Alimentatia la varste diferite n conditile de sanatate exista un echilibru ntre nevoile organismului de alimente, lichide si aportul acestora, echilibru

reglat pe cai nervoase, umorale si ntretinut constient de catre om prin alimentatie rationala . Alimentele consumate ndeplinesc n organism urmatoarele roluri: - asigura producerea continuua de energie necesara organismului; - reprezinta sursa de material plastic pentru formarea 15115b18p celulelor noi, refac tesuturile distruse n urma traumatismelor sau bolilor si noiesc tesuturile cu celule tinere; - asigura rezistenta organismului fata de infectii, reducnd frecventa si gravitatea bolilor; - influenteaza capacitatea de efort si de munca a omului ; - creste capacitatea de adaptare a organismului la temperaturi ridicate sau scazute ca si la conditile marilor altitudini; - influenteza activitatea fiziologica a sistemului nervos, endocrin etc. Pentru a-si indeplini aceste roluri, alimentele trebuie sa contina toti factorii nutritivi de care organismul are nevoie; proteinele reprezinta factorii nutritivi cu rol plastic; glucidele si lipidele sunt factori nutritivi cu rol energetic; apa este componenta indispensabila vietii care intra n alcatuirea tuturor organelor; sarurile minerale au rol n desfasurarea functiilor vitale, iar vitaminele au rol de bicatalizator. Nici o alimentatie nu contine toti factorii nutritivi n proportii corespunzatoare. Ratia alimentara trebuie sa cuprinda si sa asigure toti factorii nutritivi n concordanta cu vrsta, starea de sanatate, anotimpul, conditiile de viata, munca, sexul persoanei. Organismul copilului si adolescentului se caracterizeaza printr-o crestere rapida, avnd o rezistenta mai scazuta fata de diferiti agenti patogeni. n copilarie si adolescenta necesitatile plastice si energetice sunt mai mari dect n perioada vrstei adulte. Daca adultului i trebuie 1 gram de proteine pe zi pentru fiecare kilogram din greutatea corpului, adolescentilor cu vrste cuprinse intre 12-18 ani le sunt necesare cte 2 grame proteine pentru fiecare kilogram greutate. n raport cu vrsta si cu efortul depus, normele de consum energetic sunt diferite.La copii si adolescenti. -2200 kcalorii/zi ntre 7-9 ani -2500kcalorii/zi ntre 10 12 ani -2900kcalorii/zi la baietii cu vrste ntre13-15 ani -3100kcalorii/zi la baietii cu vrste ntre 16-19 ani

-2500kcalorii/zi la fete ntre 13-19 ani La adulti, normele de consum energetic sunt diferite: -3300kcal/zi n efort mediu-ntre20-25ani -3500kcal/zi n efort mare-ntre 20-25 ani -4500kcal/zi n efort foarte mare-ntre 20-25 ani -2500 kcal/zi n efort mic-ntre 26-60 ani -3000 kcal/zi n efort mediu-ntre 26-60 ani -3500 kcal/zi n efort mare-ntre 26-60 ani -4300 kcal/zi n efort foarte mare-ntre 26-60 ani Peste 65 ani nevoile energetice sunt de 2100 kcal. ALIMENTAIA COPILULUI sCOLAR(ntre 7-12 ani) Este deosebit de important si asigura copiilor de vrsta scolara o alimentatie suficienta caloric si echilibrata n factori nutririvi, iar alimentele sa fie pregatite ct mai variat si mai apetisant, condimentate moderat, evitndu-se alimentele prea sarate sau prea iuti. Se vor evita rentasurile, alimentele prajite n grasime ncinsa, se vor respecta orele de masa, regulile de igiena si comportare n timpul mesei: spalatul pe mini obligatoriu nainte de masa, spalatul pe dinti dupa fiecare masa, mestecarea alimentelor un timp suficient pentru a usura munca celorlalte segmente ale tubului digestiv. Se va acorda o deosebita atentie micului dejun si gustarii de dimineata. Refuzul copilului de a mnca dimineata, motivat n diverse feluri, sta la originea unor tulburari nervoase ce se pot manifesta n timpul programului la scoala sub forma durerilor de cap, ametelii, emotivitatii excesive: acestea sunt consecinta hipoglicemiei determinate de nerespectarea micului dejun. Nevoile copilului scolar cu vrste cuprinse ntre 7-12 ani sunt de 60-70 cal/kgc /zi adica 2200 kcal pe zi .Din aportul caloric total , 13% se vor da sub forma de proteine, 32% lipide si 55% glucide. Proteinele cu valoare biologica mare vor reprezenta 58-60% si din acestea enumeram: carne si derivatele ei cca 100-130 g/zi laptele cca 500 ml/zi sau unul /zi. Ratia de grasimi animale unt, smmtna , frisca va fi de 25-30g /zi, iar cea de grasimi vegetale de 25-30g/zi . Necesarul de glucide va fi acoperit din pine ce se va da n cantitate de 200-250g/zi fainoase, 45-50g/zi legumele care se vor da sub forma de cartofi 180-200g/zi radacinoase, 200g/zi legume verzi 300g/zi, leguminoase 10g/zi, fructe 300g/zi, se vor asigura 5 mese/zi cu urmatoarea repartitie a caloriilor: dimineata 20%, la prnz 35-40%, seara 20% iar la gustari cte 10-15%. Necesitatile energetice, legate de activitatea de joc si de miscare a copilului, le satisfacem printr-un plus de substante zaharoase :miere de albina, fructe, fainoase etc.

