstrata pacientului de catre
profesionit si in acelasi timp i se explica pacientului ce se incearca sa se obtina;
in irigarea supragingivala solutiile penetreaza punga parodontala maximun 2-3 mm,
in timp prin cea subgingivala pentrare de 70 90% din adancimea pungii irigate;
Contraindicatiile irigarilor orale:
- legate de bacteriemiile produse ca si de nevoia administrarii antibioprafilactice;
- gravitatea bacteriemiilor in functie de grad de inflamare parodontala si este de 6%
in caz de gingivita si 50% in caz de parodontopatie;
- la pacientul cu risc de bacteriemie: cu endocardita, boli reumatismale in
antecedente, boli congenitale de inima, transplant de organe (inclusiv maduva),
proteza valvulara, cazuri in care dupa consultul cu medicul specialist, se pot
realiza si irigari subgingivale, numai dupa antibiotice;
- pacienti cu gingivite ulcero-necrotice

22
Curs 7

- pacientul neindemanatic

1. Irigari supragingivale

Indicatii:
- pacienti cu punti dentare si lucrari protetice dentare
- lucrari protetice complexe
- cu aparate ortodontice
- boala parodontala
- imobilizari interdentare si interarcadice
- implante dentare
- cu diabet
- cu imunosupresie
jetul este tintit direct pe dinte si in spatiul interdentar, perpendicular pe axul lun al
dintelui;
presiunea este la inceput minima, creste gradat si nu va depasi 4 atm dupa care se
constata producerea de modificari histologice;
cu cat gingia este mai inflamata, cu atat presiunea utilizata este mai mica;
jetul ca fi proiectat pana la 2 mm de marginea gingivala libera si nu e mentinut pe loc
mai mult de 5 6 secunde;
cand igienizam bimaxilar, irigarea se incepe cu arcada maxilara;
irigarea la domiciliu se recomanda 1-2 /zi, obligatoriu in asociere cu perierea si
utilizarea zilnica a dental-floss-ului;
inainte de efectuarea irigarii profesionistul se asigura ca pacientul a inteles despre ce
este vorba si prezinta manualitatea necesara;
pe langa utilizarea apei cea mai recomandabila solutia de clorhexidina 0,02% cand
pt irigarea ambelor arcade se recomanda 400ml solutie;
cand se indica solutie de clorhexidina utilizarea ei va fi limitata in timp, in principal
datorita costurilor produsului;

Curs 9
Gumele de mestecat

Cresc pH-ul , cresc secretia salivara , cresc carbonatii de Na si 60 de ori


comparativ cu valorile normale
Scad incidenta cariei, cantitatea de tartru depusa, coloratiilor exogene
Folosirea lor este parte a tratamentului profilactic obligatoriu in cazul pac cu risc
crescut la carie, xerostomie, la femeile gravide
Folosirea gumei cu zahar: creste cariogenitatea ( folosirea dropsurilor, 1lama=1/2
lingurita de zahar) fata de folosirea gumelor medicinale sugar free ce aduc ph-ul in
zone neuter, in intervale scurte de timp
Incrediente de baza:

23
Curs 7

Guma+agenti de legare, umectare, indulcitori (xilitol), aromatizanti (extracte vegetale:


menta, mirt, scortisoara, extracte ce reduce nr microorganismelor), substante active:
clorhexidina, peroxide de carbamida, Bicarbonat de Na, xilitol (cel mai folositor, scade nr
de streptococci mutans, scade aderenta lor pe suprafata dintilor, scade grosimea
peliculelor formate).
Gumele cu Xilitol:
Scad nr de SM si lactobacilli mai mult decat apele de gura cu aminofluoruri sau
clorhexidina => scade aciditatea produsa de microbe si cresc procesele de
reminalizare
Favorizeaza vindecarea
Creste cantitatea minerala a salivei stimulate
Cresc efectul remineralizant

1975- Univ Turku din Finlandia, unde au participat 2 grupe de studenti, unora li s-au
admin gume cu zahar si celorlalti cu xilitol apoi s-a obs ca indicele de carie era de 0,84%
pt cei cu guma cu xilitol si 2,12% pt ceilalti. Astfel s-a demonstrate ca prin folosirea
gumelor de mestecat cu zahar ph-ul oral scade sub valoarea critica de demineralizare 5-
5,5 in 7min, iar prin folosirea gumelor de mestecat cu xilitol, chiar si al acelora cu
sorbitol, manitol, ph-ul salivar revine la valori neuter de 7,5 in 3min.
Gumele de mestecat se inscriu astfel in categoria adjuvantelor periajului dentar.
Pt neutralizarea rapida a pH-ului oral present la sfarsitul meselor, specialistii
recomanda, mai ales cand la sfarsitul meselor s-au consumat hidrocarbonati, un periaj
dentar, iar cand efectuarea acestuia nu este posibila se recomanda folosirea gumelor de
mestecat fara zahar si/sau clatirea cu apa de gura.
Gumele de mestecat nu se recomanda:
Afectiunilor gastrice
Afectiunilor ATM
Afectiunilor musculare in zona bmf
Gumele se recomanda:
Reflux gastro-esofagian
Postchirurgical: favorizeaza reluarea tranzitului intestinal, pot preveni/trata unele
infectii otice (xilitolul actioneaza favorabil asupra streptococului pneumonae
responsabili cu producerea multora dintre aceste afectiuni)

Preventia Bolilor Placii prin Controlul Dietei

Aportul echilibrat de elemente nutritive contribuie la pastrarea integritatii si


functiei tesutului intregului organism, deci si al acelora care compun cav orala. O grija
deosebita se dau etapelor de dezvoltare rapida, sarcina, primii ani de viata, adolescentilor,
pubertate cand malnutritia si o serie de medicamente administrate pot influenta formarea
si dezvotarea tesuturilor cu efecte ireversibile uneori.

24
Curs 7

Dpdv dentar, alimentatia poate afecta morfologia si rezistenta tesuturilor dentare


direct prin producerea de morfologii anormale si indirect prin influetarea etapelor de
formare a dintilor si prin aceasta rezistenta tesuturilor dentare. Malnutritia timpurie creste
susceptibilitatea copilului la carie, inclusive la dd temporari.
Pt realizarea structurilor normale si rezistente dentare este important consumul
echilibrat de Ca, P, Mg, F, vit A, D la copii si mamelor care pe durata sarcinii consuma
cantitati crescute de glucide ce duc la o rezistenta scazuta dentara si o susceptibilitatea la
carie crescuta. Dupa eruptia dd efectele negative ale nutritiei se manifesteaza in principal
local.
Dpdv al cariei dentare, esential pt colonizarea si metbolismul microbian al placii
dentare este frecventa consumului de hidrocarbonate fermentabile. Frecventa meselor sau
gradul de retentie al carbohidratilor influenteaza producerea si evolutia cariei in timp ce
alimentele bogate in Ca, P (branza, lactate) pot favoriza remineralizarea. Favorabil
producerii cariei este frecventa cu care se consuma alim acide si mai ales a bauturilor
acidulate ce pot provoca eroziuni, inclusive la niv supraf netede V, O.
Dpdv al tesuturilor moi morfofunctionalitatii lor este influentata de deficitele
nutritionale, inclusive dupa ce acestea si-au atins potentialul lor genetic de dezvoltare. Pe
aceasta cale pot fi afectate: functia, integritatea, rezistenta si viteza lor de vindecare.
Sanatatea teg/mucoaselor este dependenta in principal de aportul optim de vit A, vit B,
acid ascorbic (vit C), Fe, Zn.
Exista situatii in care pacientul se alimenteaza dificil si datorita problemelor /
tratamentelor stomatologice prelungite, aportul insufficient de elem nutritive generand
efecte negative atat a sanatatii generale cat si locale.
Exista afectiuni sistemice (diabet zaharat, cancere orale, imunosupresii) care pot
genera ulcere si leziuni orale prin care in timp se poate compromite statusul nutritional.
Lipsa indelungata din alimentatie a unor elemente nutritive / consumul exagerat si
in functie de moment pot avea repercursiuni inclusiv asupra structurilor dure dentare si a
tesuturilor parodontale.
Daca dpdv al cariei dentare este clar ca printr-un aport frecvent de glucide si mai
ales la un pacient cu deficit de F si xerostomie se constata o incidenta crescuta a cariei;
nu la fel de clare sunt lucrurile dpdv al sanatatii parodontale. In cazul bolilor parodontale,
deficientele nutritionale nu reprezinta aparent o cauza certa a declansarii gingivitelor sau
al initierii bolilor si formarii pungilor parodontale. Astfel s-a stabilit ca printr-un aport
crescut de alimente moi si rafinate ce favorizeaza producerea de placa dentara groasa,
agresiva, generatoare de boala. Este motivul de care se recomanda in preventia bolilor
parodontale consum frecvent de alimente dure si fibroase prin care se favorizeaza
autocuratirea, stimularea secretiei salivare si a circulatiei parodontale => se recomanda
consumul frcvent al fructelor si legumelor.
Prin deficite nutritionale severe integritatea si rezistenta tesuturilor moi vor avea
de suferit, manifestarile orale putand fi: cheilite, glosite, gingivite severe.
Sanatatea tesuturilor parodontale este influentata de o serie de componente
alimentare:
Concentratia vit C, vit D, vit A, vit B2, acid folic
Elemente minerale: Zn, Ca, P, Mg
Aportul proteinelor calorice: influenteaza productia de glicoproteine salivare,
lactoferinei, lizozimului, peroxidazelor salivare, IgAsecretor, PMN neutrofile,

