MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”

Baia Mare

̴ LUCRARE DE ATESTAT
PROFESIONAL ̴
INSTRUCTOR
ACTIVITAȚI
EXTRASCOLARE

Coordonator, Absolvent,

Prof. Fornvald Natalia Crăciun Roxana-Ioana

1
 Baia Mare, 2017

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”

Baia Mare

ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ
LA
ȘCOLARUL MIC

Coordonator, Absolvent,

Prof. Fornvald Natalia Crăciun Roxana-Ioana

Baia Mare,2017

2
*CUPRINS*

*Cuprins*

Teorie …………………………………………………………………………………….4-20
ARGUMENT…………………….………………………………………………………….4
I.Alimentaţia sănătoasă a şcolarului………………………………………...........................5
II Moduri de alimentație corectă…………………………………………………………….10
III. O alimentatie echilibrata pentru copil……………………………………………………..12
IV. 10 alimente care stimuleaza creierul copilului……………………………………………14
V.Principii de alimentație sănătoasă la copiii............................................................................18

Anexe …………………………………………………………………………………21-28
Anexa nr.1 Proiect didactic…..……………………………………………………………..21
Anexa nr.2 Drumul pâini……………………………………………………………….......26
Anexa nr. 3 Diagrama Venn...................................................................................................27
Anexa nr. 4 Tabel...................................................................................................................28
Fișe ...................................................................................................................................29-37

Fişa nr. 1 Umple coşuleţul!........................................................................................................29

Fişa nr. 2 Ciorchinele cerealelor................................................................................................30
Fişa nr. 3.....................................................................................................................................31
Fişa nr. 4 Complectați tabelul....................................................................................................32
Fişa nr. 5.....................................................................................................................................33
Fişa nr. 6.....................................................................................................................................34
Fişa nr. 7.....................................................................................................................................35
Fişa nr. 8 Alcătuiți un meniu sănătos.........................................................................................36
Bibliografie……………………………………………………………………………………37

3
*ARGUMENT*

Motto:
„Alimentaţia este cel mai important factor de mediu care influenţează organismul".
„ Esti ceea ce  mananci!"  (proverb chinezesc)

Pentru a fi sănătoși trebuie să consumăm și alimente sănătoase. Pe lângă stilul de

viațăactiv și lipsa exceselor de orice fel, o dietă bazată pe alimente sănătoase contribuie din
plin la buna funcționare a organismului, la păstrarea tonusului bun și la menținerea sănătății
fizice și psihice
Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70% din glucidele din cereale,
fructe,legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-12% din proteine. O alimentațiesănătoasă
implică reducerea consumului de alimente bogate în colesterol (slănină, unt,margarină de
consistență crescută, smântână gălbenuș de ou, carne – în specila carnea roșie). S-a demonstrat
că un aport crescut de crăsimi crește riscul apariției bolilor de inimă, a
vezicii biliare,obezitate și chiar a unor tipuri de cancer. Cel mai potrivit pentru organism este
Un consum moderat (<30% din totalul caloriilor) de grăsimi mai sănătoase, uleiuri vegetale
(nehidrogenate), floarea-soarelui, soia, măsline. Este important să ne hrănim cu alimente
cuconținut redus de zaharuri și dulciuri rafinate, iar alimentația zilnică să fie bogată în
cereale,fructe și legume.proteinele au rolul lor în metabolismul zilnic, dar nu trebuie să
depășească 1/3 din totalul caloriilor zilnic consmunate.
Un aport prea mare de proteine suprasolicită funcționarea rinichilor și induc o
pierdereaccentuată de Ca din organism. Surse de proteine sunt: leguminoasele uscate (fasolea,
mazărea,lintea), nucile, pâinea din cereale integrale, cerealele, laptele, ouăle și carnea.
Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrișorul,chimionul
și ienupărul pe lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie la procesul de
digerare și eliminare a grăsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele,căpșunele,
afinele, zmeura, mango, grapefruit și lămâia au rol în distrugerea proteinelor. Ohrană sănătoasă
este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanțe vitale, alcaline, cu multesăruri minerale și
oligoelemente.
Alimetația reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrănește într -un mod nesănătos, mănâncă neregulat și mult. Așa se face că o persoană din
douăsuferă de exces de greutate (depășirea cu peste 10% a greutății normale), aceasta efect
nefast asupra sistemului osos, a scheletul uiși aspura aparatului motor, în special asupra
părțiiinferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât crește și
procentul persoanelor care suferă de maldii coronariene (angină pectorală, infarct miocardic,ate
roscleroză) sau cu afecțiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată că
 peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot
avea probleme mult mai marindecât cei cu greutate normală în cazul unor intervenții
chirurgicale. Cea mai mare greșeală facută în domeniul nutriției, privește absorbția excesivă
ahidraților de carbon, care sunt lipsiți de valoare nutritivă și care se găsesc în: zahăr,
dulciuri,făină și băuturi aclcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de
grăsimi.Obezii se află în interiorul unui cerc vicios. Aceștia se confruntă cu un stres psiho-
socialcare în general în determină să mănânce tot mai mult.

4
 I. Alimentaţia sănătoasă a şcolarului

Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a

copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, cunoscându-se cu exactitate cu ce şi cum trebuie să se
hrănească aceştia, în funcţie de vârstă şi de natura activităţilor zilnice.
În multe cazuri, părinţii şi în special mamele asociază noţiunea de copil sănătos cu cea
de copil gras şi frumos. Pentru a-şi vedea copilul gras, unele mame sunt în stare să se abată în
fel şi chip de la alimentaţia cumpătată pe care ar trebui s-o primească copilul în funcţie de
vârstă, sex, efortul fizic şi intelectual solicitat, precum şi de sezon. Suntem în total dezacord cu
punctul de vedere al acestora, deoarece noţiunea de « gras » o exclude pe cea de « sănătos ».
Pentru menţinerea sănătăţii copilului şi pentru creşterea capacităţii sale de muncă fizică
sau intelectuală este important ca alimentaţia zilnică, denumită mai corect raţie alimentară, să
conţină toate cele 3 principii alimentare de bază – proteine, glucide, grăsimi – dar şi vitamine,
săruri minerale, fibre celulozice şi apă, în cantităţi suficiente şi într-un anume raport între ele.
Igiena alimentaţiei poate fi definită ca ramura igienei care se ocupă de prevenirea
îmbolnăvirilor determinate de o alimentaţie necorespunzătoare şi de promovarea sănătăţii pe
baza unei alimentaţii raţionale în funcţie de necesităţile fiecărui organism. Organismul uman
prin procesul de alimentaţie preia din mediul înconjurător substanţele nutritive de care are
nevoie şi pe care le transformă pentru o desfăşurare normală a activităţii metabolice.
Omul modern, datorită multiplelor activităţi desfăşurate zilnic, acordă o importanţă
redusă alimentaţiei, mulţumindu-se cu mese nesănătoase, constituite din semipreparate şi
servite în cea mai mare grabă. Uită astfel că nevoia organismului de substanţe nutritive este
continuă şi că lipsa acestora provoacă apariţia unor grave probleme de sănătate şi de luare în
greutate.
Un alt factor determinant al îmbolnăvirilor îl constituie consumul excesiv de cafea,
tutun şi alcool.
Odată cu evoluţia societăţii, gama produselor alimentare s-a extins şi este extrem de
complexă în ceea ce priveşte compoziţia chimică, de la produsele ce reprezintă regnul vegetal
la cele din regnul animal.
Cu toată diversitatea pe care o prezintă, produsele alimentare se caracterizează prin
trăsături comune, în limita fiecărei grupe, privind compoziţia chimică.
În majoritatea produselor alimentare întâlnim nouă grupe principale de substanţe
(principii nutritive):
 Apă;
 Săruri minerale;
 Glucide;
 Lipide;
 Protide;
 Acizi organici;
 Pigmenţi;
 Vitamine;
 Enzime.
În legătură cu necesarul de substanţe nutritive, consumatorul le poate prelua în funcţie
de următoarele criterii: vârstă, sex, masă corporală, înălţime, felul şi intensitatea activităţilor
fizice depuse, condiţii de locuit, condiţii de mediu.

5
 Proteinele sunt substanţe complexe, formate din aminoacizi şi au rol plastic în
construcţia celulară. Aminoacizii constituie cărămizile din care se construieşte o moleculă de
proteină (fie ea de origine animală sau vegetală). Unii dintre ei pot fi sintetizaţi în organism,
chiar dacă hrana nu-i conţine, dar există alţii pe care organismul nu-i poate sintetiza şi pe care
omul îi ia din natură, odată cu alimentaţia; lipsa acestora din urmă din alimentaţia obişnuită a
copiilor şi tinerilor (care trebuie să conţină proteine cu mare valoare nutritivă) poate aduce
mari prejudicii sănătăţii lor. Toate celulele şi ţesuturile organismului, cu precădere în
perioadele sale de creştere, conţin în structura lor proteine. Ele participă la sinteza enzimelor şi
a celor mai mulţi hormoni secretaţi de glandele endocrine, prin mijlocirea cărora au loc
majoritatea proceselor metabolice şi fiziologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în proteine sunt, dintre produsele animale: carnea,
ouăle şi produsele lactate; dintre cele vegetale: soia, fasolea, mazărea, grâul, orezul, cartoful,
etc. proteinele trebuie să reprezinte la un copil în perioada de creştere circa 16% din totalul
raţiei calorice, adică 3-4 grame proteine pentru fiecare kilogram al greutăţii sale corporale.
Lipsa sau insuficienţa proteinelor din alimentaţia copiilor duce la întârzierea creşterii
(împiedicând totodată o bună dezvoltare a creierului şi a funcţiilor nervoase) şi la scăderea
rezistenţei organismului la infecţii, deoarece proteinele sanguine conţin o fracţiune – gama
globulină – cu rol în apărarea organismului împotriva celor mai multe boli provocate de
microbi sau de viruşi.