ALIMENTAIA ADOLESCENILOR Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult. Ea cuprinde intervalul dintre 13 si 19 ani (din care 13-15 ani coincide cu perioada de pubertate), si alta cuprinsa ntre 16-19 ani perioada postpubertara. Adolescentul trece prin profunde transformari: se dezvolta fizic, neuroendocrin si intelectual cu repeziciune, toate functiile vitale se intensifica. n organism are loc o adevarata furtuna metabolica si endocrina.Nevoile energetice sunt de 2900 kcal/zi la fete si 3300 kcal/zi la baietii ntre 16-19 ani. Raportul la kgc/corp greutate ideala reprezinta cca. 55-60 cal/kgc/zi la baieti si 55 cal/kgc/zi la fete.innd seama ca la vrsta adolescentei au loc: procese de crestere, dezvoltare organica si psihica, tinerii trebuie sa consume alimente mult mai bogate n substante plastice si energetice dect adultii. Proteinele vor acoperi 13% din valoarea calorica a ratiei alimantare. Din cantitatea totala de proteine, cel putin 56-60% vor avea valoare biologica mare, vor fi de origine animala. Grasimile vor acoperi cca 31-32% din valoarea calorica globala. Din cantitatea totala, cca. 60% vor fi de origine animala. Glucidele vor acoperi cca 55-66% din valoarea calorica a ratiei zilnice. Acestea se vor da sub forma produselor cerealiere, a legumelor si a fructelor si mai putin a dulciurilor concentrate. La multi dintre adolescenti se remarca practici daunatoare n privinta modului de alimentatie: tendinta de a mnca rapid alimente picante, sandvisuri, conserve, fripturi, peste, evitnd legumele, fructele, pinea, fainoasele. Unii hotarasc, sa faca cure de slabire care provoaca dezechilibre nutritionale, tulburari digestive. Consumul excesiv de cafea si bauturi alcoolice este un obicei frecvent la aceasta vrsta. Lucrurile sunt cu att mai grave cu ct la aceasta vrsta adolescentul sufera profunde transformari psihice, care l pun n dezacord de multe ori cu anturajul. Alimentatia are n aceasta perioada un triplu scop; sa furnizeze ratia de ntretinere, sa furnizeze ratia necesara efortului fizic si intelectual si sa furnizeze ratia necesara cresterii si dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata, foarte variata, diferita de cea a adultilor. Proteinele vor proveni n mare parte din carne, peste si derivate n cantitate de cca. 180-200g/zi, lapte cca.400ml/zi brnzeturi cca.30-40g/zi, oua cca.30-40g/zi. Restul cantitatii de proteine se va acoperi din alimentele de origine vegetala. Necesarul de lipide va fi acoperit pe seama grasimilor de constitutie si n completare, din grasimile alimentare, unt sau alte grasimi animale 25-30g, si ulei 35-45g. Glucidele vor fi furnizate prin consumul de pine 380-350g, fainoase 45-50g, legume si fructe, si anume: cartorfi 200-250g,radacinoase (telina, morcovi) 200-250g, legume verzi 250-400g si leguminoase uscate 12-15 g/zi. Fructele se vor da n cantitate de 300-350g/zi. Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric si din punct de vedere al factorilor nutritivi ct mai variata, bogata n carne, legume, fructe, lactate si n acelasi timp corcondanta cu nevoile ce decurg din felul activitatii depuse. Nu se va face exces de fainoase, grasimi gatite, mezeluri sau conserve. Se interzice cafeaua, tutunul, alcoolul,condimentele iuti. n perioadele cu activitate intelectuala intensa (teze, examenele

etc.) se va avea n vedere nu numai aportul de proteine cu valoare biologica ridicata; si aportul unor elemente minerale ca fosfor, iod cu rol important n functiile sistemului nervos. Repartitia caloriilor se va face n 4 sau 5 mese/zi, servite la ore fixe. Micul dejun trebuie sa fie destul de consistent avnd n vedere ca n cursul diminetii solicitarea fizica si psihica sunt maxime. Masa de seara se va servi cu cel putin doua ore nainte de culcare si se vor evita mesele copioase, alimentele excitante sau cele care solicita prea mult tubul digestiv. Adolescentul va trebui sa-si pastreze deprinderile de comportare igienica la masa dobndite n copilarie: spalatul pe mini nainte de masa, mestecatul atent, spalatul pe dinti dupa fiecare masa, evitarea consumului de apa sau alte bauturi n timpul mesei. Obiceiurile alimentare gresite capatate la aceasta vrsta pot sta la originea unor boli ca: obezitatea, ateroscleroza, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal, formarea de calculi biliari. Se recomanda un consum alimentar variat, echilibrat din care sa nu lipseasca principalii constituienti nutritivi, aproximativ 40 la numar. Sa nu uitam ca fiecare din noi suntem rensonsabili de propria sanatate, pe care o vom avea dupa cum stim sa o ngrijim. Este necesar sa se evite condimentele, acoolul, hanburgerii, fast food-urile, snackurile bogate n calorii, consumul de produse excesiv de rafinate deoarece se ndeparteaza din alimentul natural, o parte din constituienti (de exemplu, n faina alba cantitatile de vitamina B1 si E scad de 10 ori). Alimentele rafinate au modificat substantial comportamentul alimentar al copiilor si adolescentilor. Alimentatia rationala nu este echivalenta cu supralimentatie sau cu alimentatie la discretie. Trebuie sa fie un echilibru perfect si continuu ntre continutul alimentelor n calorii, factorii nutritivi, nevoile alimentare n raport cu starea fiziologica si conditiile de mediu n care omul traieste si munceste. n unele tari din U.E., peste 30% din copiii ntre 7-11 ani sunt obezi si pna la 20% din adolescentii cu vrsta ntre 14-17 ani sunt supraponderali sau obezi. Un sfert din copii si adolescentii obezi vor fi vulnerabili la boli ca diabetul, afectiuni cardiace si alte boli cronice.