25
Curs 7

macrofagelor.Aportul lor scazut duce la un ritm prelungit de inlocuire al celulelor


epiteliale in special la niv santului gingival.
Dpdv parodontal se afirma si ca exacerbarea riscului de boala parodontala este strans
legata de fumat si de aportul scazut de vit C iar scaderea riscului de boala parodontala
este legata de aportul crescut de Ca si vit C. Astfel tratamentele parodontale corect
efectuate nu dau rezultate daca nu se efectueaza o analiza a regimului alimentar, pentru
descoperirea carentelor nutritionale ce pot rezolva sau ameliora situatia.
Dpdv parodontal este de retinut ca :
Pacinetului trebuie sa I se indice o alimentatie adecvata ce sa respecte ghidul
per aliment
Sa fie educat sa-si creasca consumul alim fibroase
In caz de parodontopatie sa se realizeze o suplimentare vitamino-minerala la
cant de 2 ori mai mari decat indicatia curenta
Sa se evite consumul doar a alim preferate care pot genera carente alimentare.
Alimente cu potential cariogen:
Caria este o boala a civiliatiei. Odata cu producerea industriala a zaharului din sec
XVIII omenirea a intrat in era cariei dentare.
Pe langa distructii dentare prod prin consumul zaharului, distrucita a intervenit si
datorita rafinarii fainei => consumul lor a dus la explozii de carii, caria devenind o boala
larg raspandita cu prevalenta pt unele regiuni de 90-100%.
Consumul alim dulci este insa justificat de gust, dar si de faptul ca ele asigura
necesarul de calorii la pretul cel mai scazut.
1964- pt producerea alimentatie necesare asigurarii minimului de 1mil/kcal pe an pt un
adult sunt necesare 690h pasune pt cresterea carnii de vaca, 5,25h necesare consumului
de sfecla de zahar. Astfel alim zaharului din alimentatia populatie este exclusa.
Pentru ca scadea frecventa cariei si a bolilor generale create datorita cresterii de
glucide, se recomanda educarea populatiei in idea evitarii sau al consumului lor rational.,
Se folosesc indulcitori alternative pt a obtine substante necariogene si necalorice.
Clasificarea indulcitorilor:
1. Naturali:
Zaharide: zaharoza, glucoza, fructoza, galactoza, lactoza, sorboza
Polioli (alcoli dulci): sorbitol, manitol, xilitol, lactiol, maltiol.
Polipeptide: Thaumatin, monelyn
2. Artificiale:
Zaharina, aspartam, isomalt, sweetner 2000, ciclamat
Dupa gradul de indulcire, comparative cu zaharul:
Indulcitori obisnuiti, cu grd mai mic sau egal
Puternici zeci, mii de ori mai dulci decat zaharul
Cele mai mari distrucitii dpdv cariogen este zaharul (sucroza, zaharoza).
Zaharoza: dizaharid alcatuit dintr-un mol de glucoza si unul de fructoza. Efectele
negative au dus la scaderea folosirii lui. In SUA consumul a scazut de la 46 kg/persoana
in 1971 la 30 kg/pers in 2000. 31% din zaharul ingerat de adolescenti se regasea in
fructele si laptele consumat astfel barbatii consuma mai multe hidrocarbonate iar varful
consumului este la varsat adolescentei:15-18ani cand nivelele energetice cunt extreme

26
Curs 7

Dpdv al producerii cariei s-a absolutizat rolul postabsortiei jucat de hidratii de


carbon pt ca ulterior cercetarile sa afirme (Muhelmann) ca acestia actioneaza distructiv la
trecerea acestora prin cav orala. S-au realizat multe astfel de studii:
1950 Kitt demonstreaza rolul contactului cu dd? al alimentelor cariogene in producerea
de carii, constatand in cazul sobolanilor ca productia de carii e prezenta doar la cei hraniti
natural si deloc la cei hraniti prin intermediul sondelor gastrice.
1955 Vogel demonstreaza ca la animalele crescute sterile, acestea chiar daca au primit
un regim alimentar extrem de cariogen, ele nu facut carii => pt a se produce caria dentara
este necesara la nivelul cav orale a unei anumite flore microbiene, contact direct intre
alimentele indulcite si dinte.
Acesti factori etiologici principali trebuie sa actioneze impreuna, o perioada de timp
pentru a realiza caria dentara.

Zaharul este principalul aliment cariogen, rolul lui fiind demonstrate de o serie
intreaga de studii:
1972 Gag si Kristoftersen constat la populatia de eschimosi din Groenlanda
consecintele patrunderii alimentelor moderne, Populatia din V insulei hranita cu alimente
conservate: cereale, dulciuri, au aratat o crestere rapida a incidentei cariei, indicele
ajungand la 20% la 7 ani (toti dd de lapte cariati), 19% la 14 ani. In cazul inidivizilor care
se introceau in centrul insulei si la alimentatia traditionala, cariile prezente isi incetau
evolutia si nu se mai apareau altele noi.
In timpul celui de-al II-lea razboi mondial au scazut nr de carii ca o consescinta a
reducerii consumului de hidrocarbonate, ce revine la valoarea de plecare dupa razboi
cand populatia revine la alimentatia bogata in zahar si faina.
1945-1953 in localitatea Vipeholm?, in Suedia a fost realizat un studiu de catre Serviciul
de Sanatate Publica care observat sumele uriase cheltuite pe servicile stomatologice si a
incercat scaderea lor. S-a propus identificarea daca cresterea incidentei cariei se datoreaza
unor modificari organice a structurii dentare sau daca este cauzata de componenta
alimentara. S-a desfasurat intr-un spital de boli psihice, fara a exista o participara
voluntara, pe adulti pentru a se demonstra felul aparitiei cariei ( prevalenta). Au fost
selectati doar pacientii ce puteau fi consultati (cooperanti) fara afectiuni generale ce sa le
impuna restrictii alimentare si minim 10 dinti naturali prezenti pe arcada. Li s-a
administrat zahar in cantitati variate, in diverse preparate alimentare, dupa anumite orare.
Examenele clinice efectuate periodic au fost realizate doar de 2 cercetatori, alaturi
de examenul clinic pac realizandui-se si radiografii cu filmul muscat, modele de studio,
fotografii.
Concluzia: cresterea minima a indicelui de carie la grupul care a consumat
intreaga candtitate de zahar pe durata mesei pricipale si cresterea considerabila la grupul
ce a consumat zaharul inclusive intre mese. Prin retragerea zaharului din alim s-a
constatat si o diminuare a activitatii carioase.
Consistenta alimentelor a influentat si ea frecventa cariei, cresterea fiind legata de
consumul celor moi si lipicioase si scaderea de consumul alim indulcite (sirop). Cea mai
scazuta incidenta a fost la grupul hranit cu ciocolata, grasimi, unt de cacao, pulbere de
cacao care scad gradul de a favoriza caria.

27
Curs 7

Frecventa aparitiei cariei este o variabila individuala iar la cei care nu consuma
zahar pot aparea rar carii dentare.
Maximul de cariogenitate este dat de alimentele ce contin peste 5% zahar sau
2%zahar+50%amidon. Cel mai scazut indice de carie la un consum zilnic de zahar:
50g/zahar sau 10kg/an.
Cantitatea de zahar poate crete la 15 kg/an doar la persoanele ce beneficiaze de
fluorizare sistemica sau locala a structurilor dentare.
Zaharul e cel mai cariogen dar si mono sau dizaharide insotesc Indici C
apreciabili.

(continuare)

Consumul zaharului numai pe durata meselor principale se insoteste de crestere


minima incidentei cariei; cea mai crescuta incidenta a cariei dentare se inregistreaza
atunci cand este consumat frecvent si mai ales intre mese;
o reducere a incidentei cariei se obtine la o perioada de la retragerea zaharului din
alimentatie;
incidenta cariei este influentata si de consitenta si aderenta alimentelor cele mai
cariogene cele lipicioase;
cea mai redusa incidenta la grupuri care consuma zahar introdus in ciocolata, care
prezenta o concentratie superioara de grasimi si tanin din pulberea de cacao;
frecventa aparitiei cariei dentare in conditiile experimentului a reprezentat o variabila
individuala;
s-au inregistrat carii dentare si la grupul indivizilor care nu au consumat zahar,
incidenta fiind...;
in completarea acestui experiment putem aminti si un altul realizat de Haris in 1973,
care la copiii institutionalizati si hraniti lacto-vegetarian la grupul de varsta 12 16 ani,
46% dintre acestia nu prezentau carii dentare;
intr-un alt studiu din Suedia condus de van Teher (?!?) s-a cerut participantilor la
experiment sa renunte voluntar la practicarea igienei orale si sa se clateasca de 9 ori/zi cu
o slutie cu concentratie 50% zahar;
numai dupa 23 de zile de la inceperea experimentului s-au observat multiple zone de
demineralizare, experimentul demonstrand ca este obligatoriu sa se renunte la gustarile
bogate in glucide luate intre mese si se demonstreaza ca inclusiv siropurile indulcite - mai
putin agresive comparativ cu alimetele indulcite, sunt cariogene daca se consuma
frecvent de-a lungul timpului;
s-a stabilit ca maximum de cariogenicitate alimentele cu un continut mai mare de
5% zahar si 50% amidon;
s-a stabilit ca indicele de carie (CAO) ramane sub 3 cand individul consuma sub 50g
zahar/zi sau 10 kg zahar/an;
in cazul in care persoana practica un control al placii eficient si beneficiaza de
fluorizari sistemice sau locale, cantitatea de zahar consumata poate sa creasca pana la
15kg zahar/an;
zaharul nu trebuie sa depaseasca 10% din aportul alimentar zilnic; ramane principalul
aliment cariogen deoarece genereaza rapid placi dentare groase, bogate in glucani

