Universitatea de Stat din Tiraspol

Necesarul zilnic de proteină la copii

Chișinău 2022
Cuprins:
1.Noțiuni generale desore proteină
2.Rolul proteinelor în procesul de creștere
3.Cantitatea de proteina necesara pentru diferite vârste
4.Consecințele insuficienței de proteină
5.Sursele de proteină
6.Riscurile legate de consumul excesiv de proteine
7.Concluzii
 Proteinele -  sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele
sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt
polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică
de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei. Celula nu are functia de a face proteina.
 Rolul proteinelor in procesul de crestere al copilului
Corpul unui copil in crestere are mare nevoie de proteine pentru producerea si repararea celulelor corpului sau, pentru
producerea enzimelor esentiale, pentru balanta hormonilor si nu in ultimul rand, pentru energie.În plus alimentele din
grupa proteinelor au cantitati importante de zinc, magneziu, vitamina B (tiamina, niacina, vitamina B6 si vitamina B12)
dar si vitamina E. Multe alimente din gama proteinelor contin si fier.
Tipul de fier care se gaseste in carne rosie, carne alba (pui, curcan), peste - se numeste fier heme - si este mai bine absorbit
in sange decat cel care se gaseste in oua,fasole si soia (fierul non-heme).
Asadar, proteinele sunt nutrienti vitali pentru organismul unui copil insa deseori sunt neglijate in favoarea fibrelor sau
fructelor.
Proteinele contin amino-acizi pe care coprul ii foloseste pentru producere enzimelor, hormonilor, fibrei musculare, piele si
oase - si de asemeni sunt folositoare la transportul nutritietilor in sange. De aceea copiii au nevoie de mai multe proteine pe
kilogram de greutate - decat adultii - pentru a sustine procesul de crestere. Pentru a-ti ajut copilul sa isi sustina o crestere
sanatoasa, trebuie sa te asiuri ca ii oferi cantitatea corecta de proteine zilnic - care variaza si in functie de varsta.
 Care sunt consecinţele insuficienţei de proteine în alimentaţia copiilor:
 Întârzierea dezvoltării intelectuale şi emoţionale (axonii neuronilor, responsabili de transmiterea impulsului nervos sunt
alcătuiţi din proteine),
 se reduce imunitatea (anticorpii sunt alcătuiţi din proteine)
 dezvoltare deficitară a glandelor endocrine (hormonii şi enzimele sunt alcătuite din proteine),
 dezvoltare incorectă a ţesutului osos.
Cantitatea de proteine în alimentaţie depinde de doi factori: 
 vârsta
 greutatea copilului.
Cu cât mai mic este copilul, cu atât mai mare este cantitatea de proteine necesară la 1 kg de masă corporală.
Nou-născuţi
Cantitate
Pentru a obține norma zilnică de proteine pentru nou-născuți, este necesar de a afla şi a aduna două valori.
 Înmulţeşte greutatea copilului în kg la 0,9 g de proteine. Vei obţine prima valoare, necesară pentru menţinerea
echilibrului de azot. Acest indice nu se schimbă în primul an de viaţă.
 Înmulţeşte greutatea nou-născutului în kg la 1,5 g de proteine, dacă copilul are 1-2 luni şi cu 0,2 g de proteine, dacă
are deja 11-12 luni. Dacă micuţul are de la 2 până la 11 luni, înmulţeşte greutatea lui în kg cu valorile intermediare.
Vei obţine a doua valoare, care se schimbă pe parcursul primului an de viaţă.
Calitate
 Pentru copil este importantă nu doar cantitatea, dar şi calitatea proteinelor. De cea mai înaltă calitate sunt proteinele
(potrivite ca compoziţie şi asimilare în proporţie de 100%) provenite din laptele matern.
Când copilul a împlinit 4-6 luni se pot introduce alte alimente. Acestea sunt necesare pentru a susţine organismul
copilului în perioada creşterii intensive a ţesutului muscular şi conjunctiv.
Asimilare
Infecţiile intestinale, alergiile şi alte disfuncţii ale sistemului digestiv înrăutăţesc asimilarea proteinelor din laptele
mamei.Acestea se digeră insuficient şi la copiii cu funcţia digestivă întârziată a stomacului, pancreasului, intestinului
subţire şi gros, precum şi în cazul tulburării peristalticei şi tranzitului intestinal.Norma zilnică recomandată de proteine
se calculează ținând cont de aceste pierderi – este un proces firesc.
Copiii mai mari de 1 an
Oamenii de ştiinţă nu au convenit asupra unei formule unice de calcul a normei zilnice de proteine la copii, de aceea vă
propunem valori medii.
Cate proteine are nevoie copilul intre 1 si 3 ani
1-3 ani - 4 g la 1 kg de masă corporală, 75% din care trebuie să
le revină proteinelor de origine animală.
Academia Americana de Pediatrie recomanda ca in alimentatia
copiilor intre 1 si 3 ani, proteinele sa aiba o pondere de 5 pana
