„ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ A COPILULUI”

MOTTO:

„Hrana corespunzătoare este adevăratul tău medicament.” Hipocrate

Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a

copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, ajungându-se la stadiul de a cunoaşte cu exactitate modul în
care aceştia trebuie să se hrănească, precum şi ce anume trebuie să manânce, în funcţie de
vârstă şi de natura activităţilor zilnice.

Perioada preșcolară este esențială în dezvoltarea ulterioară a copiiilor. Medicii pediatri

susțin că alimentatia copiilor trebuie să cuprindă în perioada de creștere un aport de vitamine,
proteine și minerale echilibrat. Alimentația din această perioadă își va pune amprenta asupra
adolescenței și maturității viitorului adult. Alimentația nesănătoasă va avea repercusiuni
asupra copiiilor, mai ales în perioada pubertății.

Alimentele dezechilibrate nutrițional, de obicei, hipercalorice, trebuie evitate. Produsele

care conțin glucide foarte multe vor avea implicații asupra dezvoltării ulterioare, în special
generarea unui diabet zaharat. Coloranții, conservanții și aditivii alimentari sunt contra
indicați în perioada de creștere a copilului.

În vederea menţinerii sănătăţii copilului şi a creşterii capacităţii sale de muncă fizică

sau intelectuală, este important ca raţia alimentară să conţină toate cele trei principii
alimentare de bază (proteine, glucide, lipide), dar şi vitamine, săruri minerale, fibre
celulozice şi apă, în cantităţi suficiente şi într-un anumit raport între ele.

Proteinele sunt substanţe complexe, formate din aminoacizi, având rol plastic în
construcţia celulară.

Glucidele constituie principalul factor energetic al organismului şi trebuie să reprezinte

între 50 – 60 % din compoziţia raţiei alimentare zilnice.

Lipidele sunt constituenţi importanţi ai raţiei alimentare, prin valoarea calorică ridicată
şi prin capacitatea lor de a se depozita în ţesutul gras.

Sărurile minerale au, alături de principiile alimentare de bază, un aport important în

ceea ce priveşte alimentaţia raţională, jucând un rol hotarâtor în structura unor ţesuturi şi
organe. Vitaminele, care nu trebuie să lipsească sub nici o formă din alimentaţie, reprezintă
factori biologici necesari funcţiei normale a tuturor celulelor, precum şi a sistemelor
respirator, osos, nervos, digestiv. Hormonii şi enzimele sunt substanţe organice biologic
active, sintetizate în corp, având rol de catalizator în unele funcţii vitale ale
organismului. Apa este absolut necesară în economia organismului.
 Alimentaţia echilibrată a copilului presupune corelarea aportului alimentar propriu-zis
cu valoarea calorică a alimentelor care compun masa acestuia. Nevoia zilnică de calorii la
copii variază cu vârsta, cu starea de sănătate a organismului şi cu activitatea fizică şi psihică
pe care le desfăşoară zilnic.
Valorile medii ale necesarului de calorii, în funcţie de vârstă, sex şi activitatea
desfăşurată sunt: 2.400 calorii/zi, la vârsta de 7 ani; 3.100 calorii/zi, la vârsta de 12 ani; 3.500
calorii/zi (la băieţi) şi 2.800 calorii/zi (la fete), în jurul vârstei de 15 ani.
Copiii şi adolescenţii consumă mai multă energie decât adulţii. Nevoile lor calorice sunt
mai mari din cauză că organismul este în creştere şi dezvoltare iar metabolismul celular este
mai rapid şi mai intens. Ritmul meselor la această vârstă este de 3 mese principale şi 1–2
gustări, cantitatea calorică fiind distribuită procentual astfel: 15 – 20 % la masa de dimineaţă,
5 – 10 % la gustări, 40 – 50 % la masa de prânz şi 25 – 40 % la cină.
Repartiţia alimentelor în raţia zilnică trebuie făcută în funcţie de particularităţile
activităţii copilului. Dimineaţa, micul dejun al copilului trebuie să fie consistent şi bogat
calitativ, pentru a face faţă efortului fizic şi psihic ce urmează a fi depus în cursul dimineţii.
Masa de prânz trebuie să fie, de asemenea, consistentă, corespunzătoare atât din punct de
vedere calitativ, cât şi cantitativ, servită neapărat caldă şi terminată cu un desert (fruct,
prăjitură). Cina, în schimb, trebuie să fie mai puţin consistentă, dar bogată calitativ; un stomac
încărcat împiedică un somn nocturn profund.
Alături de latura calitativă a alimentaţiei, trebuie să se ţină seama şi de latura
cantitativă.
Alimentaţia sănătoasă a copilului include şi modul de preparare al alimentelor pe care
le consumă. Preferabil este ca acestea să fie pregătite cât mai simplu şi mai dietetic posibil,
pentru a proteja aparatul digestiv şi a preveni apariţia unor îmbolnăviri. Masa copilului trebuie
să fie apetisantă, să fie servită igienic şi să se defăşoare într-un climat de linişte şi răbdare.
Ca o concluzie, trebuie subliniat faptul că alimentaţia joacă un rol deosebit în
dezvoltarea armonioasă a copilului, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. Lipsa din dieta
copilului a unor elemente esenţiale pentru creşterea sa determină apariţia unor tulburări de
metabolism care pot conduce la probleme grave, cu consecinţe pe toată durata vieţii.

BIBLIOGRAFIE:
1.Bojor Ovidiu, Perianu Catrinel – Pledoarie pentru viaţă lungă, ediţia a II-a, Editura Fiat
LUX, Bucureşti, 2002.
2.Bucur Gheorghe – Eugeniu, Popescu Octavian – Educaţia pentru sănătate în familie şi în
şcoală, ediţia a III-a, Editura Fiat LUX, Bucureşti, 2004.
3.Ciobanu Gh. M. – Sănătatea optimă. Ciclul vieţii, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2000.
4.Olinescu Radu – Vitamine, minerale şi antioxidanţi pentru sănătatea noastră, Editura Info-
Medica, Bucureşti, 1998.