28
Curs 7

extracelulari insolubili si la nivelul careia se ofera conditii extrem de favorabile fixarii,


inmultirii si supavieturii SM;
la nivelul acestor placi, prin metabolizarea rapida a zaharului se obtin cantitati
apreciabile de acizi, se inregistreaza un pH acid prelungit, iar interventia sistemelor
tampon salivare este de multe ori depasita din cauza glucanilor insolubili;
insa senzatia de dulce ramane una din perceptiile de baza ale omului modern ;
e0ste dificil de stabilit daca senzatia pentru dulcele din zahar este o mostenire
ereditara sau aceasta reprezinta o placere dobandita pe durata sarcinii sau postnatal;
cercetarile au aratat la fat ca receptorii gustativi pt dulce sunt functionali inca din luna
a 4 a de sarcina, mai mult, nou nascutul manifesta preferinta pt dulcele produs din zahar
comparativ cu cel produs de alte hidrocarbonate;
satisfacerea nevoii de dulce obliga la un consumfrecvent de zahar care genereaza
efecte negative atat la nivel dentar cat si sistemic; este motivul pentru care se cauta
inlocuitori, nr mare de indulcitori reprezentand in timp variate clasificari:
indulcitorii se impart in:
1. indulcitori naturali
2. indulcitori artificiali

1. Indulcitorii naturali se impart la randul lor:


1) Zaharide care contine:
i. Zaharoza
ii. Fructoza
iii. Lactoza
iv. Galactoza
si care reprezinta clasa indulcitorilor traditionali
2) Poliolii
i. Sorbitol
ii. Manitol
iii. Xilitol
3) Polipeptide
i. Thaumatin (Monelin)
2. Indulcitori artificiali:
1) Zaharina
2) Ciclamat
3) Aspartan
4) Acesulfam K
5) Sweetner 2000
.
Poliolii, polipeptidele si indulcitorii artificiali fac parte din clasa indulcitorilor
alternativi, in special alternativi zaharului;

Amidonul
polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza;
reprezinta in cadrul plantelor principala molecula de stocare a hranei, in timp ce la
animale excesul aceleiasi substante poarta numele de glicogen;

29
Curs 7

prelucrat termic poate da nastere la nivelul cavitatii orale la particule solubile si


degradabile enzimatic, in cazul alimentelor retentionate perioade indelungate
degradarea, metabolizarea putand ajunge pana la molecula de glucoza usor de transformat
de bacteriile placii in acizi demineralizati, pe aceasta cale painea poate ajunge sa
coboare pH-ul oral la acelasi nivel ca si zaharul;
neprelucrat termic, amidonul este extrem de putin cariogen, de 4 ori mai putin
cariogen comparativ cu zaharul;
amidonul prelucrat termic, amestecat cu zahar in produsele de patiserie, cofetarii, sub
forma de fursecuri, gogosi, prin insumarea cariogenicitatii zaharului cu a amidonului vor
genera alimente extrem de cariogene;

Mono si bi-zaharidele
Monozaharidele in principal: glucoza, fructoza, galactoza;
prezinta o putere de indulcire comparativ cu cea data de zahar ce variaza fata de
aceasta de la 0,2 1,8;
Dizaharidele: zahar, lactoza, maltoza;
Laptele prin continutul in glucoza si galactoza genereaza carie dentara, totusi intr-o
proportie la comparativ cu cariogenitatea zaharului;
chiar daca mono si dizaharidele genereaza placi dentare subtiri si o cantitate mai
redusa de acid comparativ cu zaharul nu reprezinta un castig dpdv cariogen;

Indulcitorii alternativi:

Poliolii
sunt hidrocarbonate naturale cu o molecula asemanatoare sucrozei;
exceptia o reprezinta gruparile alcoolice atasate fiecarui atom de C prezent in structura
poliolului;
este motivul pt care poliolii poarta denumirea de lichioururi;

Sorbitolul
poate fi metabolizat la nivelul placii dentare unde produce insa scaderi reduse ale pH-
ului;
s-a constata ca SM pot metaboliza sorbitolul, insa la om studiile efectuate cu gume de
mestecat indulcite cu sorbitol sau manitol nu au produs carie dentara;
si sorbitolul si manitolul prezinta un potential cariogen redus, fiind utilizate la
fabricarea pastelor de dinti, a apelor de gura, agumelor de mestecat, iar sorbitolul
constituie indulcitorul de baza pt prepararea alimentelor destinate hranei diabeticilor
insulino-independenti;

Xilitolul
din seva lemnului de mesteacan, ovaz, banane, anumite ciuperci, stiulete de porumb;
studiile au aratat ca xilitolul produce inhibarea multiplicarii ca si metabolismul
microorganismelor apecifice placii dentare, intervenind inclusiv asupra SM;
deoarece este neacidogen si necariogen xilitolul tinde sa devina cel mai eficient
inlocuitor al sucrozei, el reprezentand si acelasi grad de indulcire ca si zaharul

30
Curs 7

studiul efectuat la universitatea Turcu din Finlanda 1972 oct 1974 au participat
grupe de studenti care au fost hranite cu alimente indulcite cu zahar, cu fructoza si cu
xilitol;
studiul a fost efectuat in sistem dublu orb, participantii finnd examinati de un singur
examinator, examenul clinic pt fiecare pacient durand circa 1 ora;
Concluzii:
1. in cazul grupului hranit cu xilitol un indice CAO = 0, comparativ cu 7,2 in
cazul grupului hranit cu alimente indulcite cu zahar sau 3,8 in cazul grupului
hranit cu alimente cu fructoza;
2. in cazul celor cu xilitol leziunile incipiente de carie constate initial au disparut
prin vindecare la sfarsitul experimentului;
3. indicele de placa s-a redus de asemenea, in cazul celor hraniti cu xilitol nu s-au
inregistrat modificari ale punctiilor hepatice, iar diareea osmotica specifica
copilului nu s-a inregistrat capacitatea de adaptare a organismelor tinere;

Polipeptide ciclice

Thaumatinul
indulcitor de origine vegetala cu un gust dulce, intarziat care in final se simte
alcoolic;
puterea de indulcire este de 2000 ori mai mare comparativ cu cea a zaharului si nu este
matabolizat de microorganismele placii;
chiar in conditiile unei diete bogate in amidon, Thaumatinul produce remineralizarea
leziunii incipiente;
obisnuit ca aditiv la fabricarea produselor obisnuite si in combinatiei cu zaharina la
fabricare bauturilor racoritoare;
la pacientii frecvent bolnavi si carora li se administreaza medicamente sub forma de
siropuri indulcite cu sucroza rezulta un nr mare de carii;

Indulcitorii artificiali

necesitate in reducerea cariogenitatii si a obezitatii, cauzate prin consumul exagerat de


alimente indulcite cu zahar;
sunt indulcitori puternici comparativ cu puterea de indulcire a zaharului, necariogeni
si o parte dintre acesti necalorici;

Zaharina
descoperita in 1979;
putere de indulcire de 300 ori mai mare comparativ cu cea a zaharului, in timp ce
costul reprezinta doar 4% din echivalentul de indulcire al zaharului;
prezinta un dublu gust metalic ce se percepe o data cu senzatia de dulce;
nu este metabolizata la nivelul placii dentare si prezinta chiar un efect usor de inhibare
al formarii ei;

31
Curs 7

este solubila in solutie apoasa si compatibila cu cele mai multe ingrediente alimentare
sau medicamentoase;
se foloseste alaturi de ciclamat la indulcirea bauturilor racoritoare etichetate ca
hipocalorice;

Ciclamatul de Na
este o substanta cu gust placut, cu o putere de indulcire de 30 ori mai mare comparativ
cu sucroza;
precum si unii metaboliti ai zaharinei au fost asociati tumorilor maligne asociate
vezicii urinare;

Aspartamul = Nutrasiu
dipeptid rezultat din combinarea a 2 aminoacizi naturali: acid aspartic si fenil alanina;
are o putere calorica de 4 kcal/g specifica proteinelor si un grad de indulcire de 180 ori
mai mare comparativ cu al sucrozei;
nu se metabolizeaza la nivelul placii si nu este cariogen;
se utilizeaza la indulcirea bauturilor alcoolice si a racoritoarelor, cafea instant,
gelatinei, gume de mestecat;

Acesulfam K
indulcitor necaloric de 200 ori mai dulce ca yaharoya si este necariogen;
senzatia de dulce este rapid perceputa, diminua incet si nu determina senzatii gustative
neplacute;
prezinta efect de indulcire sinergica cu alti indulcitori permitand o indulcire puternica
in cantitati reduse Pepsi Max unde e combinat cu aspartanul;

Sweetner 2000
un grad de indulcire de 10000 ori mai mare comparativ cu al sucrozei;
gustul lui este similar cu al zaharului, este necariogen, iar in momentul in care va fi
rentabilizat ca si cost va reprezenta o adevarata revolutie in domeniu;

Factori ce influenteaza cariogenitatea alimentelor

Tipul hidrocarbonatelor
mono si dizaharidele cele mai cariogene cu un plus pt zahar, indiferent ca provine
din miere, sfecla sau trestie de zahar;
un plus de cariogenitate pt zaharul din miere;
cariogenitatea variabila pt diversii indivizi, fiind influentata de o serie de factori
alimentari ce intervin pozitiv sau negativ;

Clearence-ul alimentului consumat


cele mai cariogene alimente: cele cu un continut crescut de hidrocarbonate rafinate si
care prezinta in plus retentie prelungita;