la 20 la suta din totalul de calorii zilnic. Unui copil de activitate
moderata - cu o hrana de 1,200 de calorii pe zi - intre 60 pana
240 de calorii ar trebui sa vina din surse de proteine. Altfel spus,
copiii intre 1 si 3 ani ar trebui sa consume 1.1 grame pentru
fiecare kilogram de greutate - zilnic.
Cate proteine are nevoie copilul intre 4 si 8 ani
Copiii intre 4 si 8 ani ar trebui sa consume intre 10 si 30 la suta din totalul zilnic de calorii, din proteine. Copiiii cu
activitate moderata de aceasta varsta care consuma o medie de 1.500 calorii zilnic - trebuie sa aina 150 pana la 450 din
aceste calorii - din proteine. Datorita faptului ca rata de creste este incetinita la aceasta varsta, copii din aceasta grupa
de varsta au nevoie de 0,95 grame de proteine pentru fiecare kilogram din greutatea lor - zilnic. Asadar, cantitatea
recomandata de proteine ajunge la aproximativ 19 grame de proteine pe zi.
Cate proteine are nevoie copilul intre 9 si 13 ani
Pentru copiii cu varsta intre 9 si 13 ani, cantitatea recomandata de proteine - zilnic - ramane in jur de 10 pana la 30 la
suta din cantitatea zilnica de calorii. Fetele cu activitate moderata ar trebui sa consume in jur de 1,800 de caloriii pe zi
iar 180 pana la 540 de calorii ar trei sa fie din surse de proteine. Baietii de aceeasi varsta au nevoie aprox 2.000 calorii
zilnic - astfel proteinele trebuie sa ocupe in jur de 200 pana la 600 din caloriile zilnice.  Asadar, la aceasta varsta, si
baietii si fetele au nevoie zilnic de 0.95 de proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporala - ajungand astfel la
aprox de 34 de 34 grame de proteine pe zi.
Cate proteine are nevoie copilul intre 14 si 18 ani
Cand copilul intra in anii adolescentei, procentajul de proteine din cantitatea zilnica de calorii ramane acelasi: intre 10
si 30 la suta. Pentru fetele cu acvitcitate moderata, care consuma in jur de 2.000 calorii zilnic - 200 pana la 600 de
calorii trebuie generate de proteineine. Pentru baieti, la o hrana zilnica de 2600 calorii, intre 260 si 780 din ele trebuiesc
generate din proteine.
Copiii de aceasta varsta au nevoie de 0.85 grame de proteina pentru fiecare kilogram de greutate corporala. Astfel, se
recomanda zilnic in jur de 46 de proteine pentru fete si in jur de 52 de grame de proteine pentru baietii. 
Ce se întâmplă în cazul unui aport inadecvat de proteine?
 Consumul redus de proteine duce la apariția malnutriției proteice sau proteincalorice (dacă se asociază și cu scăderea
numărului de calorii consumate). Carența de proteine sau malnutriția ​poate provoca insuficiență de creștere,
pierderea masei musculare, scăderea imunității, slăbirea inimii și a sistemului respirator, și chiar decesul.
 consumul în exces de proteine va duce, în timp, la obezitate, precum și la afecțiuni digestive sau renale.
Ce sunt proteinele de calitate și în ce alimente le găsim?
Proteinele complete conțin toți cei 9 aminoacizi indispensabili. Acestea asigură creșterea și dezvoltarea copilului, dar
și refacerea “uzurii” țesuturilor.Proteinele complete se găsesc în alimentele de origine animală: carne, pește, ouă, lapte
și derivate lactate.
Cea mai mare valoare proteică o are albușul de ou, în a cărui compoziție se regăsesc doar apa și proteinele, și care
conține toți aminoacizii esențiali.
Carnea conține cantități variabile de proteine de calitate și grăsimi, în funcție de specie.
Soia este singura plantă ce conține proteine complete și poate fi folosită alternativ cu produsele animale.
Proteinele incomplete se caracterizează prin lipsa unuia sau a mai multor aminoacizi esențiali. Se găsesc în cantități
variabile în produsele de origine vegetală: cereale, leguminoase, nuci, semințe.Glutenul reprezintă proteina din grâu
(dar se regăsește și în alte cereale: secară, orz, ovăz). Orezul și porumbul sunt singurele care nu conțin gluten.
Persoanele cu boala celiacă (copii sau adulți) trebuie să evite cerealele cu gluten, acesta reprezentând singurul
tratament al bolii. Persoanele sănătoase pot consuma glutenul, cerealele reprezentând, de altfel, baza alimentației
zilnice.
Proteinele animale au dezavantajul de a veni la pachet cu alți nutrienți
care pot prezenta risc pentru sănătate, dacă sunt consumați în cantități
mari. Grăsimile saturate sunt primii nutrienți care se asociază cu
sursele animale de proteine. Carnea, lactatele, chiar și ouăle, conțin
cantități mari de grăsimi saturate, dacă nu sunt alese atent. De aceea,
se recomandă alegerea variantelor de carne slabă, a peștelui și a
lactatelor degresate pentru asigurarea aportului de aminoacizi
esențiali. 