Pentru asigurarea unei cantităţi optime de proteine, cu toate avantajele nutriţionale ale
acestora, un adult sănătos, cu activitate obişnuită trebuie să consume 1,2…1,5 g proteine/kg
corp/zi. Persoanele care antrenează consum ridicat de energie sau care lucrează în mediu toxic
şi convalescenţii trebuie să consume 1,5…2 g proteine/kg corp/zi.
Cantitatea recomandată de lipide pentru adolescenţi, persoane care antrenează un
consum destul de ridicat de energie, este de 1,5…2 g/kg corp/zi, iar pentru adulţi este de 0,7…
1 g/kg corp/zi.
Cantitatea de glucide recomandată este de 4…8 g/kg corp/zi.
Vitaminele sunt substanţe organice prezente în cantităţi foarte mici în produsele
alimentare, dar care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a proceselor biologice. Acestea nu
pot fi sintetizate de organism, ca atare trebuie asigurate prin hrana zilnică.
Sărurile minerale numite şi săruri organice se găsesc în produsele alimentare vegetale
şi animale în cantităţi variate de 0,1…8,0%. Părţile vegetale aeriene ale plantelor şi părţile
periferice ale boabelor, seminţelor sunt mai bogate în săruri minerale decât bulbii, rădăcinile şi
tuberculii. Carnea animalelor bătrâne este mai mineralizată decât carnea animalelor tinere;la fel
carnea slabă are mai multe minerale decât carnea grasă. Nevoia organismului uman de
elemente minerale este acoperită în general printr-o alimentaţie echilibrată.
Scopul principal al consumului de alimente îl constituie satisfacerea sau acoperirea
necesarului zilnic de substanţe nutritive, dar atunci când în mediu există sau se produc anumite
perturbări este posibil ca unele alimente să conţină agenţi nocivi omului (putem spune că
alimentul nu are inocuitate).
Unii dintre factorii care pot afecta inocuitatea alimentelor sunt aditivii alimentari (E-
urile). Comparativ cu restul substanţelor, e-urile nu cresc valoarea energetică sau nutritivă a
alimentelor în care sunt folosite. Ele au rolul de a prelungi perioada de păstrare şi de
îmbunătăţire a calităţii unui aliment, în special aroma şi gustul.

6
 Consumul repetat de produse alimentare în compoziţia cărora intră aditivi sintetici
poate duce la o slăbire a sistemului imunitar, la agravarea unor afecţiuni mai vechi şi la apariţia
altora noi.
O alimentaţie necorespunzătoare poate să ducă la o serie de îmbolnăviri cu caracter de
masă: avitaminoze, rahitism, ateroscleroză sau să scadă rezistenţa organismului la infecţii,
substanţe toxice. Cauzele care pot face ca alimentaţia să fie vătămătoare depind de: cantitatea,
calitatea, digestia şi metabolismul alimentar, conţinutul în substanţe toxice, conţinutul în
microorganisme patogene şi conţinutul în paraziţi.
Nevoia zilnică de calorii la copii (cantitatea de calorii exprimă de fapt valoarea
energetică a unui aliment sau a unei întregi mese) este variabilă cu vârsta, cu starea de sănătate
sau de boală a organismului şi cu activitatea fizică şi psihică pe care o desfăşoară zilnic.
Valorile medii ale necesarului de calorii, în funcţie de vârstă, de sex şi de activitatea
desfăşurată sunt:
 2 400 calorii/zi la vârsta de 7 ani;
 3 100 calorii/zi la vârsta de 12 ani.
Nevoile calorice sunt mai crescute la copii nervoşi sau hiperactivi, la cei cu stări febrile,
cu tulburări de absorbţie digestivă a alimentelor sau la cei aflaţi în convalescenţă după unele
boli; sunt în schimb mai reduse la copiii aflaţi în timpul fazei acute a multor boli sau la cei cu o
viaţă sedentară.
O alimentaţie echilibrată, raţională, presupune ca 15-20% din cantitatea calorică
globală a zilei să fie consumată la masa de dimineaţă, 5-10% la gustări (între mese), 40-50%
la masa de prânz şi restul de 25-40% la cina copilului.
Mesele copioase solicită un efort digestiv şi o mare încărcare vasculară (sângele este
sustras din circulaţia generală şi adus în exces în circulaţia organelor aparatului digestiv şi
anume în stomac, ficat, mezenter); ca o consecinţă imediată, apare irigarea deficitară a creierul
şi implicit apariţia stării de somnolenţă, de moleşeală, de lene şi chiar lentoare în ideaţie.
Copiii şi adolescenţii cheltuiesc mai multă energie decât adulţii. Raportate la înălţimea
şi greutatea corporală, nevoile calorice la copii sunt mai mari decât la adulţi, din cauză că
organismul lor este în creştere şi dezvoltare, iar pentru întreţinere (activitate cotidiană), nevoile
organismului sunt de asemenea mari, consumul de energie fiind crescut la această vârstă în
fiecare celulă, ţesut sau organ, metabolismul celular fiind mai rapid şi mai intens. Substanţele
nutritive aduse de sânge la nivelul celulelor şi ţesuturilor (şi, dintre ele, mai ales glucidele şi
grăsimile) sunt în parte arse pentru producerea energiei. O altă parte se depozitează ca rezerve
(glucidele la ficat, grăsimile în ţesutul subcutanat); o ultimă parte se transformă în substanţe
identice cu cele care intră în structura ţesuturilor şi organelor aflate în creştere.
În afară de latura calitativă a alimentaţiei (calitatea principiilor nutritive şi echilibrul
dintre ele în compunerea raţiei alimentare), nu trebuie neglijată nici latura ei cantitativă.
Urmărirea celui de-al doilea aspect al raţiei este uşor de obiectivat, curba ponderală fiind
indicatorul cel mai uşor de supravegheat, în creşterea şi dezvoltarea copilului. Dacă alimentaţia
copilului este corespunzătoare calitativ nevoilor sale de creştere şi dacă nu există vreo cauză
patologică de natură să împiedice creşterea corporală (stări cronice de boală precum: diabetul
zaharat, enterocolita cronică, ulcerul gastric sau duodenal, cancerul), cântărirea copilului din
timp în timp va indica o creştere continuă a greutăţii sale. Stagnarea greutăţii corporale sau
dimpotrivă o creştere exagerată (mai ales dacă nu este vorba de o permanentă supraalimentaţie)
trebuie să atragă atenţia familiei şi, dacă fenomenul nu este întâmplător, ci persistent, să
prezinte de îndată copilul la un control medical, pentru depistarea cauzelor şi îndepărtarea lor.

7
 Alimentaţia raţională a copilului include nu numai ce mănâncă el, sub aspect calitativ şi
cantitativ, ci şi modul în care sunt pregătite alimentele pe care le consumă la masă şi pe care le
dorim pregătite cât mai simplu şi cât mai dietetic posibil. De modul de pregătire şi de
prezentare a alimentelor depind, în mare măsură, atât apetitul copilului, cât şi sănătatea
aparatului său digestiv; o alimentaţie uşor dietetică şi alcătuită raţional protejează organismul
de unele îmbolnăviri.
Cumpătarea trebuie să fie o deviză permanentă, pe care părinţii să nu uite să o insufle
copiilor în atitudinea lor comportamentală faţă de problemele vieţii şi cu deosebire faţă de
această necesitate fiziologică vitală – alimentaţia.
De la început trebuie să precizăm că, la copilul de vârstă şcolară, modificarea
alimentaţiei, în sensul îmbogăţirii ei, nu se face prin desprinderea totală de alimentaţia
perioadei precedente de viaţă. Necesarul zilnic de calorii la această vârstă variază între 1 700 şi
3 300, majoritatea acestora fiind acoperite prin lapte şi derivate, carne şi preparate din carne,
ouă, pâine şi alte derivate din cereale, zahăr şi produse zaharoase, grăsimi animale sau
vegetale, legume, fructe, etc.
Consumul de dulciuri face deliciul copiilor la această vârstă; şi nu este rău să li se dea
dar cu moderaţie şi la timpul potrivit. Este preferabil ca necesarul de glucide să fie acoperit cu
zaharurile din fructe şi mai puţin cu zaharuri superrafinate (zahăr, rahat, ciocolată, bomboane).
Grăsimile trebuie să facă parte obligatoriu din alimentaţia şcolarului, dar cu moderaţia
cantitativă şi mai ales cu selectivitate. Sunt preferabile grăsimile de origine vegetală, dar sunt
necesare şi cele de origine animală (smântâna, untul).
Băuturile nealcoolice (sucuri, siropuri, limonade din fructe, ceaiuri din plante) sunt
permise şi chiar recomandate, dar cu moderaţie şi la momentul potrivit (nu înainte sau în
timpul mesei, ci după masă).
Modul de preparare a alimentelor pentru copiii şcolari se apropie mult de cel folosit în
bucătăria adultului. Sunt contraindicate rântaşurile şi condimentele, alcoolul şi cafeaua; se
recomandă reducerea consumului de alimente afumate sau excesiv de sărate (murături, peşte
sărat).
Ca repartizare a meselor la această vârstă se recomandă trei mese principale şi una,
două gustări.
Masa copilului trebuie pregătită apetisant, servită igienic, aspectuos şi într-un climat de
linişte şi răbdare; în cazul refuzului total sau parţial al unor alimente, nu este recomandabil să
se insiste şi să se forţeze copilul să le mănânce, pentru că, astfel, există riscul apariţiei unor
reflexe fie de vomă, fie de repulsie temporară sau chiar definitivă pentru unele alimente
neagreate de el, dar impuse lui.
Pentru întocmirea unui meniu complet şi corect , atât pentru copil, cât şi pentru adult se
vor respecta următoarele recomandări:
 evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite. Spre
exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu
derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine şi cu gem sau cu biscuiţi. La masa de
prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preparate preponderent din glucide (cereale) ca, de
exemplu, supă de găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume; făinoasele
vor fi înlocuite cu legume variate;
 evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect
excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole
cu iaurt sau cu compot);