32
Curs 7

Clearence-ul depinde de:


- consistenta si aderenta alimentului
- ordinea in care acestea sunt consumate
- cantitatea de saliva secretata prin sumarea caracteristicilor organo-leptice a
alimentelor consumate, de distanta dintilor fata de orificiile ductelor secretoare ale
glandelor salivare principale;
- capacitatea partilor moi periarcadice de miscare si autocuratire;
- caracteristici morfofunctionale ale arcadelor individului, retractiile gingivale,
retentivitatile naturale / artificiale

cel mai redus timp de stationare si de influentare al Ph-ului de aproximativ 5 min il


prezinta bauturile racoritoare, legumele si fructele proaspete;
dulciuri precum: ciocolata, caramelele, jeleurile, prin adezivitatea lor prezinta un
clearence de 15 20 minute, in timp ce efectele cele mai prelungite 40 min il prezinta
guma de mestecat cu zahar;
cele mai periculoase alimente: cele lipicioase caramele, fondante, jeleuri, serbet,
care in plus prezinta si peste 25% hidrocarbonate sub forma de mono si dizaharide rapid
metabolizate;
formele alimentare mai putin periculoase reprezentate de bauturile racoritaore
consumate prin intermediul paiului, de prajituri cu continut crescut de grasimi, ciocolata;
cel mai redus efect cariogen: cerealele indulcite
cea mai redusa coborare a pH ului: grau fiert (??)
in cazul pacientilor cu arcade integre autocuratirea cel mai rapid in zona incisivilor
mandibulari si ca vulnerabilitate la carie a individului determinata prin aport alimentar ce
variaza in limite largi, obisnuit 1 din 10 indivizi deosebita rezistenta indiferent de orar
si de alimente;

Frecventa consumu diverse alimente


studiile aratand ca dintele are nevoie de un repaus de circa 2 ore pt ca sistemele de
aparare locala sa poata neutraliza pH-urile produse;
se concluzioneaza ca sistemele de aparare locala pot face fata la maximum 7 prize
alimentare/zi, in conditiile in care individul isi mentine o igiena orala coraspunzatoare si
foloseste paste profilactice cu F in fiecare zi;
statisticile arata ca 80% din leziunile cariate raportate sunt descoprite doar la 20% din
indivizii caomunitatii, indivizi care vot fi obligatoriu consiliati dpdv alimentar; in cazul
acestora, in functie de explozia de carii, de varsta, pacient se indica ca pt o perioada de
timp glucidele sa fie rationalizate in functie de situatie doar in cadrul mesei principale
1/saptamana consumul fiind obligatoriu, urmat de periere dentara;
in cazul in care pacientul prezinta situatii exceptioanale interzicerea consumului
alimentelor indulcite, in principal zahar;

Ordinea consumului
ultimul aliment consumat influenteaza hotarator curba pH ului si durata mentinerii
pH in zona acida;
in scop cariopreventiv re recomanda la sfarsitul meselor consumul unei bucati de
branza, a alunelor, nucilor, care favorizeaza revenirea rapida a pH-ului la valori neutre;

33
Curs 7

Temperatura alimentului consumat


indicandu-se evitarea consumului alimentelor fierbinti ce provoaca dilatarea brusca a
prismelor de smalt si in plus metabolizarea rapida a hidrocarbonatelor;
nefavorabil:consumul alimentelor fierbinti urmata de cea a alimentelor reci de produc
fisuri micro si macroscopice, unde in timp se dezvolta leziunic carioase;

studiile: se obtine aceeasi prevalenta a cariei dentare la dropsuri sau la cafea indulcita;

Alimente cu efect carioprotector

Fosfatii
fosfatii anorganici arata un efect cert carioprotector, in acest sens folosindu-se fosfat
de Na 1- 3%, fosfozaharat de Ca, lactat ce Ca, acestea fiind componente adaugate
alimentelor in preparate industrial, pastelor de dinti, gumelor de mestecat;

Grasimile
realizeaza mansoane protectoare in jurul particulelor de glucide dar si la suprafata
structurilor dentare;
in componenta o serie de acizi grasi linoleic si oleic care chiar in cantitati reduse
produc inhibarea multiplicarii lactobacililor si SM;
in cazul unei grasimi alimentare hipocalorice se produc placi dentare subtiri si
neagresive;
sunt argumente care explica de ce in cazul eschimosilor nu intalnim carie dentara atata
timp cat grasimile nu coboara sub 25% din dieta lor zilnica;
este motivul pt care alimentele cu un continut bogat in grasimi prezinta o cariogenitate
redusa

Proteinele
neajunsurile duc la intarzierea eruptiei dentare, la cresterea solubilitatii smaltului cand
sunt consumate in cantitati reduse;
prezinta si un efect protector local, aminoacizii componenti prin absorbtia la suprafata
smaltului vor izola aceste structuri fata de atacurile acide demineralizante;
consumul de lapte si de branzeturi, care consumte la sfarsitul meselor potenteaza
actiunea sistemelor tampon salivare si previne coborarea pH-ului oral sub 6;
de aceea recomandam la sfarsitul meselor consum de branza, alune, gume de mestecat
cu xilitol;

Curs 11

Preventia cariei dentare prin administarea fluorului

34
Curs 7

In fct de varsta (gravide, primii ani de viata, primii ani posteruptiv,


perioada pubertatii si adolescentei) se incearca individualizarea consumului
de zahar, se educa pacientul, iar odata stabilit regimul alimentar pacientul
este obligat sa il urmeze.
Indicatiile vin in contradictie cu dorinta inascuta a individului pt
dulce,cu posibilitatile societatilor de a oferi nr total de calorii necesare
individului pt a trai->se izbesc de obiceiuri si traditii greu de modicat.
Pacientilor cu carioactivitate intensa trebuie sa le realizam o analiza a
regimului alimentar, cerand pac sa-si noteze alimentele consumate intr-o
zi/saptamana/ultimele 3 zile(din care una de week-end).
OMS a emis conceptul de igiena orala alimentara prin care plaseaza
ca importanta in cadrul masurilor preventive pe locul 2 regimul alimentar.
Recomandari:-un regim alimentar sanatos cu mese dupa un orar precis si
respectat zilnic
-alegerea alim gatite si calde in locul gustarilor
-se incurajeaza consumul de alim ce contin principii
alimentare protectoare:proteine, lipide,fructe proaspete,cereale
-se va combate fumatul si alcoolul excesiv
-glucide +sare -consum moderat
-practicarea regulata a ex fizice pt a alterna efortul fizic si
cel intelectual
In context alimentar si cariogen trebuie avut in vedere stress-ul psihic:
pofta de mancare, alim irationala + glucide
datorita descarcarilor de adrenalina se secretia salivara+apararea locala
Consumul dulciurilor si a alim inalt rafinate conduce la o reducere a
efectului masticator+fluxului salivar prin care se favorizeaza acumularile
de PD si se minimalizeaza autocuratirea.
Orarele neregulate perturba functionarea circadiana a mec locale a
apararii, inclusiv secretia sist tampon salivare prin care se pierde echilibrul
intre demineralizare-remineralizare.
Exista afectiuni- bulimia si/ sau anorexie nervoasa, care se pot
diagnostica prima data in cabinetul de stomatologie. Bulimia se caract prin
episoade repetate, de 2 ori pe saptamana, de mancat copios. Pacientul
mananca cant importante de alim si este incapabil sa se opreasca.
Compensator, pt a evita cresterea in greutate isi autoprovoaca voma
sau abuzeaza de laxative, diuretice, ex fizice intense, post prelungit. Aceasta
teama de obezitate afecteaza femeile tinere-1-3%. Spre deosebire de cele cu
anorexie ele au o greutate normala. La astfel de pac constatam o activ orala

35
Curs 7

prelungita cu demineralizari, eroziuni la nivelul fetelor orale ale F max si


uneori L max. Apar astfel denudari ale smaltului cu expunerea dentinei.Se
intalnesc la niv mucoasei orale inflamatii rosii, dureroase si hipertrofia
glandelor salivare( paortida), iritari si dureri esofagiene.
Persoanele pot ingurgita cant imense de alimente, de la 3500cal/ora-
>50000 in 24h, ducand la ruperea stomacului si aparitia complicatiilor.
Acest tablou clinic poate fi descoperit de madicul stomatolog, boala
tratandu-se in stransa leg cu medicul de familie, psihologul+psihiatrul.
Dpdv al alim cu potential de protectie cariogena, pe langa fosfatii
organici/ anorganici, thanin, unt de cacao, proteine, branzeturi si unii ioni
anorganici(Zn si Ca)- au efect antiplaca, Zn + sarurile de Al intensifica
remineralizarea, Fe creste rezistenta cementului radicular, mai mult decat o
face F singur.

Fluorul

In organismul uman F se gaseste in cant mici, repartizat neuniform, el


gasindu-se in prop de 99% in tes mineralizate(oase, dinti). Dpdv
carioprofilactic F are o actiune sigura si ecologica.
In raportul OMS din 2003 se arata ca in lume 500 mil de oameni
beneficiaza de fluorizare eficienta prin paste de dd fluorurate, 360 mil-prin
apa potabila, 40 mil prin sare de bucatarie fluorurata, 60 mil prin aplicatii de
F prin geluri si apa de gura.