Dacă luăm în discuție sursele de proteine vegetale, acestea

furnizează nutrienți benefici, cum sunt fibrele, grăsimile
nesăturate, anumite izoflavone (soia). Tocmai de aceea,
valoarea lor nutrițională este mai apreciată decât cea a
proteinelor animale, chiar dacă nu furnizează în mod ideal toți
aminoacizii esențiali. Cu toate ca proteinele vegetale par, la
prima vedere, mai putin valoroase decat cele de origine
animala, daca meniul nostru zilnic include surse variate de
hrana, se poate crea un echilibru, astfel incat organismul sa
primeasca exact cantitatea de proteine de care are nevoie pentru
a functiona corect.
 Ce facem în situația în care copilul nu accepta carnea?

Nu rămâne altceva de făcut decât sa suplimetam alimentatia

acestora cu ouă, proteine vegetale complete (chia, canepa , soia
– neapărat nemodificata genetic, quinoa). De asemenea,
combinând doua proteine incomplete (precum linte și naut sau
orez și ciuperci spre exemplu), putem obtine o proteina
completă.
Alte surse de proteine vegetale :
•cereale integrale
•linte
•naut
•orez
•ciuperci
•semintele de dovleac
•migdale
•avocado
•algele verzi
•fulgii de drojdie inactivă
•hrisca
•amaranth
 