8
  se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite, numai dacă sunt prelucrate termic, în
prealabil, prin fierbere sau sub formă de salamuri prăjite ori pregătite la cuptor. Ouăle se
recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite;
 îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosirea de salate din crudităţi şi
adăugarea de legume-frunze în supe sau ciorbe;
 interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât
şi a ouălor fierte (nesecţionate după fierbere).
În ultimii ani s-a impus în rândul elevilor o modă, agreată chiar şi de unii adulţi, dar şi
dezavuată de alţii: anume, moda „gumei de mestecat”.
Iniţial, guma de mestecat s-a folosit în scopul realizării unui masaj asupra gingiilor, cu
rol benefic asupra circulaţiei sanguine în gingii şi chiar şi în pulpa dintelui. Rolul ei binefăcător
a fost constatat în multe cazuri de paradentoză, boală a adulţilor severă şi extrem de răspândită
în lume, caracterizată prin devitalizarea progresivă a dinţilor şi, în final, prin căderea lor.
Se susţine, de asemenea, că obiceiul de a mesteca gumă ajută fumătorilor să se lase mai
uşor de fumat, deşi ne îndoim de faptul că substituţia se poate realiza aşa de uşor şi mai ales
definitiv.
Unii cercetători susţin că mestecatul gumei ar avea o acţiune sedativă nervoasă, egală
cu a unor medicamente (napoton, meprobamat).
În sfârşit, nu este de neglijat plăcerea produsă copiilor de obiceiul mestecării gumei,
atât pentru gustul ei iniţial plăcut cât şi pentru satisfacţia mestecării continue, mai ales în
momentele de nelinişte sau de repaus.
Dar guma de mestecat are şi unele implicaţii nefavorabile asupra stării de sănătate, în
special asupra aparatului digestiv.
Masticaţia continuă a gumei duce la creşterea exagerată a cantităţilor de salivă secretată
de glandele salivare (până la 800-1 000 ml/zi). Cantitatea mare de salivă înghiţită realizează,
mai ales la copii, distensia stomacului şi diluarea fermenţilor din sucul gastric, astfel încât
digestia- şi în special cea a proteinelor- se perturbă.
Este de menţionat şi faptul că necesitatea înghiţirii frecvente a salivei produse în exces
duce concomitent şi la înghiţirea unei cantităţi mai mici sau mai mari de aer, care umple şi
destinde stomacul, declanşând eructaţia zgomotoasă (eliminarea bruscă a aerului).
Şi sucul gastric creşte sub influenţa mestecatului continuu al gumei, ajungând la 3 000-
4 000 ml/zi. Paralel cu creşterea cantităţii de suc gastric, creşte şi aciditatea lui, deci potenţialul
iritativ asupra mucoasei gastrice şi intestinale duce la apariţia de gastrite, gastro- duodenite sau
chiar ulcere.
Obiceiul mestecatului gumei este atât de larg răspândit încât este greu de combătut. De
aceea, este recomandată moderaţia în consumarea gumei de mestecat: nu oricând, nu timp
îndelungat şi nu în timpul unor activităţi fizice deosebite, în care apare riscul sufocării prin
înghiţirea accidentală a restului de gumă.
Pentru că s-a incriminat posibilitatea creşterii incidenţei cariilor dentare pe dinţii
acoperiţi de resturi de zahăr rezultate din gume de mestecat, s-a creat un tip de gumă, tot dulce,
dar care nu are adaos de zahăr, ci un edulcorant (îndulcitor) sintetic.

9
 II. Moduri de alimentație corectă

Asocierea felurilor de mâncare şi servirea lor într-o anumită ordine, la o masă, reprezintă un
meniu.
În structura unui meniu va intră o gama variată de alimente, atât de origine vegetală, cât
şi de origine animală, care să asigure valoarea nutritivă şi energetică corespunzătoare.
Pe parcursul unei zile, se servesc trei mese principale şi două gustări; de aceea există
câte un meniu pentru micul dejun, pentru prânz şi pentru cină.
Valoarea energetică a alimentelor trebuie repartizată judicious pe cele trei mese ale zilei
astfel: micul dejun 30%, prânzul 50% şi cină 20%.
Alimentaţia corectă trebuie să ţină seama de vârstă şi starea de sănătate a oamenilor.
Substanţele de baza din mâncare, absorbite de intestin, sunt: proteinele, glucidele,
lipidele. Din copilărie trebuie să le cunoaştem!
Nevoile copilului şcolar, de 7-12 ani, sunt de aproape 2500 de kilocalorie pe zi. Din
totalul valorii energetice, 13% va fi sub formă de proteine, 32% lipide şi 55 % glucide.
Proteinele sunt cele care construiesc trupul nostru, găsindu-se în muşchi, oase, piele,
creier, ficat, inima. Noi le luăm din alimentele de origine vegetală( fasole, mazăre, nuci,
cereale, soia). Şi totuşi, nu trebuie să exagerăm consumul de proteine.
Glucidele, adică substanţele dulci, sunt o sursă importantă de energie pentru copil şi
adolescent, dar nici aici nu trebuie să exagerăm. Luăm glucidele mai puţin din
dulciuri( ciocolate, îngheţate ) şi mai mult din fructele şi legumele proaspete, din cereale sau
lapte. Există glucide şi în alimentele care n-au gust dulce, cum ar fi pâinea şi cartofii, însă şi
acestea îngraşă.
Lipidele se găsesc mai ales în grăsimi. Cu excepţia legumelor şi fructelor, toate
produsele alimentare conţin grăsimi, mai mult sau mai puţin. Trebuie să ne ferim de cele foarte
gustoase! Grăsimile(lipidele) se găsesc din belşug în: carnea de porc, în peştele gras( somn,
crap, somon), în unt, smântână, brânzeturi grase, laptele natural. Sunt mai degrabă preferate şi
sănătoase grăsimile din produsele vegetale( nuci, arahide, uleiuri, mai ales uleiul de măsline).
Dacă nu le putem evita, măcar să le consumăm în cantităţi moderate.
Vitaminele sunt substanţe esenţiale pentru creştere şi menţinerea stării de sănătate a
tânărului.
Se ştie că, în lipsa acestora, o persoană n-ar putea supravieţui decât câteva luni. De altfel,
chiar cuvântul vitamine provine de la cuvântul latinesc vită, care înseamnă viaţă.

1.Cele mai multe se află în verdeţuri, legume, fructe. În general, se cunosc peste 20
vitamine, cele mai cunoscute fiind vitaminele A, B, C, D, K.
Vitamina A favorizează o vedre bună, creşterea corpului. Se găseşte în unt, untură de
peste, gălbenuşul oului, în rădăcini de morcov, în caise, roşii, piersici.
Vitamina B este prezenţa în nuci, fasole, ouă, ficat, lapte. În absenţa acestei vitamine, se
produc în final tulburări nervoase, uscarea pielii, căderea părului, oprirea creşterii.
Vitamina C contribuie la creşterea şi rezistenţă organismului. Se află în legumele sau
fructele proaspete şi se distruge prin fierbere. Abundă în vitamina C următoarele: lămâile,
portocalele, roşiile, măceşele, zarzavaturile. În absenţa ei se produce boală numită scorbut, de
care sufereau şi chiar mureau marinarii care plecau în expediţii geografice. Scorbutul duce la
sângerarea gingiilor, căderea dinţilor.