Metabolismul F
-in natura F se gaseste in apa, aer, alimente
-patrunde in organism in principal prin consumul de apa, alim si exceptional
respirator
-in apa se gaseste sub forma de saruri fluorurate dizolvate sau in suspensie
-in apa marilor:0,8-1,4 ppmF(parti per milionF)
-in apele de suprafata <1ppmF
-in Romania continutul apei potabile in F: 0,14-0,7ppmF
-in lume exista regiuni in SUA, India, Africa de Sud, Italia unde apa contine
natural mult F: 20-50ppmF
-in alimente se gaseste in cantitati mici:
lapte: 0,01-0,07ppmF
branza: 1,6 ppmF
carnuri: 0,2-2,2ppmF
cereale: 0,1-0,7ppmF
frunze de ceai: 97ppmF

36
Curs 7

peste marin: 27ppmF


rinichi,ficat vita: 10 ppmF
In acest context studiile arata ca rezidentii din tarile europene isi
asigura prin aport alimentar 0,2-0,5 ppmF/zi.La aceste cant de F se adauga F
din alimentele si bauturile racoritoare preparate cu apa fluorurata.
Absorbtia F este deosebit de eficienta la niv stomacului 86-97%, mult
mai redusa la niv IS. El se absoarbe foarte repede pe stomacul gol pt ca in
prezenta Ca, Al, Mg absorbtia sa ii fie mult ingreunata. Pe aceasta cale el se
leaga stabil de Ca, Al,Mg si absla 80%. Absorbtia permite un nivel sg ce
creste rapid, ea incepe la 10 min dupa ingestie si conduce la o conc sg max
in 30min. Revenirea la val homeostatica 0,14-0,19 ppmF se produce dupa
11-15 ore de la ingestie.
Sangele fetal ca si cel matern prez o conc de F aproximativ egala.F
traverseza placenta dupa luna V fara insa a influenta sesizabil dintii
temporari ai copilului.
In laptele uman canc de F poate ajunge la 0,1ppmF la 30 de min de la
abs sa.
La niv salivei conc F este :0.01-0.04ppmF, cu un vf al conc la 1-1,5h
de la ingerare.
Eliminarea F este in principal urinara, apoi in cant mai prin fecale,
transpiratie, si ff putin prin saliva, lapte, lacrimi.
Cea mai mare cant de F se gaseste in org uman in tes calcificate, in oase el
fiind inlocuit permanent prin proces dinamic de remaniere, similar cu cel al
Ca, in timp ce la niv dd- el influenteaza str in toate fazele de formare
preeruptiva, dar si dupa eruptie, tes dentare avand o afinitate pt F.

Mecanismele cariostatice ale F

Fluorul act cariopreventiv atat la niv S+C radicular. La niv smaltului,


el are act preventiva mai ales in perioada de mineralizare a dd cand este
masiv captat si depozitat sub forma de fluorapatita. Pe aceasta cale se
formeza cristale de fluorapatita de 10 ori mai rezistente la atacurile acide
comparativ cu cristalele obisnuite de hidroxiapatita. Dintii ce beneficicaza in
aceasta etapa de F sistemic vor prezenta o morfologie mai putin retentiva si
sunt mai acidorezistenti, iar cristalele de hidoxiapatita vor fi mai mari, mai
stabile ch, mai acidorezistente.
Prezenta F reduce compensator pezenta ionilor de carbonat si citrat de
Na , reducand nr de cristale de carbonat de Ca , mai putin rezistente la acid.
Fluorul si fluorapatita se gasesc in principal spre suprafata S, cristalele de
fluorapatita reprez max 10% din masa totala a S format.

37
Curs 7

In etapa a doua S este influentat si preeruptiv, F acumulandu-se la


periferia int a D si ext S, unde genereaza cristalele de fluoro-hidroxiapatita.
Acestea au o adancime de 100-200 microni. Cand conc F in fluidul
peridentar este mare F se abs suplimentar pe suprafata cristalelor de
hidroxiapatita si gen un str insolubil de fluorura de Ca.
Posteruptiv->maturare-> si in primii 2 ani de viata posteruptivi, apoi
intreaga viata, dar la valori mai reduse F din lichidul oral act cariopreventiv,
cariostatic. F va fav mineralizarea posteruptiva a dd influentand fav str de
suprafata prin formarea cristalelor de fluorapatita. Posteruptiv F patrunde in
S pe o periada de o adancime de 30 microni si gen o conc de 1000ppmF la
suprafata str dentare in contact. F prezent in fluidul oral va favoriza
concentarea lui la niv placii dentare tinere, el putand ajunge de 100 ori mai
concentrat la niv PD si la cant de 5-50 ppmF.
Prezenta lui in fluid, si mai ales in PD face ca PH-ul critic de
demineralizare (5-5,5) sa sub aceste valori.
La niv PD se gaseste sub forma de Fluorura de Ca insolubila, la care
ph-ul critic de demineralizare ionizeaza,facilitand proc de remin.
Astfel, studiile in vitro arata ca abs F la ph critic de demineralizare S
pierde rapid cca 30% din comp anorganica a cristalului afectat, pt ca in
prezenta F sa fie o demin mai, urmata de o remin rapida si intensa, in final
constatandu-se un castig anorganic de 16%.
Existenta cristalelor de fluoro/hidroxiapatita det abs unei pelicule
dobandite mult mai efic in pierderilor de ioni anorg elib prin
demineralizare.
Prezenta F la suprafata S det o a tens superficiale a dd prin care se
acum o cant a PD si microorg.
In fct de cant de F acum la niv palcii, prin ef sau cariostatic se poate
inhiba inmultirea microorg acidogene si se obt blocarea enolazei salivare,
enzima necesara matabolismului hidrocarbonatelor. La niv D fluorul se
acumuleaza, de regula, doar pe cale sistemica, cant cea mai mare
constatandu-se spre suprafata pulpara. In cazul D expuse cant de F abs este
mult mai mare comparativ cu S pt ca D sec proaspat formata sa fixeze cant
si mai mari de F.
Cementul radicular primeste cant mari de F, aplicarea prod fluorurate in
cazul pac cu radacina dezgolita va reprezenta o parte a tratamentului
preventiv, dar si curativ al cariei radiculare.

Toxicitatea F
In fct de cantitatea de F ingerata, el poate genera intoxicatii acute-
mortale si cronice=fluoroze.

38
Curs 7

a)intoxicatiile acute:
-doza letala *pt adult este de 2,5-10g NaF ingerata dintr-o data (doza medie
mortala:4-5g).
*pt copii:0,5-1g- depinde de greutatea corporala (1g de NaF
ingerata deodata este mortala pt un copil de 12 ani).
Tratamentul instituit depinde de :
-cant de F ingerata
-timpul in care a fost consumat
-greutatea corporala a individului
In acest context s-a stabilit ca doza de referinta in fct de care se
admin trat de urgenta cant de 5 mgF/kg-corp.
Cand cant de F ingerata se apropie de doza de referinta, pac prezinta o
serie de semne si simptome specifice, care apar la 30 min de la consum si
pot persista 24h: greata ,varsaturi, diaree, dureri abd, hipersalivatie+senzatie
de sete. F abs se combina chimic cu Ca din sg generand manifestari specifice
calcemiei: afectarea SNC, convulsii, parestezii.
Netratat si in fct de cant de F ingerata, intoxicatia acuta poate produce
decesul in aproximativ 4h, prin insuf cardiaca+paralizie resp.
Tratamentul se va institui cat mai rapid, favorabil in primele 30 min si
presupune inducerea vomei, spalaturi gastrice, protectia muc digestive prin
admin de preparate cu Ca, Al (lapte, oua) si mentinerea Ca seric prin admin
venoasa.

b) intoxicatiile cronice=fluorozele:
-afecteaza in princ oasele si dintii
fluoroza osoasa- la pers care ingera F perioade lungi de timp(>20 ani), in
jur de 15-25 mg/zi.
- F poate fi preluat de regula prin apa fluorurata
natural,expunere industriala(lucratorii din prelucrarea bauxitei,criolitului),
intoxicatii cu NaF si APF.
Se constata osteoscleroza(radiologic zone de hipermin + rezorbtie)
+/- osificari la niv tendoanelor, ligg; exostoze, deformari
In cazul pers ce consuma apa fluorurata cu <3,9 ppmF nu se
inregistreaza cazuri de fluoroza osoasa.

fluoroza dentara-hipomin a S, la pers ce consuma cant exagerate de F in


perioada de formare a dd, prin afectarea fct normale a ameloblastului.
Pentru a nr de pac cu fluoroza OMS a stbilit ca prag max al
consumului 1,5pppFzi.

39
Curs 7

- clinic se manifesta prin:- pete albe cretoase pergamentoase


la niv marginii incizale/vf cuspizilor( fluoroza blanda)
- modificari ample de culoare si
forma a dd (fluoroza moderata si severa->la pers ce cons >8ppmF/zi)
- poate avea si alte cauze:tetraciclina-pana in 7 ani;strontiu,
cauze idiopatice
- dg diferential al fluorozei blande dd se face cu pata alba
cretoasa, etapa reversibila de ev a cariei dd. Pata alba din fluoroza se
intalneste incizal, cuspizi, supraf neteda la palpare, iar cea din carie la niv
1/3 cervical si la palpare supraf este nereg, rugoasa (se CI palparea in acest
caz!!!)
Se constata ca la un aport de 1ppmF/zi frecventa fluorozei blande
dentare este de 10-12%, iar la unul de 2ppmF/zi frecventa creste la 50%, din
care 5% este fluoroza dentara moderata.
frecventei fluorozei se dat in buna parte adm neindiv a produselor
fluorurate comercializat + efectul de halou produs prin consumul de alim
preparate cu apa potabila fluorurata.