Excesul de proteine
Proteinele animale au dezavantajul de a veni la pachet cu alți nutrienți care pot prezenta risc pentru sănătate, dacă sunt
consumați în cantități mari. Grăsimile saturate sunt primii nutrienți care se asociază cu sursele animale de proteine.
Carnea, lactatele, chiar și ouăle, conțin cantități mari de grăsimi saturate, dacă nu sunt alese atent. De aceea, se
recomandă alegerea variantelor de carne slabă, a peștelui și a lactatelor degresate pentru asigurarea aportului de
aminoacizi esențiali. 
Excesul de proteine este de obicei depozitat sub forma de grasime, in timp ce surplusul de aminoacizi este excretat. In
timp, acest lucru poate duce la crestere in greutate, mai ales in cazul in care consumati prea multe calorii in timp ce
incercati sa mariti aportul de proteine.
 Respiratia urat mirositoare
Consumul excesiv de proteine poate avea ca efect o respiratie urat mirositoare, mai ales daca aportul de carbohidrati
este redus. Acest lucru este cauzat de faptul ca organismul intra intr-o stare metabolica numita cetoza, care determina
producerea unor chimicale ce emana un miros neplacut.
 Deshidratarea
Organismul nostru elimina excesul de nitrogen cu ajutorul fluidelor si al apei. Acest lucru poate cauza o deshidratare,
chiar daca este posibil sa nu apara o senzatie de sete mai mare decat de obicei. Mariti aportul de apa pentru a reduce
acest efect, in special daca sunteti o persoana activa. Asigurati-va ca beti suficienta apa in cursul zilei.
 Bolile de inima
Consumul in exces de carne rosie si produse lactate cu un continut ridicat de grasimi ca parte a unei diete bogate in
proteine poate cauza boli de inima. Acest lucru poate fi legat de aportul crescut de grasimi saturate si colesterol.
În concluzie pot sa zic că consumul de proteine in creșterea copiilor este foarte importantă deoarece au rol
structural pentru că se regăsesc în structura tuturor țesuturilor și funcționează ca niște “cărămizi” în construirea și
consolidarea celulelor din corpul uman,  au rol funcțional pentru că sprijină procesele energetice și formatoare din
organism, prin hormoni, enzime, factori de coagulare, transmițători sinaptici,contribuie la dezvoltarea masei
musculare - marimea si forma muschilor nostri depind de cantitatea si calitatea proteinelor , ofera suport pentru
intarirea sistemului osos. Asadar, proteinele sunt nutrienti vitali pentru organismul unui copil .
Foarte importantă este aportul de proteine conform vîrstei copilului si treb la maxim sa ne straduim ca copilul chiar
de la naștere să primească cantitatea suficientă deoarece insuficiența sau surplusul de proteine pot cauza probleme
grave de sanatate.Daca copilul nu poate minca proteină animală recurgem la aportul preoteic de origine vegetală.
Asadar, proteinele, fie ca sunt de origine animala, fie vegetala, sunt esentiale pentru viata, pentru ca aminoacizii
care intra in componenta lor contribuie substantial la dezvoltarea celulara si la intretinerea tesuturilor. Cantitatea de
proteine necesara zilnic difera de la copil la copil, in functie de varsta si de stilul de viata. O dieta echilibrata, care
include alimente variate chiar si atunci cand este vegana sau vegetariana, este foarte importanta, pentru a oferi
organismului suficiente proteine. Cum nu consumam nutrienti in sine, ci produse alimentare, este recomandat sa le
alegem pe acelea care contin cat mai multe proteine.
Bibliografie:
https://fanbranza.ro/necesarul-caloric-si-nutritional-pe-grupe-de-varsta-la-copii/
https://bodyline.ro/rolul-proteinelor/
https://
www.desprecopii.com/info-id-17218-nm-De-cate-proteine-are-nevoie-un-copil-dupa-varsta.htm
https://clubulbebelusilor.ro/de-cate-proteine-are-nevoie-copilul-meu-in-alimentatia-zilnica/