10
 Vitamina D favorizează creşterea oaselor. În lipsa ei, mai ales la copiii săraci, din ţările
africane şi asiatice, se produce boală numită rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele
rămân moi, fără a putea să susţină corespunzător greutatea corpului. Această vitamina se
găseşte...
În alimentaţia persoanelor în vârstă sunt unele alimente recomandate precum: laptele
degresat,
Iaurtul, brânză de vaci slabă, carnea slabă de vită, pasăre, peste, unt, albuş de ou, , pâine
intermediară, prăjituri de casă, fructe şi sucuri de fructe, bautruri nealcoolice.
Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost şi mult. Aşa se face că o persoană din două
suferă de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a greutăţii normale). Această are efect
nefast asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra aparatului motor, în special asupra părţii
inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât creşte şi procentajul
persoanelor care suferă de maladii coronariene (angină pectorală, infarct miocardic,
ateroscleroza), sau cu afecţiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată că
peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot
avea probleme mult mai mari decât cei cu greutate normală în cazul unor inteventii
chirurgicale.
Alimentele neprelucrate de origine vegetală trebuie să ocupe un loc important, atât în
cadrul alimentaţiei persoanelor sănătoase, cât şi al celor bolnave. Doar aceste produse conţin
materiale de balast (fibre) şi substanţe antioxidante , principii care ajută organismul să facă faţă
stresului psihic şi al celui oxidativ, prevenind sau chiar vindecând o serie de afecţiuni.
Alcătuirea unei diete pur vegetariene, care să aducă aminoacizii indispensabili în limite
optime, este aproape imposibilă. De aceea este nevoie să se recurgă şi la sursele de alimente cu
proteine complete , dintre care, cele mai sănătoase sunt peştii, ouăle şi lactatele, dacă
bineînţeles, sunt proaspete şi prelucrate cât mai simplu. Aceste surse, administrate în cantităţi
optime, pot înlocui în totalitate carnea de pasăre şi de mamifere, precum şi derivatele ce rezultă
din ele.
O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanţe vitale, alcalină, cu
multe vitamine, cu săruri minerale şi oligoelemente.Este recomandat că de trei ori pe
săptămâna să nu se consume carne, această fiind înlocuită cu preparate din soia.
2. Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de grâu
integral sau orez nedecorticat. Se vor consumă legume proaspete, care conţin substanţe
vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazăre, fasole verde,
varză, broccoli, roşii, fulgi din cereale, pâine integrală, gris, orez nedecorticat, grâu încolţit sau
germeni de grâu. Substanţele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru
evoluţia cancerului.
Tehnologiile industriale de rafinare a hranei, aduc cu sine deservicii importante sănătăţii
omului, mai ales prin faptul că produsele rezultate devin foarte concentrate. Dintre produsele
alimentare concentrate, cele mai nesănătoase sunt: zahărul alb (rafinat), făină albă,uleiurile
rafinate, sarea de bucătărie. Acestea, precum şi produsele derivate din ele, trebuiesc consumate
cu mare prudenţă, mai ales de către persoanele care nu depun un efort fizic susţinut sau de
către cei cu probleme de sănătate.
Tehnologiile alimentare, cresc productivitatea şi stabilitatea produsului, dar această
"siguranţă" poate fi, uneori primejdioasă. de pildă, margarină, este un preparat, care deşi se
obţine de uleiuri vegetale, faţă de acestea sau faţă de unt, nu intră în râncezire. Cu toate

11
acestea, prin conţinutul mare de acizi graşi saturaţi, dar şi al altor compuşi nocivi, margarină se
dovedeşte un aliment nesănătos. 
O altă problemă legată de procesarea tehnologică a hranei este prezenţa, uneori masivă,
în produse a unor substanţe străine alimentului, compuşi binecunoscuţi sub denumirea
de aditivi alimentari (E-uri).
Preparare culinară excesivă a alimentelor nu este recomandată, deoarece mulţi
dintre compuşii bio esenţiali se distrug. Fierberea excesivă conduce la sărăcirea alimentelor în
nutrienţi. Bucătăria tradiţională cât şi cea modernă, cu abuzul ei de prăjeală în untură sau în
ulei, cu adaosul sistematic de ceapă sau de usturoi, cu excesul de condimente iuţi sau acre,
poate transforma uşor o alimentaţie echilibrată într-o cauză de îmbolnăvire.   Uleiurile şi
alte lipide încinse, cu care se îmbibă prăjelile, prelungesc cu mult digestia, irită mucoasa
stomacului, conduc la formarea unor compuşi toxici care se elimină greu din organism şi chiar
favorizează apariţia cancerului.
Alimentele conservate, nu sunt doar acele surse de hrană cunoscute sub denumirea
uzuală de "conserve", ci toate mâncărurile care în mod normal se alterează destul de repede,
dar care prin anumite tehnici se pot păstra un timp îndelungat, fără deteriorarea majoră, cel
puţin sub aspect gustativ, a proprietăţilor lor.
  Metodele de conservare sunt multiple (congelare, adăugarea de substanţe conservante,
fermentaţie, sterilizare, afumare, etc.). Bineînţeles că nu toate alimentele conservate sunt
nesănătoase, dar trebuie să se înţeleagă, că cu mici excepţii, astfel de surse de hrană - de
exemplu laptele, care se degradează în mod normal în maximum 48 de ore sau sucurile, nu sunt
produse proaspete, aşa cum încercă să ne convingă reclamele comerciale, iar conţinutul lor
în vitamine şi minerale sensibile la păstrare (Vitamina C, vitamina P, fier, etc.) este datorat
exclusiv adaosurilor sintetice.
Nu este obligatoriu să se recurgă la o dietă strict vegetariană şi nici la una alcătuită exclusiv
crudităţi, căci de-a lungul istoriei locurilor în care ne-am născut, acest mod de hrănire nu a fost
încetăţenit, iar, pe de altă parte, şi acest mod de hrănire prezintă neajunsurile ei. Însă, o
alimentaţie lipsită de orice naturaleţe, care de altfel şi-a dovedit pe deplin nocivitatea, ar trebui
exclusă din meniul oamenilor care urmăresc să fie şi să rămână sănătoşi.
3. Considerăm că regulile unei hrăniri sănătoase trebuie să urmărească un comportament
alimentar chibzuit, simplu şi cât mai natural.Digestia are loc mai uşor dacă sucurile gastrice
prelucrează un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decât
cele care conţin amidon, deoarece acestea din urmă se digera în mediu alcalin, spre deosebire
de carne căreia îi trebuie un mediu acid acestor alimente produce un efect caloric negativ, care
duce la o pierdere în greutate..
O dietă echilibrată şi sănătoasă pot menţine o funcţionalitate mai bună a organismului,
pentru o perioada mai lungă de timp, fără fluctuaţii importante de greutate. Toate acestea duc la
o stare generală de bine. Printr-o dietă echilibrată înţelegem un aport bine împărţit de: pâine,
cartofi, cereale, fructe, legume, lapte, carne, peste şi cantităţi minime de grăsimi sau zahăr.
Corpul uman nu-şi poate lua toţi nutrienţii de la un singur aliment, deci are nevoie de un aport
variat de alimente care să-i asigure vitaminele, mineralele şi fibrele necesare.
III. O alimentatie echilibrata pentru copil
Pentru o alimentatiie echilibrata un copil are nevoie de cereale si cartofi, fructe si legume,
proteine si calciu. Daca copilul va consuma aceste alimente in proportii aproximativ egale, ar
trebui sa primeasca nutrientii esentiali pentru o sanatate buna.
12
Daca alimentatia copilului este compusa in cea mai mare parte din alimente nutritionale, este in
regula ca ocazional sa primeasca o mica portie din produse ce contin zahar sau grasimi. Este
foarte important ca nici un produs sa nu fie interzis sau  rau, caci pe acela il va dori cel mai
mult.Un studiu recent ne dezvaluie faptul ca peste 400 produse asa numite child-friendly (adica
anume pentru copii)  au fost gasite cu un nivel mare de grasimi, sare si zahar. De asemenea
contin si multi conservanti care pot cauza lipsa de concentrare, agitatie, hiperactivitate, lipsa
somnului si udarea patului in timpul noptii.
1.Cereale si cartofi
Carbohidratii cu amidon ca painea, cerealele, orezul, pasta, cartofii si legumele sunt  asimilate
de corp pentru a forma propria sursa de energie, glucoza. Din nefericire, multe alimente bogate
in carbohidrati sunt deja rafinate, procedeu care distruge vitaminele, mineralele, fibrele si
creste viteza cu care zaharul este eliberat in sange. Ca rezultat copiii vor arata imediat semne
de agitatie, hiperactivitate, oboseala, agresiune sau lipsa concentrarii.
Din fericire aceste alimente rafinate pot fi inlocuite cu cele nerafinate ca paine integrala,
cereale integrale, paste integrale. In plus ele sunt bogate in fibre, vitamina B (pentru crestere si
energie), fier, magneziu si zinc.

2.Stiati ca?
Creierul se bazeaza pe glucoza pentru a functiona, deci cand nivelul de zahar din sange scade,
gradul de concentare si comportamentul este direct afectat. 

3.Fructe și legume
Bogate in vitamine si minerale, fructele si legumele sunt o sursa excelenta de phfiytochemicale
(pastreaza sistemul imunitar puternic si tine la distanta virusii si bolile). In loc sa va concentrati
asupra unui singur fruct sau leguma, ar fi bine sa includeti o gama cat mai larga din aceste
produse in dieta copilului.