Curs 13
Metode locale de fluorizare

Se refera la utilizarea sistemelor ce contin concentratii relative mari de F care


aplicate direct pe dd realizeaza fluorizari superficiale la niv smaltului si coroanei. Ele se
pot aplica professional si personal prin autofluorizari existand pentru fiecare procedeu
substante speciale comercializate la anumite % fiecare cu anumite indicatii.
Daca prin fluorizare sistemica ( prin apa potabila) F ajunge in contact cu dd
repetat si in final se obtin superficial crista;e de F-hidroxiapatita.
In cazul in care folosim substante destinate fluorizarilor locale initial la suprafata
dd se obtin sferule de fluorura de Ca care se pierd in mare parte in fluidul bucal in
primele 24h si mai lent in urmatoarele 15 zile. Acest lucru impune fluorizarea repetata la
anumite intervale stabile la 2-7zile prin care se incearca sa se obtina la suprafata dd o
cantitate sufficient de mare de fluorura de Ca.
Cand pH-ul local vireaza in zona acida, de la nivelul fluorurii de Ca de elibereaza
o cantitate crescuta de ioni de F ce vor contribui la formarea cristalelor de F-
hidroxiapatita.

Fluorizare locala profesionala se realizeaza prin badijonare, cu conformatoare,


prin ionoforeza. In principal se folosesc produse care contin NaF si fluorura acidulate de
Na.

1. Aplicarea produselor fluorurate prin Badijonare:

40
Curs 7

Pacientul va fi asezat in fotoliu dentar in pozitie sezanda, capul in pozitie verticala


pt a reduce curgerea preparatelor fluorurate spre fundul gatului si inghitire.
Se va izola folosind metoda absorbanta: rulouri, automaton, aspirator
Se usuca dintii
Se va realize pe hemiarcade, mai intai mandibular, apoi maxilar (adulti), iar la
copii unde nu avem posibilitatea unei izolari bune se realizaeaza in 3 timpi arcada
mandibulara fiind fluorizta pe hemiarcade
Dintii vor fi badijonati timp de 30sec-4min cand incercam sa mentinem
suprafetele dentare in permanenta umede si vom presa produsul de fluorurat
interdentar
La sfarsit dd de sterg cu bulete de vata
Dupa indepartarea izolarii pacientul va scuipa fluidul bucal rezultat

Indicatii: pacinetul nu trebuie sa clateasca, bea, manance minim 30 de minute.

2. Aplicarea prin intermediul conformatoarelor:


Metoda superioara preferabila
Exista mai multe tipuri de conformatoare individuale realizate pe arcadele
pacientului din placi de polivinil si alte materiale termoplastice. Conformatorul se
realizeaza obisnuit pe modelul pacientului si cu ajutorul preparatelor special
fabricate pe baza de vacuum.
Conflormatorul va fi astfel realizat incat sa cuprinda si min 2mm de gingie pentru
fluorizarea structurilor dentare si pentru impiedicarea scurgeri produselor si ingitirea lor.
Sunt rezistente, se recomanda pacientului cu carioactivitate crescuta si se indica in
autofluorizari. Dupa fiecare utilizare se spala fiind reutilizabile.
Exista si conformatoare prefabricate din spirofoa, livrate in 2 modele: maxilare si
mandibulare de marimi variate. Pot fi unimaxilare sau bimaxilare(permit fluorizare
simultana). Sunt de unica utilizare, confortabile, se adapteaza usor variatelor forme ale
arcadelor.
Exista si conformatoare prefabricate pe sistemul perna de aer care prin umflare
permite o adaptare perfecta. Prezinta dezavantajul volumului sin u pot fi sterilizate.
Tehnica de aplicare:
Dupa ce pacientul si-a periapt dd si a scuipat cat mai mult din fluidul oral ,
dd se usuca.
In conformator se aplica pt adult 2ml gel pt o arcada si max 5ml gel pentu
ambele arcare. Gelul umple conformatorul pe 40% din capacitatea totala
sau complet in cazul produselor sub forma de spuma. In cazul copiiilor se
indica pt ambele arcade 4ml gel umpland conformatorul 30% pt gel si in
totalitate pt spuma.
Cand fluorizam profesional conformatorul se aplica sub izolare: aspirator,
rulouri
Contactul min:4min
La sfarsit surplusul de gel se sterge cu buleta de vata iar pacientul scuipa
surplusul de fluid oral.

41
Curs 7

3. Aplicarea lacurilor fluorurate:


Au fost folosite cu precadere in Europa din 1964, in SUA din 1994. Lacurile cu F contin
cantitati crescute de F: 20.000 ppm F
Un mare avantaj al metodei este siguranta si riscul reactilor toxice la minim datorita
prizei rapide si elib lente de F si a cantitatii reduse necesare. Dupa izolarea si usoara
uscare a arcadelor se trece la aplicarea lacului cu o periuta, pensula.
Lacul se intareste rapid chiar si in prezenta salivei, de aceea se indica copiilor peste 2ani
la profilaxia si tratarea cariei de biberon mai ales in zona frontala maxilara dar si la niv
intregii arcade.
Dupa fluorizare timp de 30min pacientul nu bea, timp de 4 h nu mananca, in zona
respective se evita si consumul alim dure.
Lacul se indeparteaza a 2a prin periere personala si folosind ata dentara.
Primul lac folosit in SUA a fost Duraphat cu fluorura de Na 5% sau cu un continut de
2,26%F. E o suspensie de NaF intr-o solutie alcoolica de lacuri naturale in principal
colofoniu. Prezinta avantajul ca adera la suprafata dentara unde formeaza o pelicula
galben-bruna ce rezista pe dd aprox o saptamana chiar dupa efectuarea corecta a igienei
dentare.
Cel mai accepta interval de aplicare e de 2 ori/an (pt Duraphat).
Dupa fluorizare pacientul nu are voie sa clateasca si sa bea 2h.
In cazul lacurilor fluorurate avem urmatoarele avantaje: caantitate scazuta de lac inghitit,
rar au fost raportate reactii alerice de contact, cateva crize astmatice legate de solventi in
principal colofoniu. Pt ascadea reactiile alergice se recomanda ca preparatele sa nu fie
aplicate pe tesut gingival sangerand iar in cz de alergie sa se indeparteza de urgenta subst
depuse.

4. Aplicari locale prin Ionoforeza:


Aplicare profesionala
Cea mai eficienta metoda locala de preventie a carie dentare
Ionii de F sunt fortati sub actiunea curentului electric continuu de intensitate scazuta
sa penetreze tesuturile dentare in profunzime.
E penetrate intreaga suprafata dentara inclusive suprafata aproximala
Se folosesc preparate pe baza de NaF 1% si APF 1,4%
Ionoforeza e insa scumpa si grea de aplicat in colectivitati
Studiile arata ca prin ionoforeza dd vor conyine de 2-4 ori mai multi ioni de F
comparative cu cei fluorizati local prin celelalte metode se de 20-30 ori mai mult
comparativ cu dd persoanelor care nu au suportat fluorizari locale.

5. Autoaplicari locale cu Fluor:


Se efectueaza individual de pacient la domiciliu folosindu-se prduse variate, paste de
dd, ape de gura, geluri
Se aplica prin perieri , clatire, prin intermediul conformatoarelor individuale/unica
utilizare, irigari orale.
Indicarea variantelor posibile de autofluorizare se fac in concordanta cu nevoile de
moment ale pacientilor, pot sa suplimenteze efectele fluorizarilor generale si in fct de
nevoie chiar sip e cele locale profesionale.

42
Curs 7

Pastele de dinti:
Se indica in cazul tuturor pac de 2 ori/zit imp nelimitat. Folosirea lor ofera
avantajul refacerii structurilor dentare superficiale care normal contin cantitatea cea mai
crescuta de cristale de fluorhidroxiapatita si care se pierd firesc prin uzarea si abraziunea
produsa de periere si nu numai.
Pastele cu F nu se indica sub 2-3ani, iar in cazul pac cu carioactivitate moderata
sau care prezinta carii dentare agresive pastele se recomanda de cateva ori pe zi.
Fluorizarea si perierea dd se poate realiza cu paste fluorurate sau cu geluri special
fabricate.
Se folosesc geluri cu fluorura cu NaF 1,1% la ph neutru si 5000 ppm F.
Fluorura de staniu chiar daca prezinta efectele anticarie cele mai importante si
alaturi de acestea si effect antiinflamator, datorita gustului si mai ales al coloratilor
intrinseci produse la niv struct demineralizate sunt mai putin recomandate sau acceptate
de pacient.
Gelurile aplicate prin periere se indica seara la culcare dupa ce pacientul si-a
efectua periajul si curatirea interdentara mecanica cu dental-floss. Gelul se aplica pe
supraf activa a periutei 1/3 din lungime(=2ml gel) si se periaza 1min. Asemenea geluri
sunt indicate dupa detartraj, la niv dd cu hipersensibilitate, la pac cu aparate ortodontice
fixe, chiar si dupa indepartarea lor si la pac supusi iradiatilor de cap-gat.
Elmex Protector (un tip)- amestec de aminofluoruri si NaF incorporate intr-un lac
de poliuretan autofluorizabil; se aplica cu periuta o data pe saptamana. Ramane in
contact cu dd 2-3min urmand ca la sfarsitul intervalului sa se realizeze si periajul
acestora. Datorita faptului ca aminofluorurile scad solubilitatea smaltului ca si
proprietatie tensioactive creste fixarea fluorului la suprafata smaltului; in plus aminele
fluorurate sunt cele mai eficiente la niv dentinei dezgolite.

