Utilizarea

esterilor in
industria
alimebtara si
cosmetologica
Elaborat: Bagrin Diana
 Esterii
Esterii sunt derivai funcionali ai acizilor
carboxilici, care provin prin eliminarea
unei molecule de H2O, format din H-ul
grupei -OH de la un alcool sau fenol i
grupa -OH de la carboxilul unui acid.
 Metode de obinere
n reactia dintre un
alcool si un acid,
rezult ester si ap.
O alt modalitate de a
obine esteri este
reacia dintre un alcool
, alcoxid, fenol sau
fenoxid cu anhidride
acide sau cloruri acide.
 Proprietile esterilor
Proprietile esterilor variaz mult cu natura
acidului i a alcoolului din care se compun.
Esterii sunt, n generel, solubili n solveni
organici, insolubili n ap. Esterii inferiori au miros
plcut de fructe sau flori. Astfel :
- formiatul de metil miros de rom
- acetatul de metil miros dulce
- acetatul de etil miros de fructe
- acetat de izoamil miros de banane
- butirat de izoamil miros de pere
- butirat de etil miros de ananas
- valerianat de amil arom de mere
 Proprietile esterilor
Unii esteri plcut mirositori
se utilizeaz n parfumerie.
Punctele de fierbere ale
esterilor sunt mai sczute
dect punctele de fierbere
ale acizilor de la care
provin i de multe ori i
dect ale alcoolilor,
deoarece moleculele lor nu
sunt asociate.
 Proprieti organoleptice
Esterii inferiori sunt
substane frumos
mirositoare: formiatul
demetil are miros de
rom, butanoatul de etil
de ananas, butanoatul
deizoamil de pere etc.
De aceea, unii esteri se
utilizeaz n parfumerie
sauca esene de fructe
 Utilizarea
Esterii acizilor
monocarboxilici inferiori,
cum sunt: acetatul de etil
(CH3-COO-C2H5),
acetatulde n-butil (CH3-
COO-C4H9), acetatul de
amil (CH3-COO-C5H11), se
utilizeaz, n cantiti mari,
cadizolvani n special pentru
lacuri de nitroceluloz.
 Utilizarea
Ali esteri sunt utilizai ca esene
de fructe: formiatul de etil (HCOO-
C2H5) esena de rom, butiratul de
etil (C3H7-COO-C2H5) esena de
ananas, butiratul de izoamil
(C3H7-COO-C5Hn) esena
de pere etc. Acetatul i propionatul
de benzii sunt utilizai
n parfumerie pentru ca au aroma
de iasomie.
 Utilizarea
Esterii acidului malonic(ROOC-
CH2-COOR) sunt folosii ca
materie prim
n sintezeleorganice.
Esterii acizilor dicarboxilici
superiori
cu alcoolii superiori sunt utilizai
ca plastifiani pentru policlorura
de vinii i alte mase plastice.
Acelai rol l au ftalatul de butil i
de octil.
 Utilizarea
Poliesterii rezultai prin
esterificarea unui acid dicarboxilic
cu un alcool dihidroxilic sunt
utilizaila obinerea firelor i
fibrelor sintetice. Din acidul
tereftalic i etilenglicol se obine
fibra Terom (Terilen sau Dacron).
Din acid ftalic i glicerina se obin
gliptalii din care se fabrica lacuri i
vopsele foarterezistente.
Esterii - aromele artificiale
In cazul gustului, substanta
chimica activeaza papilele
gustative. Simtul gustului este
destul de limitat limba omului
poate percepe doar patru tipuri
de gusturi (dulce, sarat, acru,
amar) spre deosebire de nas
care poate simti mii de mirosuri
diferite. Din aceste motive,
aromele artificiale contin atat
componente de gust, cat si de
miros.
 Orice aroma naturala are in mod normal o
structura foarte complexa, continand zeci sau
sute de substante chimice care prin
interactiunea lor creeaza gustul sau mirosul.
Dar exista multe arome in special cele de
fructe in care una sau cateva substante
cimice dominante inmagazineaza cea mai
mare parte a semnalului de miros/gust.
 Multe dintre aceste substante
poarta denumirea de esteri. De
exemplu, esterul numit acetat
de octil (CH3COOC8H17) este
un compus de baza al aromei
de portocala. Esterul
numit acetat de
izoamil (CH3COOC5H11) este
un compus de baza al aromei
de banana. Daca se adauga
unul din acesti 2 esteri in
compozitia unui produs, el va
avea un gust destul de
apropiat de cel al portocalei
sau al bananei.
Iata cateva exemple de arome si corespondentul lor chimic:
Substanta Aroma
Acetat de izoamil Banana
Cinamat de etil Scortisoara
Propionat de etil Fructe
Acetat de octil Portocala
Butirat de izoamil Para
Butirat de metil Ananas
Cei mai utilizati potentiatori de aroma sunt:

E620 Acid glutaric, E621

Glutamat monosodic,
E622 Glutamat monopotasic,
E623 Diglutamat de calciu,E624
Glutamat monoamoniu, E625
Diglutamat de magneziu, E626
Acid guanilic, E627 Guanilat
disodic, E628 Guanilat
dipotasic, E629 Guanilat de
calciu, E630 Acid inozinic, E631
Inozinat disodic, E632 Inozinat
dipotasic, E633 Inozinat de
calciu, etc.
Sunt sau nu sunt buni esterii in
alimentatie?
Aromele naturale si cele artificiale contin uneori
exact aceleasi substante chimice, doar ca acestea
sunt obtinute prin metode diferite. Acetatul de
amil, de exemplu, confera nota dominanta a
aromei de banana. In cazul in care este extras din
banane cu ajutorul unui solvent, acetatul de
amil reprezinta o aroma naturala. Daca este
produs prin amestecarea otetului cu alcool
amilic in prezenta acidului sulfuric drept
catalizator, acetatul de amil este practic o aroma
artificiala. In oricare dintre cazuri el miroase la fel
si are acelasi gust.
 Aromele naturale nu sunt neaparat
mai sanatoase decat cele artificiale.
Daca aroma de migdale -
benzaldehida - este obtinuta din
surse naturale - cum sunt samburii
de piersici sau caise, ea poate
contine urme de cianura
hidrogenata, o substanta din
categoria otravurilor letale.
Benzaldehidele obtinute
prin amestecarea uleiului
de cuisoare si acetatul de amil nu
contin cianuri. Cu toate acestea, ele
sunt considerate arome artificiale si
se vand la un pret mult mai mic.
 Aromele naturale cat si cele
artificiale sunt fabricate in prezent
in aceleasi uzine chimice, locuri
care pot fi cu greu asociate unei
surse naturale de arome cum este
de exemplu o livada de pomi
fructiferi.
Trebuie sa stiti sa faceti diferenta
intre arome naturale si arome
identic naturale. De asemenea,
trebuie sa aveti mare grija
la colorantii alimentari artificiali.
Acestia sunt cei care prezinta cel
mai mare grad de risc pentru
sanatate, mai ales in cazul
copiilor mici.