4.Alimente bogate în proteine

Esentiale pentru dezvoltare, crestere, refacerea tesuturilor, pielii si muschilor, proteinele nu
trebuie sa lipseasca din dieta copilului. Le puteti gasi in carne, carne de pasare, peste, produse
lactate, oua, nuci, seminte, fasole si legume
5.Alimente bogate în calciu
Calciul mineral are un rol foarte important in cresterea si dezvoltarea sanatoasa a oaselor si
dintilor. De asemenea alimentele bogate in calciu contin vitaminele B, A si D. Acestea le puteti
gasi in oua, sardine cu oase la conserva, legume, nuci, fructe uscate, legume verzi, tofu si
cereale integrale.
Grasimea saturata din aceste produse poate fi redusa la copiii peste 5 ani folosind lapte, iaurt
sau branza mult mai slaba. Totusi, copiii sub 5 ani au nevoie de aceste grasimi.

13
6.Acizi grasi esentiali
 Omega 3 si Omega 6, cunoscuti ca acizi grasi esentiali, nu trebuie sa lipseasca din dieta
copilului, deoarece sunt vitali pentru cresterea, dezvoltarea sa, sprijina sistemului imunitar, ajta
la construirea celulelor sanatoase si indeparteaza alergiile. Omega 6 poate fi gasita in uleiuri -
de floarea soarelui, sofranas, susan, seminte de struguri, soia, porumb-nuci si seminte.

Omega 3 este foarte importanta in cresterea si dezvoltarea creierului. Aceasta se poate gasi in
pestele gras (macrou, sardine, somon), legume verzi, cartofi dulci, cereale integrale, fasole,
seminte de in, ulei de seminte de in, nuci, ulei de nuci, ulei de canola, masline si ulei de
masline

IV. 10 alimente care stimuleaza

creierul copilului
Organismul in crestere al copilului are nevoie de multe tipuri de nutrienti – dar aceste 10 super-
alimente pe care le prezentam in continuare ajuta copiii sa-si valorifice potentialul la scoala.

1. Somonul
Pestele gras precum somonul este o sursa excelenta de acizi grasi omega-3 DHA si EPA –
ambele tipuri fiind esentiale pentru dezvoltarea si functionarea creierului, spun specialistii.

De fapt, studiile recente au aratat si ca oamenii a caror dieta contine o cantitate mai mare de
astfel de acizi grasi au mintea mai ascutita si se descurca mai bine la testele de inteligenta. Desi
tonul este si el o sursa de acizi grasi omega-3, nu este atat de bogat precum somonul.
Tonul este in mod sigur o sursa foarte buna de proteine slabe, dar fiindca este atat de slab, nu
are un continut prea ridicat de acizi grasi omega-3, asa cum are somonul conservat. De
asemenea, tonul alb albacore are mai mult mercur decat tonul slab conservat, deci specialistii
nu va recomanda sa mancati mai mult decat 170 de grame de ton albacore saptamanal. 

Mancati mai mult somon: In locul sandviciurilor cu ton, puneti in sandviciuri salata de somon
– preparate din somon conservat cu maioneza slaba sau cu iaurt simplu degresat, stafide, telina
tocata si morcovi (poate si putina maioneza de Dijon daca ii place copilului). Serviti aceasta
salata pe paine integrala – care este si ea un aliment-minune pentru creier.

Idee pentru supa cu somon: Adaugati somon conservat la supa crema de broccoli – si bucati
congelate de broccoli pentru un supliment nutritiv si o textura mai fina.

Preparati mini-chiftelute de somon – folosind 400 g de somon conservat, 500 g de spanac tocat
si congelat, jumatate de ceapa (tocata fin), 2 catei de usturoi (presat), jumatate de lingurita de
sare, piper dupa gust. Combinati ingredientele si amestecati-le bine. Formati chiftelute.

14
Incalziti intr-o tigaie ulei de masline si aplatizati chiftelutele de spanac cu spatula. Prajiti avand
tigaia potrivit de incinsa. Serviti pe orez brun (instant sau congelat).  

2. Ouale
Ouale sunt recunoscute ca sursa grozava de proteine – dar galbenusul de ou contine o mare
cantitate de colina, care ajuta la dezvoltarea memoriei.

Mancati mai multe oua: Trimiteti copilul la scoala cu o gustare usor de preparat: burrito cu ou.
Odata pe saptamana este bine sa incercati sa mancati la cina meniul de la micul dejun – omleta
cu paine prajita. Preparati-va un McMuffin cu oua acasa: puneti un ou ochi pe o briosa
englezeasca prajita, si acoperiti-l cu o felie de sunca slaba
3. Untul de arahide
Arahidele si untul de arahide sunt o sursa buna de vitamina E, un antioxidant puternic ce
protejeaza membranele nervoase – si tiamina, care ajuta creierul si sistemul nervos sa
foloseasca glucoza pentru a obtine energie.

Mancati mai mult unt de arahide: Pentru a face o variatie a unuia dintre meniurile frecvente,
preparati un sandvici cu unt de arahide si banana. Sau inmuiati feliile de mar in unt de arahide.
Sau acoperiti salata preferata cu o mana de arahide.
4. Cereale integrale
Creierul are nevoie de o doza constanta de glucoza – iar cerealele integrale o ofera in mod
sigur. Fibrele ajuta la reglarea eliberarii de glucoza in corp, explica specialistii. Cerealele
integrale contin si vitamine din complexul B, care ajuta la hranirea unui sistem nervos sanatos.

Mancati mai multe cereale integrale: Este usor sa gasiti mai multe cereale integrale in zilele
noastre (aveti grija ca ele sa fie primul ingredient pe de lista atunci cand cititi compozitia unui
aliment de pe raftul din supermarket). Dar incercati si sa iesiti din rutina – de exemplu,
incercand sa mancati la cina niste couscous din cereale integrale cu merisor, sau o gustare
amuzanta din floricele de porumb cu continut redus de grasimi.
Painea integrala de grau este obligatorie pentru sandviciuri. Puteti si sa treceti la tortillas din
cereale integrale si chipsuri pentru quesadilla si gustari.

5. Ovazul si alimentele de ovaz

Cerealele din ovaz sunt printre cele mai renumite ca fiind benefice pentru copii si foarte
nutritive pentru creier. Ele ofera un nivel excelent de energie, fiind un combustibil excelent
pentru creier, de care copiii au nevoie la prima ora a diminetii.
Pline de fibre, cerealele de ovaz reprezinta hrana pentru toata dimineasa a creierului, timp in

15
care copilul este la scoala. Ovazul este si o sursa buna de vitamina E, vitamine din complexul
B, potasiu si zinc – ceea ce ne face corpul si creierul sa functioneze la maxima capacitate.

Mancati mai mult ovaz: Mancati cereale de ovaz si alimente cu ovaz cu aproape orice – sos de
mere si scortisoara, fructe uscate si lapte de soia, bucati de migdale si putina miere, banane
proaspete si putina scortisoara cu lapte degresat.
Gatiti? Aruncati o mana de cereale uscate intr-un suc de fructe pentru a-l ingrosa – sau in
compozitia de clatite, briose, waffle.
Iata o gustare simpla pe care o pot prepara chiar si copiii: o ceasca de unt de arahide, jumatate
de ceasca de miere, o ceasca de cereale de ovaz uscate, jumatate de ceasca de lapte praf.
Amestecati ingredientele – apoi puneti o lingura din acest amestec intre doua felii de mar sau
de para si gata, ati preparat o gustare amuzanta si speciala!

6. Capsunele si fructele inrudite cu ele (fragi, mure, coacaze)

Capsunile, ciresele, afinele si coacazele si fructele inrudite cu ele. In general, cu cat culoarea
este mai intensa, cu atat fructele sunt mai hranitoare, spun specialistii. Aceste fructe contin un
nivel ridicat de antioxidanti, mai ales vitamina C, care ajuta la prevenirea cancerului.

Studiile au aratat imbunatatirea memoriei dupa consumarea extractelor de coacaze si capsuni.

Insa cel mai bine este sa mancati fructele cu totul pentru a va bucura de intregul lor efect
nutritiv. Semintele lor sunt si o sursa de acizi grasi omega-3.

Mancati mai multe capsune si alte fructe inrudite cu ele: adaugati-le la legume pentru un gust
mai bun – de exemplu, feliute de cirese cu broccoli sau capsuni cu fasole vrede. Aruncati o
mana de astfel de fructe intr-o salata verde. Adaugati fructe tocate intr-un borcan de salsa
pentru a crea o excelent deliciu al gustului.
Mai multe idei: Adaugati fructele la iaurt, cereale reci sau calde, sau sosuri. Pentru a prepara un
desert usor, acoperiti o gramajoara de fructe cu frisca degresata.
7. Fasolea si plantele inrudite
Fasolea si plantele inrudite cu ea sunt speciale, deoarece ofera corpului energie din proteinele
si carbohidratii complecsi pe care ii contin – in plus, contin fibre – si multe vitamine si
minerale. Acestea sunt o hrana excelenta pentru creier deoarece mentin un nivel maxim de
energie si o putere maxima de concentrare a copilului toata dupa-amiaza, daca le mananca la
pranz.
Fasolea cu bobul mare si cea de tip pinto contin mai multi acizi grasi omega 3 decat alte soiuri
– mai ales ALA, alt acid gras omega-3 important pentru dezvoltarea si sanatatea creierului.