Apele de gura fluorurate:


Au fost util initial in SUA si tarile N-Europene ele devenind o modalitate practica
se eficienta de autoaplicare a F. Sunt parte a planului de ingrijire individuala sau pot fi
incluse in programele de preventie collective.
Nu se recomanda copiilor sub 6ani, celor care din motive variate nu pot clati si nu
se substituie masurilor de control al placii dentare. Datorita continutului alcoholic nu se
recomanda copiilor si alcoolicilor.
Indicate:
Pacientilor cu dentitie mixta sip e durata adolescentei, persoanelor cu risc crescut de
carie
Pac cu arii multiple de demineralizare, celor cu retractii gingivale sau dupa
tratamentele parodontale in profilaxia carilor radiculare, hipersensibilitatii dentinare;
explozii de carii; aparate ortodontice si protetice ce produc multiple zone de retentie
Pac cu xerostomie severa
Coroane de acoperire cu margini supragingivale
Cele mai bune rezultate se obtin la dd recent erupti, iar prin utilizaea lor creste durata
de mentinere a tuturor celorlalte tratamente stomatologice realizate.

43
Curs 7

Se prefera apele destinate cletirilor 1data/zi si cele in solutie apoasa. Exista multiple
produse comercializate pt admin 1data/zi cele mai recomandata sunt cele cu NaF 0.05%
si cu APF 0.044%.
Aplele cu NaF 0.05% contin 250ppm F, cu ele se clateste o data pe zi seara dupa
periaj. Se clateste cu 5ml solutie timp de 1min, apoi continutul se scuipa. Timp de 30min
nu se clateste, bea, mananca.
Apele cu APF contin 440ppm F, se calteste zilnic in cazul pac care beneficiaza de
fluorizari sistemice pot fi inghitite dupa clatirea de 1min. Se recomanda pac cu carii
agresive, hipersensibilitate, carii incipiente la pac cu constructii din portelan, compozit,
implanturi titan, obt din glassionomer.
Apa cu NaF 0,2%sau 900ppm F se recomanda in clatiri o data /sapt cand se realizeaza
profilaxie in grup, ea fiind recomandata si eficienta in cz copilului inclusive in cls I. Se
efctueaza clatiri saptamanale cu 5ml solutie timp de 1min. La sfarsit se scuipa continutul
oral. Prin aceasta metoda in SUA s-a obtinut scaderea incidentei la carie cu aprox 35%.

Autoaplicari de geluri fluorurate:


Se indica persoanelor de orice varsta care prezinta carii agresive in smalt si
cement, celor cu xerostomie avansata, cu hipersensibilitate dentinara sau sub
supraprotezari.
Se folosesc geluri cu NaF 1,1% sau APF 0,5%. Prin folosirea lor incidenta la carie
scade cu 80%. Gelurile se folosesc 1data/zi seara la culcare.
Inainte se recomanda ca pac sa-si efectueze controlul corect al placii inclusiv cu
flossul dentar.
Fluorizarea se efecueaza in conformatoare din polivinil/unica utilizare,
recipientele permitand picurarea a 5 picaturi pt fiecare arcada (1picatura=0,1ppm F).
Pacientul va incerca sa scuipe inaintea aplicarii conformatorului, iar pe durtat fluorizarii
va tine capul cat mai vertical pt a nu inghiti gelul.
Gelul va ramane in contact max 4min, dupa care se va indeparta fluidul oral
rezultat. Nu se bea, clateste timp de 30 min.

Sigilarea Santurilor si Fosetelor Coronare

Prin fluorizare obtinem o rezistenta max la carie in principal la niv supraf


coronare libere, un efect mai scazut la niv supraf aproximale si si mai scazut la nivelul s
si fosetelor la acest niv inregistradu-se 2/3 din nr total al cariilor dentare chiar daca
aceste supraf reprezinta aproximativ 12% din totalul supraf coronare.
Astazi, la anumiti pac, in scop preventiv si de deretentivizare a zonei s si f se
aplica cu bune rezultate sigilarea.
Indicatii:
Dd cuspidati, a caror s si f sunt adanci si retentive
Fetele P ale frontalilor maxilari care prezinta cingulum proeminent si foramen
caecum present

44
Curs 7

Toti pac indifferent de varsta care prezinta vulnerabilitate crescuta la carie, pacienti
carora urmeaza sa li se faca ap ortod, iradieri cap gat, adultilor care sufera de
xerostomie severa
Carii incipiente in zona gropitelor, fisurilor limitate in smalt
Dinti sigilati anterior care au pierdut materialul de sigilare cu mult inainte de perioada
dorita de profesionist
Moment optim: 3-4ani pt dd temporari/ 6-7ani pt M1/ 11-13 ani pt M2, PM
Regula: de a sigila s si f in primii 2 ani posteruptiv si cat mai aproape de momentul
eruptiei
Sigilarea M1 e obligatorie, masura fiind argumentata prin vulnerabilitatea scazuta ,
constatandu-se prezenta cariei la 50% din cazuri intr-un an posteruptiv si 80% in al 2lea
an.
Avantaje:
Nu actioneaza invaziv asupra dd, nu exista obisnuit pierdere de substanta
Nu e dureroasa
Larg acceptata de pacient
Conditionarea acida: actioneaza in smalt pe o profunzime de mai 30 microni si e absolut
nepericuloasa pt pulpa si neacoperita cu material de sigilare se remineralizeaza imediat,
natural prin mecanisme salivare in 7-14zile si dintele de poate resigila fara probleme.
Caria Incipienta:
Dinte care prez proc carios evolutiv pe una din felete aproximale.
Santuri si fosete putin adanci
Dd cu leziuni ocluzale profunde, obturatii ocluzale
Igiena orala si alimentatie precara
Materiale utilizate:
Rasini composite-cele mai recomandate
CIS
Cianoacrilati
Poliuretani
Compozitele propun 3generatii de siglanti:
1. composite polimerizabile prin UV, disparate in anii 70
2. composite autopolimerizabile
3. composite fotopolimerizabile-radiatii luminoase in spectru vizibil
Dupa felul umpluturii exista
1. composite cu umplutura anorganica cu microparticule de sticla de cuart, cei mai
rezistenti la abraziune
2. fara umplutura anorganica, mai fluide, nu necesita adaptare ocluzala, cu rezistenta
mai scazuta la abraziune
3. materiale cu umplutura care elibereaza constant F
Dupa culoare:
1. transparente-preferate de pacient
2. radioopace
3. colorate: alb, galben, roz, preferate de specialist

45
Curs 7

Curs 14

Sigilarea - continuare

Dupa tipul polimerilor compozitele pot fi cu priza rece (auto) sau chimic
polimerizabile si fotopolimerizabile.
Avantajul materialelor chimic polimerizabile e ca nu necesita echipamente
speciale; dezavantajul: timp de lucru limitat.
Cele fotopolimerizabile ofera un timp de lucru nelimitat, timp redus de polim.;
dezavantaje: pretul crescut generat de nevoia unei lampi de polim. speciala, ochelari,
ecrane de protectie.
Lampa e aceeasi folosita la fotopolim. compozitelor obismuite, ele producand
in general lumina cu lungime de unda intre 400-520 nm plasata in domeniul vizibil care
trebuie sa corespunda caracteristicilor materialelor de fotopolim.
Cu toate ca polim e initiata la iluminarea produsa, reactia de polim se
prelungeste aproximativ 24 h de la initierea sa.
Dpdv al retentiei ambele tipuri, foto sau auto sunt la fel de retentive.
Expunerea ochilor direct la lumina cu lungime de unda 400-500 nm afecteaza
retina prin lezarea ei termica, afectarea celulelor fotoreceptoare, cu un risc crescut si
predispozitie la catraracta. Din acest motiv trebuie sa se foloseasca ochelari si ecrane de
protectie.

Tehnica de lucru - reguli de baza.

Dintii fiecarei hemiarcade se sigileaza separat


Se lucreaza la 4 maini; ajutorul fiind indispensabil m ales pe durata
plasarii materialului chimic polim.
Succesul depinde de respectarea fiecarei etape de lucru si de
mentinerea unui camp operator uscat.

Etape:
Pregatirea dintelui - indepartarea depozitelor si a resturilor organice
de la nivelui santurilor si fosetelor prin care se favorizeaza conditionarea acida si
penetrarea sigilantului cat mai in profunzime. Obligatoriu trartrul si coloratiile locale se
indeparteaza prin periaj profesional, frecare cu varful sondei, sau in cazul fosetelor si
fisurilor adanci se poate apele al frezarea cu freze diamantate fisure; altfel e necesara doar
o periere profesional a zonei inainte de sigilare. Periajul profesional se realizeaza cu perii
rotative si paste abrazive sau cel mai indicat: perii abrazive sub jet de apa deoarece
particulele avrazive pot ramane in fundul fosetelor.
Izolarea - dintele de sigilat trebuie sa ramana perfect izolat pe toata
durata timpilor sigilarii pentru cea mai buna adeziune. Cea mai eficienta izolare se
realizeaza cu diga mai ales cand ne propunem sa sigilam intr-o sedinta mai mult de un
dinte. Diga mai e indicata si in cazul pacientilor cu o salivatie abundenta, mobilitate
accentuata a limbii, planseu bucal f ridicat. Diga nu se poate aplica in cazul dd incomplet

