Fast-food – ul un capriciu

sau o necesitate?
Realizat de eleva grupei 34 – S
Mariș Valeria
 Informații generale
Mâncarea de tipul „Fast food” este termenul ce se referă la mâncarea preparată rapid și bogată în
grăsimi. În anul 2008, un studiu al cercetătorilor de la Universitatea McMaster din Canada a arătat că
alimentația de tip fast-food este responsabilă pentru o treime dintre infarctele înregistrate la nivel
mondial. Dacă în 1970, americanii cheltuiau aproximativ 6 miliarde de dolari pe mâncare fast-food, în
2006 cheltuielile au crescut la aproape 142 miliarde dolari. Numai în SUA există peste 300.000 de
restaurante cu specific fast-food.
Istoria mâncărurilor nesănătoase și rapide are legătură cu i
ndustrializarea din Statelor Unite și plecarea masivă a oam
enilor de la sate la oraș pentru a lucra. Primii vânzători de f
astfood au fost comercianții ambulanți de mâncare care își
parcau cărucioarele cu delicatese la intrarea în fabrici pentr
u a hrăni muncitorii. Apariția restaurantelor de tipul fastfoo
d a fost în anii 1950, odată cu creșterea bunăstării și a parcu
lui auto de pe șoselele americane, moment în care săcoman
zi mâncare stând în mașină devenise o modă. De cealaltă p
arte prima mâncare junk Food, a fost un amestec dulcesăra
t din popcorn, melasă și alune, introdus de frații Frederick
și Louis Rueckheim la Târgul Mondial de la Chicago din 1
893.

Istoria mâncărurilor
nesănătoase
 • În spatele acestor experiențe există o serie de factori care influențează
creierul, determinându-ne poftele pentru un anumit produs.

Dar dacă știm • Unul dintre factori este „contrastul dinamic”: Acesta reprezintă o gamă
largă de senzații pe care o oferă un singur aliment. Un singur aliment
poate avea, pe lângă un gust aromat și foarte plăcut, un înveliș crocant,

că această care acoperă un miez moale, iar „Pentru creierul uman, această
combinație poate reprezenta ceva nou ce trebuie studiat”, a declarat
acesta.
mâncare este • Un al doilea factor este salivația: Cu cât răspunsul salivației este mai

nesănătoasă
mare, cu atât gustul alimentelor este mai intens pentru papilele gustative.
Sosurile, glazurile și toate produsele emulsionate acționează acest proces.
De aceea creierul nu poate rezista unor alimente precum ciocolata,
sosurile pentru salată, maioneza sau înghețata.
de ce • Totodată, alimentele nesănătoase sunt create astfel încât ele să nu îți
„plictisească” creierul. Când oferi papilelor același gust, intensitatea

„tânjim” plăcerii se poate diminua chiar și în câteva minute. Nu același lucru se

întâmplă însă în cazul produselor junk-food, care oferă o senzație plăcută
și interesantă.

după ea? • Peste toate, acest tip de alimente conțin potențiatori artificiali pentru
gust, introduși special ca să determine dependență…
 Folosirea pe timp îndelungat a fast-food-ului este la fel de periculoasă pentru
ficat ca şi hepatita. La această concluzie au ajuns oameni de ştiinţă americani.
Cei mai periculoşi sînt cartofii prăjiţi.

• Locuitorii grăbiţi din metropole nu au timp să gătească. Şi atunci le vin în ajutor produsele care par
că „economisesc timpul”… însă scurtează viaţa. Medicii au explicat că în doar o lună fast-food-ul
„ucide” ficatul în aceeaşi măsură ca şi hepatita. De exemplu, pentru pregătirea cartofilor prăjiţi se
foloseşte de multe ori acelaşi ulei, adăugîndu-se sare şi zahăr pentru a fi crocanţi.

• Producătorii de fast-food nu se grăbesc să facă mîncărurile sănătoase, deoarece acest lucru duce
inevitabil la scumpirea meniului şi la pregătirea mai îndelungată a sa. Iată ce declară în acest sens
Aleksei Novikov, directorul Asociaţiei Ruse de Organizaţii Fast-Food: „Da, fast-food-ul este
mîncarea care poate fi nocivă organismului, dacă este consumată permanent: adică la micul dejun, la
prînz şi la cină. Noi nu recomandăm să se consume zilnic, organismul nu trebuie obişnuit cu acelaşi
fel de mîncare, deoarece pot apărea anumite boli”.