Mancati mai multa fasole: Presarati boabe de fasole pe salata si acoperiti salata cu sos.
Preparati fasole batuta si intindeti-o pe o tortilla. Rulati tortilla si umpleti-o cu boabe, eventual

16
pasate – si adaugati fasii de salata si feliute de branza slaba. Adaugati boabe la sosul de
spaghetti si la salsa. Puteti prepara pentru copii fasole batuta cu piure de mere!
8. Legume colorate
Rosiile, cartofii dulci, dovleacul, morcovii, spanacul – iata cateva legume avand culori bogate
si profunde, care sunt surse ideale de antioxidanti, care mentin celulele nervoase puternice si
sanatoase.

Mancati mai multe legume: Preparati cartofi prajiti folosind cartofi dulci, taiati felii sau paie.
Stropiti-i cu putin ulei si coaceti-i in cuptor (la 400 de grade, timp de 20 de minute sau pana
incep sa se rumeneasca).
Preparati briose cu dovleac: Amestecati 50 g de dovleac conservat cu o cutie de aluat de briose
sau de prajitura dumneavoastra preferata. Amestecati cele doua ingrediente si apoi urmati
indicatiile obisnuite de preparare.
Morcovii mici si rosiile de mici dimensiuni incap numai bine in pachetelul copiilor. Copiilor le
place salata de spanac cu o multime de ingrediente – precum capsuni, mandarine, bucati de
migdale. Alt truc: puneti tot felul de legume taiate in sosul de spaghetti, in supe si in alte
mancaruri.

9. Laptele si iaurtul
Lactatele abunda in proteine si vitamine din complexul B – care sunt esentiale pentru
dezvoltarea tesutului nervos, a neurotransmitatorilor si enzimelor. Laptele si iaurtul sunt si un
stimulent important pentru creier, prin continutul lor de proteine si carbohidrati – sursa
preferata de energie a creierului.

Conform studiilor recente, copiii si adolescentii au nevoie de doze de 10 ori mai mari de
vitamina D decat adultii – o vitamina benefica pentru sistemul neuromuscular si ciclul general
de viata al celulelor umane.

Mancati mai multe lactate: Laptele degresat cu cereale – si sucurile cu calciusi vitamina D –

sunt metode simple de a obtine acesti nutrienti esentiali. Buletele de cascaval sunt si ele o
gustare excelenta.
Parfeurile preparate din iaurt cu continut redus de grasimi sunt si ele amuzante. Puneti intr-un
pahar inalt un strat de iaurt cu fructe precum capsunile (proaspete, congelate sau uscate) si
bucati de migdale sau nuci.
10. Carnea slaba de vita (sau inlocuitorii de carne)
Fierul este una dintre mineralele esentiale care ajuta copiii sa-si mentina energia si sa se
concentreze la scoala. Carnea slaba de vita este una dintre sursele de fier cele mai bine
absorbite de organism. De fapt, s-a demonstrat ca numai 30 g pe zi ajuta corpul sa absoarba
fierul din alte surse. Carnea de vita contine si zinc, care ajuta memoria.

17
Pentru vegetarieni, fasolea neagra si burgerii de soia sunt excelente alternative la carne, bogate
in fier. Semintele fructelor si legumelor sunt o sursa importanta de fier nonheme – un tip de
fier care necesita vitamina C pentru a fi absorbit. Mancati rosii, ardei grasi rosii si gogosari, suc
de portocale, capsuni si alte legume si fructe cu seminte, pentru a oferi organsimului cat mai
mult fier.
Alta sursa de fier, daca nu doriti un burger, este spanacul. Este si el bogat in fier nonheme.
Suplimente de fier: La cina, pregatiti un kebab cu bucati de carne de vita si legume. Sau frigeti
in tigaie o bucata de carne de vita, pe care o puteti servi cu legumele preferate ale copiilor.
Preparati un burger de soia sau de fasole neagra, pe care il puteti garnisi cu salsa sau cu o felie
de rosie. Sau delectati-va cu o salata de spanac (cu mandarine si capsuni ca surse de vitamina
C).

V.Principii de alimentație sănătoasă la copiii

Gusturile alimentare se formeaza inca din copilarie si persista, deci este foarte important sa se
formeze inca de la varste fragede obiceiuri alimentare sanatoase. De pilda, preferinta pentru
consumul abundent de sare (aceasta avand un rol important in aparitia hipertensiunii arteriale)
se formeaza in prima parte a copilariei.
Tot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru alimentele bogate in grasimi. Studiile in
aceasta privinta au demonstrat ca multe cazuri de obezitate se datoreaza unei diete cu un
continut foarte mare de calorii (multe dulciuri si grasimi) si isi au originea in copilarie.
1. Caracteristici in alimentatia copilului
a. Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.
b. Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c. Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala,
evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.
2. Principii in alimentatia copiluluibiceiuri alimentare sanatoase
Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii
de baza si anume:
a. Asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile, de
alimente din toate grupele si subgrupele alimentare.
b. Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai
mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu
un continut crescut de grasimi si adaos de zahar.
c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport
scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat.
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de
colectivitati
(1) Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de
copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate,
specificului activitatii si anotimpului.
(2) Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse
in anexele nr. 3 si nr. 4, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate. De exemplu,
pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia
energetica zilnica.

18
(3) In alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in
anexa nr. 5 (prezenta la sfarsitul articolului)
a. Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii
recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.
b. O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau
folosind ca unitate de masura ceasca.
c. in cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste
in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex,
dezvoltarea corporala si gradul de activitate.
(4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite. (ex. La
micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate
lactate; in schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se
vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu galuste si
friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).
(5) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect
excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu
iaurt sau cu compot).
(6) Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau
la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau
prajite.
(7) Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si
adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.
(8) Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp
4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a. Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine,
cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, peste si oua.
b. Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c. Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.
d. Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari
formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu
fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.
e. Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de
mancare.
f. Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o modalitate practica de
stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi
o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g. Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta interes.
5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:
a. sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere
b. sa asigure un aport corespunzator de proteine /zi, prin consum de carne, oua, produse lactate,
dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,
c. sa asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier /zi, prin consum de carne de vaca, pasare si
porc, legumele - inclusiv fasole si alune - cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze
verzi
d. Gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime,
e. Sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei.

19
Piramida alimentara pentru nutritia copiilor raportata la aliment si la grupa de varsta
Grupa Marimea portiei Numar Numar Numar
alimentara maxim de maxim de maxim de
portii/zi portii/zi portii/zi
la 2-6 la 7-10 la 11-13
ani ani ani
legume legume cu frunze verzi =1 ceasca 3 4-5 5-6
legume crude taiate = de ceasca
legume fierte =1/2 ceasca
10 felii cartofi prajiti
suc de legume = ceasca
Fructe, citrice simar, banana, portocala, o felie = 1 fruct 2 - 4 3 3 -4
suc de citrice mediu
fructe crud taiat in bucati = ceasca
suc de fructe neindulcit = o ceasca
fructe uscate = ceasca
paine, cereale, paine = 1 felie 6 5-6 6-7
orez si paste cereale uscate = 1/3 de ceasca
cereale fierte, orez sau paste = ceasca
cerale fierte pentru micul dejun =30 g
1 croissant mare = 2 portii
prajituri = 2 bucati
lapte, iaurt, lapte degresat partial degresat = 1 ceasca 4 2 3
branza iaurt partial degresat = 1 ceasca
iaurt de fructe cu continut scazut in
grasimi = 1 ceasca
cascaval = 30 - 45 g
branza topita = 45-60 g
branza de vaci partial degresata = de
ceasca
inghetata = de ceasca
budinca = de ceasca
carne, pui, carne slaba fiarta, pui sau peste =90g 1 2 2-3
peste, fasole 1 ou  
uscata, mazare,
oua, nuci

20
 *ANEXE*
Anexa nr.1

MOTO: “SĂNĂTATEA NU ESTE TOTUL,

DAR FĂRĂ SĂNĂTATE TOTUL ESTE NIMIC ”
SCHOPENHAUER

UNITATEA: Şcoala cu clasele I-VIII nr.18

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Sănătatea alimentaţiei
TEMA: Să învăţăm să mâncăm sănătos!
TIPUL LECŢIEI: mixtă
COORDONATOR: Crăciun Roxana-Ioana

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.4. să descrie beneficiile alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice, odihnei
2.1. să recunoască comportamentele sănătoase şi comportamentele de risc;
2.4. să aplice corect normele igienico-sanitare;
2.8. să utilizeze corect noţiuni privind calitatea produselor alimentare
2.10. să găsească soluţii proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate specifice vârstei

SCOPUL: Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor elevilor referitoare la alimentaţia

sănătoasă
Formarea deprinderii de a mânca sănătos

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul orei elevii vor şti:
O1. să recunoască alimentele sănătoase/dăunătoare sănătăţii
O2. să înţeleagă şi să utilizeze termeni specifici alimentaţiei sănătoase
O3. să enumere produse ce aparţin fiecărei trepte din piramida alimentelor
O4. să alcătuiască meniul unei zile cu alimente sănătoase
O5. să poată depista, dintr-o varietate de produse alimentare, un aliment ce nu trebuie
consumat
O6. să adopte un comportament care promovează stilul de viaţă sănătos
O7. să participe activ la realizarea sarcinilor propuse
O8. să colaboreze cu colegii de grup

RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

 RESURSE PROCEDURALE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, dezbaterea, observaţia,
ciorchinele, diagrama Venn, jocul didactic, munca independentă.