46
Curs 7

erupti. Se poate apela si la izolarea absorbanta: rulouri si aspirator+ automaton;


pacientului i se cere sa incline capul usor spre partea opusa zonei de sigilat cand se
lucreaza la mandibula.
Uscarea suprafetei jet de aer mai mult de 10 secunde
Conditionarea acida - rezulta microretentivitati in smalt prin care
se favorizeaza adeziunea mecanica, apoi acidul ajuta la curatarea si decontaminarea
suprafetei de sigilat si la scaderea tensiunii superficile favorizand umectabilitatea si
patrunderea materialului fluid in profunzimea microretentivitatii.
in functie de produs acidul, de regula ac fosforic 15-30% poate fi sub forma
lichida, de gel, semigel.
Solutia ofera o buna umectabilitate dar e greu de controlat la nivelul
suprafetelor conditionate.
Produsul sub forma de gel este usor de vizualizat dar greu de indepartat prin
spalare.
Timpul de demineralizare variaza si in functie de indicatiile produsului fiind de
obicei 20-30 sec atat pt dintii temporari cat si pt dintii permanentisi se prelungeste in
cazul indivizilor care au suferit florizari.
Pe durata timpului de actiune se recomanda sa frecam zonele de smalt
demineralizate pt un efect maxim.
Cand timpul de demineralizare a expirat se va realiza spalarea suprafetelor cu
un jet de apa astfel dirijat incat sa nu aduca fluid oral prin care sa se realizeze
contaminarea suprafetelor si reducerea adeziunii.
Refacerea izolatii absorbante si uscarea suprafetelor, obiectivarea
unui gravaj corect fiind obtinuta prin aparitia petei albe cretoase. In cazul in care se
produce contaminarea suprafetelor sau pata alba cretoasa nu apare se va reface
demineralizarea eventual cu prelungirea de 15 sec.
Aplicarea sigilantului. Se face fara a ingloba bule de aer si fara a
umple in exces fisurile si gropitele. Se umple dinspre fundul fosetelor; la sfarsitul
aplicarii se asteapta 10 sec inainte de a efectua polimerizarea in cazul compusilor
fotopolim. fotopolimerizarea se face 20-30 sec sau conform cu indicatiile fabricantului
putand ca dupa 10 sec sa plasam ansa direct pe materialul de polim. cercetatile arata ca o
polim mai indelungata pare sa fie intr-o stransa legatura cu o adeziune m buna. In cazul
materialelor foto si sub izolare cu diga putem sigila dintr-o data dintii unei hemiarcade. In
cazul materialelor chimic polim cand avem nevoie obligatoriu de ajutor dintr-o trusa de
materiale sigilam maxim 2 dinti ( vom depune material doar pe durata de fluiditate
maxima). Alutorul va prepara materialul iar operatorul va mentine campul uscat.
Adaptarea ocluzala: se incepe incercand cu sonda introducerea ei la
marginile materialului si desprinderea materialului. In cazul in care se desprinde trecem
la refacerea sigilarii dupa mai mult de 7 zile. Cand materialul nu se desprinde controlam
daca exista exces in spatiul interdentar prin introducerea unui dental floss si cu ajutorul
hartiei de articulatie evidentiem plusurile care se vor indeparta prin frezare.
In final fluorizarea: pt ca structurile demineralizate si neacoperite
de material sa fie remineralizate cat mai rapid.
Mentinerea in timp: controlul se face la 6 luni si se considera de
succes sigilarea care rezista 6-7 ani. chiar si in cazul in care sigilarea a disparut trebuie sa

47
Curs 7

stim ca in profunzimea santurilor ramane suficient material prin care se previne


producerea CD
Studiile arata ca prin realizarea sigilarii incidenta cariei ocluzale scade cu 65-
80%. Mentinerea in timp a sigilantului este mai buna la dd recent erupti, la nivelul
molarului de 6 ani comparativ cu molarul de 12 ani, la cei mandibulari fata de cei
maxilari.

Sigilarea cu cuimenturi glassionomeri

Exista produse special fabricate pt sigilare.


Comparandu-le cu compozitele cimenturile ionomeri de sticla prezinta o
rezistenta la uzura mai scazuta dar par sa prezinte o retentie mai crescuta.
Retentia creste cand suprafata de sigilat e conditionata cu o solutie de acid
poliacrilic 10%.
O alta deficienta mare e ca prezinta o vascozitate mai mare decat a compozitelor
studiile aratand ca umplerea cu CIS a fisurilor mai inguste de 200 microni e f dificila.
Studiile comparative arata ca dupa 3 ani aproximativ 90% din sigilarile cu CIS
s-au pierdut complet in timp ce pierderile celor realizate cu compozite fiind de doar 10 %.

Sigilarea ca metoda alternativa la terapia clasica.

Viziune noua prin care se incearca sa se respecte principiul profilactic al


economiei de substanta.
Se recomanda ca mai ales in cazul in care exista carii punctiforme: se efectueaza
exereza dentinei alterate cu respectarea regulilor lui Black in aceste zone urmarind sa
obturam cariile punctiforme, in timp ce restul fisurii si fosetele vor fi sigilate.
Se indica in cazul in care avem dubii in diagnosticul CD si pt a prevenii aparitia
ei sa realizam sigilarea.
Aceasta atitudine e sustinuta de studii care arata ca in cazul leziunii carioase
incipiente se constata dupa 5 ani la examenul clinic si radiologic stoparea evolutieo
procesului carios in conditiile in care sigilarea si-a pastrat integritatea. Chiar si in cazul
cavitatii superficiale cu afectarea dentinei se constata ca dupa 3 ani de la sigilare se
observa o scadere a populatiei microbiene si oprirea in evolutie.
Tehnica: ART (tratament restaurator atraumatic) in tarile subdezvoltate unde
tratamentele stomatologice pot fi efectuate cu dificultate. In aceste tari unde regimul
alimentar modern a patruns inaintea masurilor profilactice rezultand cresterea numarului
de carii iar singura alternativa de tretament este extractia dentara se indica pana la
realizarea unui tratament corect curatirea cu instrumentele de mana a leziunii carioase si a
dentinei ramolite mai laes de la nivelul peretilor laterali.
In cavitatea astfel pregatita dupa conditionarea acida 10 sec si uscare se aplica
materiale glassionomere auto cu priza rapida si care vor necesita doar adaptare ocluzala.
Metoda se aplica in cavitatile de cls I, III si chiar II fara refacerea punctului de
contact.

48
Curs 7

Educatia medical-stomatologica a pacientului.

Educatia pt sanatate = proces activ si complex de comunicare interumana


individuala sau colectiva prin care se realizeaza un transfer de informatii cu privire la
modalitatile prin care se poate mentine sanatatea informatii care au drept scop insusirea
de deprinderi si comportamente sanogene.
Astazi educatia se constituie intr-o problema prioritara a activitatii medicale cu
largi implicatii economice, sociale, politice.
Educatia se realizeaza individual sau colectiv; educatia colectiva mai ales la
grupul tinta 10-19 ani e preferata datorita rezultatelor bune obtinute rapid.
In ceea ce priveste educatia individuala ea reprezinta etapa cea mai grea:
necesita timp dar si intelegerea pacientului.
Educatia se poate realiza prin metode audio, video, mass-media.
Sursele de informare sunt multiple:
Primare
Secundare

Informatiile primare.specialisti: profesori universitari ( eu, marian cuculescu


), cercetatori in domeniu, medici dentisti si in unele tari medici pediatrii si generalisti.

Informatii secundare: mass-media, colegi de scoala, serviciu, invatatori,


profesori, parinti.

Mesajele transmise prin aceste surse trebuie sa fie sinergice si coordonate.


Continutul mesajului va fi determinat de posibilitatea de percepere, interesul
manifestat de receptor.
Mesajul va avea argumente si se va baza pe formulri pozitive.
Formularea mesajului va fi dependenta de coninut. Mesajul poate fi strict
informativ, amenintator, atrgtor, ncurajator, umoristic, serios, dramatic.
In cazul de educaie individuala si colectiva recomandarea este sa se inceapa cu
in interviu prin care profesionistul evalueaz nivelul cunostintelor ca si importanta data
de individ practicile preventiei primare.
Procesul educativ va tine cont de varsta, se desfasoara continuu, variat si cu
multa diplomatie.
Mesajul trebuie sa fie in permanenta optimizat in functie de modificarile aparute
in societate.
Pt insusirea acestor cunostinte si pt a obtine un comportament sanogen pacientul
trebuie motivat. Pt a obtine rezultate maxime se recomanda in cazul educatiei individuale
ca pacientul si profesionistul sa stea fata in fata la aproximativ 1 m, prin care se poate
studia expresiile fetei, profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate intr-un vocabular
simplu, recomandabil pt cel folosit intr-un ziar popular si clar in concordanta cu nivelul
de educatie al pacientului.

49
Curs 7

Medicul orienteaza discutie astfel incat sa obtina interesul pacientului.


Intodeauna se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterioare si se va
apela la demonstratii.
La sfarsitul sedintelor de educare pacientul trebuie sa devina constient ca si
pentru el exista riscul de imbolnavire, retinand insa ca boala poate poate fi prevenita,
stopata, vindecata prin aplicarea corecta a procedurile preventiei I unde autoingrijirea
joaca un rol hotarator.
Daca in educatie vom pleca de la constatari universal valabile care arata ca 1/3
dintre pacienti respecta indicatiile date, o alta 1/3 le aplica corect dar sporadic, iar alta 1/3
nu le baga in seama. (evident, in stilul caracteristic cucu lasa frazele in aer)
Lipsa de interes manifestata de unii pacienti va fi consemnata in fisa clinica prin
care specialistul se apara in cazul in care pacientul il da in judecata.
Dpdv al practicianului rezultatele bune obtinute in domeniul preventiei confirma
ca pacientul doreste sa colaboreze si ii permite sa stabileasca momentul inceperii
tratamentelor curative propuse (protezari complexe, implanturi) sau in caz contrar sa
schimbe planul de tratament in functie de rezultate si chiar sa refuze tratamentul
pacientului necooperant.

50