21
 RESURSE MATERIALE: produse alimentare, planşe, jetoane, fişe de lucru
 RESURSE UMANE: clasa cu cei 15 elevi, aşezaţi în perechi sau în grupuri
 FORME DE ACTIVITATE CU ELEVII: frontală, individuală

MODUL DE ABORDARE A LECŢIEI

NR. MOMENTELE OB. STRATEG
CRT. LECŢIEI OPER. ACTIVITATEA PROPUNĂTOAREI DIDACTIC
ACTIVITATEA ELEVILOR
1. Moment Se realizează pregătirea pentru desfăşurarea în
organizatoric condiţii optime a lecţiei prin stabilirea liniştii, corectarea
poziţiei elevilor în bănci şi pregătirea materialului
didactic.
2. Captarea O2 Se prezintă elevilor o expunere Power Point cu Expunerea
atenţiei tablouri din alimente. Se discută pe marginea acestei Conversaţi
prezentări.
3. Anunţarea Se anunţă elevii că în acea oră vor recapitula şi Conversaţi
temei şi a sistematiza cunoştinţele referitoare la alimentaţia
obiectivelor sănătoasă şi că până la sfârşitul orei vor fi capabili să
recunoască alimentele sănătoase/dăunătoare sănătăţii, să
înţeleagă şi să utilizeze termeni specifici alimentaţiei
sănătoase, să recunoască produse ce aparţin fiecărei
trepte din piramida alimentelor, formându-şi astfel un
comportament care promovează stilul de viaţă sănătos.
4. Obţinerea O3 Se împarte clasa în 6 grupe de câte 2-3 elevi şi se Conversaţi
performanţelor O8 lucrează fişa nr. 1 („Umple coşuleţele!”). Se vor găsi Exerciţiul
O7 pentru fiecare grupă de alimente prezentată sub coşuleţ,
produse ale aceleiaşi grupe şi se vor scrie în coşuleţ.
Se anunţă elevii că pe parcursul lecţiei se vor discuta
toate grupele de alimente şi până la sfârşitul activităţii
vor completa Piramida Alimentaţiei Sănătoase (Anexa
nr. 1)
Cerealele. Se găsesc imagini potrivite pe panou şi se
va completa prima treaptă a piramidei (baza).
Se identifică cel mai important aliment al acestei
grupe (pâinea) şi se reconstituie din imagini „Drumul
O2 pâinii” – arat, semănat, secerat şi treierat, măcinat, Exerciţiul
frământat, copt, ducerea spre vânzare (Anexa nr. 2).
Se prezintă câteva informaţii nutriţionale despre
pâine:
Pâinea este un aliment de bază al omului. Conţinutul Explicaţia
O1 său constă în: Conversaţi
- glucide – 70-80 % din necesarul zilnic; Dezbatere
- proteine vegetale – 7-12 %;
- grăsimi în cantităţi mici;
- fibre alimentare; de două ori
- vitamine din grupul B şi vitamina E; mai multe în
- minerale pâinea neagră

22
 decât în cea albă
Se prezintă elevilor diferite vase cu elemente ale
acestei grupe: cereale în stare brută (grâu, porumb, ovăz,
O6 orez, secară) şi produse obţinute din acestea (făină, fulgi
de cereale, paste făinoase, pâine şi diverse alimente
O7 obţinute din cereale). Elevii vor recunoaşte produsele şi Explicaţia
O8 le vor asocia cu cerealele potrivite. Se completează apoi Ciorchinel
fişa nr. 2 („Ciorchinele cerealelor”).
Legume. Fructe. Se completează cea de-a doua
O3 treaptă a piramidei cu imagini potrivite.
Se citesc câteva informaţii nutriţionale despre legume
şi fructe:
O2  Legumele sunt alimente de origine vegetală.
 Acestea conţin:
- apă - cea mai mare proporţie;
O1 - proteine - în cantitate foarte mică ( 1 % );
- grăsimi - foarte slab reprezentate;
- glucide - în cantităţi mici;
- celuloză - o substanţă care formează masa
fibroasă din intestin, reglează mişcările intestinale
şi împiedică astfel constipaţia;
- vitamine - o sursă foarte importantă; Explicaţia
- minerale Conversaţi
 Fructele sunt bogate în apă, glucide, celuloză, săruri Dezbatere
minerale, vitamina C;
- conţinutul în proteine al fructelor este în general
redus;
- grăsimile se găsesc în proporţie însemnată doar în
fructele uleioase – alune, nuci, migdale, arahide;
- conţinutul în glucide este mai mic în afine,
coacăze şi mai mare în banane şi fructe uscate
(prune , stafide, smochine, curmale );
- material fibros este prezent în mere, gutui, vişine,
pere, caise, piersici, struguri;
- vitaminele se găsesc într-o proporţie însemnată în
fructele proaspete, mai ales vitamina C. Mai
bogate în această vitamină sunt: măceşele,
căpşunile, fragii, lămâile, portocalele, grapefruit-
ul, mandarinele, zmeura
Se poartă câteva discuţii legate de consumul fructelor
şi al legumelor (Cum se consumă? În ce stare? etc.).
O1 Se realizează frontal diagrama Venn despre legume şi Conversaţi
O2 fructe (Anexa nr. 3). Diagrama
O5 Se prezintă expoziţia elevilor realizată la orele de Venn
O7 abilităţi practice şi educaţie plastică ce conţine îndemnuri
ale elevilor de a mânca fructe şi legume, deci de a mânca

23
O8 sănătos.
Se completează fişa nr. 3 – rebus, pe verticala A-B
regăsindu-se principala sursă de „bogăţie” pe care Exerciţiul
fructele şi legumele o conţin (vitamine).
Laptele şi produsele lactate. Se va completa
O3 următoarea treaptă a piramidei cu imagini potrivite.
Se prezintă câteva informaţii nutriţionale despre
produsele lactate:
O2  Laptele este unul din alimentele cele mai
complete, care, îndeosebi prin proteinele şi
conţinutul în fosfor şi calciu, favorizează
creşterea, întărirea oaselor şi a dinţilor.
 Conţine săruri minerale (calciu, fosfor, sodiu, Explicaţia
fier) şi vitamine (A, D, B, C), grăsimi, proteine şi Conversaţi
glucide. Dezbatere
 Produsele din lapte măresc rezistenţa
organismului faţă de microbi şi viruşi şi faţă de
substanţele toxice.
Clasa este împărţită în 6 grupe. Fiecare grupă va
primi un vas cu un produs lactat şi o fişă (fişa nr. 4).
O6 Membrii fiecărei grupe vor recunoaşte produsul, îl vor
gusta şi îi vor stabili proprietăţile, după care vor completa Exerciţiul
O7 fişa. La sfârşit, un membru al fiecărei grupe va prezenta
clasei rezultatele studiului şi le va nota în tabelul din faţa
O8 clasei (Anexa nr. 4).
Se completează individual fişa nr. 5, în care vor
descifra un mesaj ascuns: „NU CONSUMA LAPTE CU
GUST AMAR, RÂNCED SAU CU ASPECT Exerciţiul
VÂSCOS!”.
Carne. Peşte. Ouă. Leguminoase uscate. Seminţe.
Cu ajutorul unor imagini adecvate se va completa
O3 următoarea treaptă a piramidei alimentelor sănătoase.
Se oferă câteva informaţii nutriţionale despre
produsele din această categorie:
 Carnea şi peştele conţin:
- proteine - care asigură creşterea şi dezvoltarea
organismului şi măresc rezistenţa acestuia faţă de boli;
- grăsimi - care asigură nevoile energetice ale
organismului;
- toate vitaminele, cu excepţia vitaminei C; Explicaţia
O2 - minerale - fier, fosfor, potasiu şi iod; Conversaţi
 Oul conţine proteine, săruri minerale (fosfor, Dezbatere
azot) şi toate vitaminele, cu excepţia vitaminelor B 2
şi C.
 Leguminoasele şi seminţele sunt alimente
bogate în proteine şi foarte sănătoase deoarece nu

24
 conţin grăsimi animale. Sunt alimente nelipsite din
dieta vegetarienilor: nuci, alune, seminţe de susan,
floarea-soarelui, soia, mazăre, fasole, linte.
Se completează fişa nr. 6: exerciţiul nr.1 pentru carne
O5 – rebus, pe verticala A-B descoperindu-se denumirea Exerciţiul
unei boli care poate fi prevenită prin verificarea sanitară
O6 a cărnii de consum; exerciţiul nr. 2 pentru ouă – alegerea
variantelor corecte dintr-un set de enunţuri; exerciţiul nr.
O7 3 pt. leguminoase şi seminţe – identificarea unor produse
dintr-o grilă.
Grăsimi. Dulciuri. Se identifică imaginile potrivite şi
O3 se completează ultima treaptă a piramidei.
Se prezintă câteva informaţii nutriţionale despre
alimentele din această grupă:
O2  Există grăsimi de origine animală (din ou,
smântână, brânză, carne grasă) şi de origine Explicaţia
vegetală (din ulei, margarină, alune, seminţe). Conversaţi
O1 Trebuie să consumăm grăsimi, dar nu în cantitate Dezbatere
mare, deoarece acestea se depozitează în
organism şi îngraşă. Prin arderea grăsimilor din
organism se produce o mare cantitate de energie.
O5 Un lat rol al grăsimilor este de a transporta
anumite vitamine din intestin până la organele
care au nevoie de acestea.
 Zahărul şi produsele zaharoase (dulciurile)
sunt o sursă importantă de energie. Zahărul
conţine 100% glucide şi este un aliment indicat
persoanelor cu consum energetic mare (sportivi,
adolescenţi, muncitori care desfăşoară munci
grele, etc.). Consumate în exces, zahărul şi
produsele zaharoase determină creşterea în
greutate.
Se rezolvă fişa nr. 7, în care, prin rezolvarea unor Exerciţiul
O6 exerciţii matematice, vor afla un mesaj ascuns:
O7 „SPĂLAŢI-VĂ DINŢII DUPĂ CE CONSUMAŢI
DULCIURI!”
5. Asigurarea O1 Se face o scurtă trecere în revistă a lecţiei prin câteva Conversaţi
conexiunii O2 întrebări:
inverse O3 „Despre ce am discutat ora aceasta?” „Care sunt
O6 principalele grupe de alimente?” „Enumeraţi câteva
O8 alimente sănătoase!”
6. Intensificarea O4 Elevii rezolvă fişa de evaluare (Fişa nr. 8) în care vor Munca
retenţiei şi O5 avea de creat un meniu sănătos pentru o zi. independen
asigurarea O1 La sfârşitul lecţiei se prezintă o expoziţie de „gustări
transferului O6 haioase”.

25
Anexa nr. 2 – Drumul pâinii

26
Anexa nr. 3
Diagrama Venn

Fructe Legume

27
Anexa nr. 4
Tabel

STARE DE
PRODUS CULOARE GUST
AGREGARE

Lapte dulce Lichid Alb Dulce

Iaurt Lichid Alb Acrişor

Smântână Lichid Alb Acrişor

Brânză Solid Alb-gălbui Sărat

Caşcaval Solid Galben Dulceag

Unt Solid Gălbui Dulceag

28
Fişa nr. 1
Umple coşuleţul!

29
Fişa nr. 2
Ciorchinele cerealelor

CEREALE

30
Fişa nr. 3

Scriind corect în grilă denumirile fructelor şi legumelor pe care trebuie să le ghiciţi, veţi
obţine pe verticala A-B sursa de „bogăţie” pe care acestea o conţin.

1          

2            

3                

4          

5            

6              

7          

8            

1. Şade mândră-ntr-un picior, 2. În grădina lui Pandele

Lăudându-se oricui, E un pom plin cu mărgele
Că ea poartă-n al ei spate, La culoare-s roşii toate
Cămăşi albe şi verzui. Cu codiţe-mperecheate.

3. Boabele îi sunt mărgele, 4. Avem o copiliţă,

Însă în ciorchini stau ele. Cu multe rochiţe,
Must şi vin din ele fac, Când o dezbrăcăm,
Cui îi dai, zău că îi plac! Din ochi lăcrimăm.

5. Roşu, lung şi mustăcios, 6. Buni sunt copţi, fierţi şi prăjiţi

Mai subţire ori mai gros, Şi-s aproape nelipsiţi,
Dulce, vitaminizat Când dorim o garnitură
Rege-i peste zarzavat. Lângă orice friptură.

7. Acrişoare sunt, şi bune, 8. Ascuns în cămaşă verde,

Brumării li se mai spun. Miezul de foc nu se vede.
Şi la fiert dacă se pun, Când mănânci o feliuţă
Faci cel mai gustos magiun. Parcă sufli-n muzicuţă.
Fişa nr. 4
Completaţi tabelul!
31
 STARE DE
PRODUS CULOARE GUST
AGREGARE

Fişa nr. 4
Completaţi tabelul!

STARE DE
PRODUS CULOARE GUST
AGREGARE

Fişa nr. 4
Completaţi tabelul!

STARE DE
PRODUS CULOARE GUST
AGREGARE

Fişa nr. 4
Completaţi tabelul!

STARE DE
PRODUS CULOARE GUST
AGREGARE

Fişa nr. 4
Completaţi tabelul!

STARE DE
PRODUS CULOARE GUST
AGREGARE

Fişa nr. 5

32
Descifrează mesajul "ascuns", înlocuind numerele date cu litere. Respectă ceea ce vei afla,
spre binele tău!

9 15 3 10 9 13 15 8 1 7 1 11 14 5 3 15 6 15 13 14 1 8 1 12

12 2 9 3 5 4 13 1 15 3 15 1 13 11 5 3 14 16 2 13 3 10 13

A = 1; Â = 2; C = 3; D = 4; E = 5; G = 6; L = 7; M = 8;N = 9; O = 10; P = 11; R = 12;

S = 13; T = 14; U = 15; V = 16

Fişa nr. 5

Descifrează mesajul "ascuns", înlocuind numerele date cu litere. Respectă ceea ce vei afla,
spre binele tău!

9 15 3 10 9 13 15 8 1 7 1 11 14 5 3 15 6 15 13 14 1 8 1 12

12 2 9 3 5 4 13 1 15 3 15 1 13 11 5 3 14 16 2 13 3 10 13

A = 1; Â = 2; C = 3; D = 4; E = 5; G = 6; L = 7; M = 8;N = 9; O = 10; P = 11; R = 12;

S = 13; T = 14; U = 15; V = 16

Fişa nr. 5

Descifrează mesajul "ascuns", înlocuind numerele date cu litere. Respectă ceea ce vei afla,
spre binele tău!

9 15 3 10 9 13 15 8 1 7 1 11 14 5 3 15 6 15 13 14 1 8 1 12

12 2 9 3 5 4 13 1 15 3 15 1 13 11 5 3 14 16 2 13 3 10 13

A = 1; Â = 2; C = 3; D = 4; E = 5; G = 6; L = 7; M = 8;N = 9; O = 10; P = 11; R = 12;

S = 13; T = 14; U = 15; V = 16

33
Fişa nr. 6

1. Completând corect grila următoare cu denumiri de produse din carne, veţi descoperi
pe verticala A-B denumirea unei boli care poate fi prevenită prin verificarea sanitară
a cărnii pentru consum. Atenţie la indicii !
A
1        E
2  P       R       
3         Z     
4 Ş        
5 M           
6 C             Ă
7       N    Ţ   
8 C        W           
9 L                   
10 T       
11  K          
12         M 
B

KAIZER PASTRAMĂ PATE SALAM PARIZER ŞUNCĂ MUŞCHI

COSTIŢĂ TOBĂ CREMWURŞTI CÂRNAŢI LEBERWURST

2. Alege răspunsul corect, încercuindu-l:

- Coaja oului este/nu este comestibilă.

- Albuşul este format din apă şi proteine/apă şi lipide.
- Glucidele sunt absente/se găsesc din abundenţă în gălbenuş.
- Oul conţine/nu conţine vitamina C.

3. Căutaţi în grila următoare denumirea unor leguminoase şi seminţe şi încercuiţi-le:

S U S A N X A C B F

W A B M E T I S L A
L A L U N E D O K S
I H V Z L G A I U O
N R J M A Z A R E L
T U A N U C I O G E

E Z S O I A J W B X

34
Fişa nr. 7

Dezlegaţi enigma, făcând calculele necesare şi înlocuind rezultatele cu literele corespunzătoare. Pentru sănătatea
voastră, respectaţi sfatul descoperit! Succes !

116 X 3 106 X 2 104 X 2 608 : 2 101 X 3 459 : 3 105 X 3 - 995 - 643 104 X 2
                 

340 - 15 105 X 3 896 - 243 459 : 3 105 X 3 105 X 3

           

250 + 40 660 : 6
   

250 + 40 314 X 2 896 - 243 116 X 3 750 : 5 222 + 333 101 X 3 459 : 3 105 X 3
                 

340 - 15 750 : 5 608 : 2 250 + 40 105 X 3 750 : 5 840 : 8 105 X 3 !

               

Atenţie!
A = 303 E = 110 N = 653 S = 348
Ă = 208 I = 315 O = 628 Ţ = 153
C = 290 L = 304 P = 212 U = 150
D = 325 M = 555 R = 105 V = 352

35
Fişa nr. 8
Alcătuiţi un meniu sănătos pentru mâine!

36
*Bibliografie*

Argument
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/88208_alimentatie-sanatoasa

I.Alimentaţia sănătoasă a şcolarului

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/52311_referat-alimentatia-sanatoasa-a-scolarului

II Moduri de alimentație corectă

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/alimentatia-sanatoasa-referat

III. O alimentatie echilibrata pentru copil

IV. 10 alimente care stimuleaza creierul copilului
V.Principii de alimentație sănătoasă la copiii

Anexe
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/88208_alimentatie-sanatoasa

37