Sunteți pe pagina 1din 26

Alimentatia sugarului si copilului sanatos

Alimentatia copilului si adolescentului


sanatos.

Șef lucrări . Dr. Laura Mihaela Trandafir


Clinica III Pediatrie
UMF “Grigore T. Popa” Iași
Importanţa nutriției în copilărie

• Creştere şi dezvoltare armonioasă

• Formarea comportamentului şi preferinţelor alimentare


sănătoase
Mananci sanatos, traiesti sanatos!
Importanţa nutriției în copilărie

➢ Nevoile nutriționale ale copiilor diferă în funcție de


vârstă.

➢ Alimentaţia zilnică - principalul mijloc prin care poate fi


îngrijită sănătatea.

➢ Alimentaţia sănătoasă – permite evitarea declanşării


mecanismului patogenic al unor boli la vârsta
pediatrică cu consecințe pe termen lung.
– Alimentatia in primul an de viata

– Alimentatia copilului 1-3 ani

– Alimentatia copilului 4-7 ani

– Alimentatia copilului si adolescentului


ALIMENTATIA
IN PRIMUL AN DE VIATA
LAPTELE DE MAMA – ALIMENTUL IDEAL IN
PRIMELE 6 LUNI DE VIATA - “gold standard”

•aport optim de nutrienti

• valoare energetica – 67 kcal/100ml

• usor digerat si absorbit

• previne obezitatea pe termen lung

•protectie imunitara (alergii, infectii)

(American Pregnancy Association, 2005)

OMS: alimentatie exclusiv naturală in


primele 6 luni si ulterior continuarea
alimentatiei cu lapte de mama pina la 2 ani.
Sugarii alimentati natural

Risc scazut de imbolnavire:


» infectii
gastrointestinale

» infectii respiratorii

» obezitate, DZ

» infectii urinare

» AB, alergii

Lactoza (dizaharide)..............................................53-61 g/l


Grasimi..................................................................30-50 g/l
Oligozaharide (3-50 monozaharide)........................0-12 g/l
Proteine..................................................................8-10 g/l
Citokine, hormoni, factori de crestere, lactoferrina, enzimes...
Avantajele alimentației naturale

Pentru copil
✓oferă condiții optime pentru dezvoltarea și maturarea sistemului
imunitar

✓scăderea frecvenței îmbolnăvirilor din sfera digestivă/ respiratorie/


alergii

✓prevenția bolilor cronice aparute la adult - boli neurologice, alergii,


HTA, diabet zaharat, dislipidemii, obezitate, cancere, tulburări
vizuale

✓favorizează dezvoltarea cognitivă, emoțională și intelectuală a


copilului
Avantajele alimentației naturale

Pentru mamă
✓accelerează pierderea în greutate

✓protejează împotriva cancerului de sân şi ovar

✓oferă protecţie împotriva osteoporozei postmenopauză

✓scade riscul de diabet zaharat de tip 2


Contraindicaţii definitive ale alăptării

• de cauză maternă
- Infecție HIV, TBC activă,
- Herpes simplex cu leziuni active la nivelul sânului,
- Infecție cu VHB cu viremie prezentă,
- chimioterapie, radioterapie,
- consum matern de droguri,
- ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kg/zi,
- o nouă sarcină după 16 săptămâni (vârsta sarcinii)
• de cauză neonatală
- galactozemie
- deficit congenital de lactază
- boala urinilor cu miros de sirop de arțar
- fenilcetonurie.
ALIMENTATIA ARTIFICIALĂ
ALIMENTAȚIA CU FORMULĂ DE LAPE
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Principii

- se recurge la AA când este


dovedită imposibilitatea alăptatului
(lipsa laptelui matern, hipogalactia
maternă, contraindicatia alaptării)

- mama va fi informată asupra


implicaţiilor sociale şi financiare

- se vor folosi preparate de lapte


praf adaptate pentru vârsta
sugarului

- evitarea laptelui de vacă cel puţin


până după vârsta de 1an.
Alimentația cu lapte formulă
Produs adaptat vârstei sugarului:

- Formule de început (0 - 4/6 luni) recomandate pentru primele luni


la sugarii sănătoși; conțin cantitatea optimă de proteine, glucide si
lipide, sunt suplimentate cu vitamine, minerale, oligoelemente, pre
și probiotice

- Formule de continuare – de la vârsta de 4-6 luni ( în funcție de


produs) cu o compoziție ușor modificată, adaptată ritmului alert de
creștere și nevoilor sugarului

- Formule de creștere – recomandate peste vârsta de 1 an, conțin


toate principiile nutritive în cantități adecvate nevoilor, vitamin,
minerale, oligoelemente, pre si probiotice.
ALIMENTATIA COMPLEMENTARĂ

AC - alimentaţia copilului după vârsta de 4 - 6 luni


cu alte alimente pe lângă lapte.

Diversificarea este un proces progresiv care durează câteva luni şi


realizează trecerea la o alimentaţie asemănătoare celei a adultului.
Principii:
- vârsta la care se începe: 4luni (sugarul AA), 6luni (pentru cel AN)
- se face numai la sugarul sănătos
- alimentele nou introduse se administreză cu linguriţa
- alimentele se introduc în cantităţi progresiv crescânde, înaintea
mesei de lapte (nu se amestecă cu laptele), noul aliment fiind introdus
complet în 7-10zile,
- alegerea primului aliment de diversificare:
- dezvoltare ponderală corespunzătoare se începe cu
PIUREUL DE LEGUME
- deficit ponderal – , apoi supa de legume se va îmbogăţi
mai repede cu proteine.
ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

•Nevoia de lichide: 125 ml/kg/zi.


•Nevoia de:
–proteine – 2,5-3g/kg/zi;
–lipide – 4-5g/kg/zi;
–glucide – 10-12g/kg/zi.
•Necesarul de calorii: 80-100 Kcal/kg/zi.
•Se recomandă formulele de continuare Junior
(~ 500 ml/zi).
Programul alimentar al unui copil

Programul meselor trebuie să cuprindă:


- mic dejun = masă importantă, cu necesar caloric destul de mare
- gustarea de dimineaţă (ora 10)
- masa de prânz = masă principală cu necesar proteic mai mare
- gustarea de după amiază (ora 16-17)
- cina = nu foarte calorigenă, dar nici prea restrictivă (organismul
este în creştere).
Este necesar să se respecte orarul meselor, iar porţiile să fie
adecvate vârstei şi greutăţii corporale.
ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 4-7 ANI

• Nevoi calorice: 80 -100 Kcal/kg/zi


• Necesarul de lichide: 70-80 ml/kg/zi.
• Necesarul de:
– proteine – 2,5 g/kg/zi;
– lipide - 3 g/kg/zi;
– glucide - 10 g/kg/zi.
• Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări.
• Compoziţia meselor va fi foarte variată.
• În această perioadă se va pune accentul pe învăţarea
bunelor deprinderi: spălatul pe mâini înainte de masă,
periajul dinţilor.

Alimentația școlarului

Alimentația școlarului este asemănătoare cu a adultului.

Școlarul mic, în vârstă de 7—11 ani, are un ritm lent de creștere

Școlarul mic necesită un aport energetic de 70 kcal/kg/zi din care 30% să


fie asigurat de lipide, 15% proteine și 55% de glucide.

Nevoile de proteine de 1 g/kg/zi se recomanda a fi asigurate alimente de


origine animală în proporție de 50 - 60%.

Proteinele vor fi reprezentate de 400 ml lapte și iaurt pe zi, carne 100—


150 g pe zi, brânzeturi 30 - 50 g pe zi, un ou la 1- 2 zile și proteine
vegetale.
Necesar caloric:
Copii = 1000 + 100 cal/an varsta
Maxim 2500 calorii - baieti
2400 calorii - fete
Adulti: 1500 – 3000 calorii/zi

Proteine: 12-15% din totalul caloriilor


proteine animale/vegetale = 1/1
Glucide: 50-55% din totalul caloriilor
Lipide: 25 -30% din totalul caloriilor
lipide vegetale / animale = 1/3
Fibre alimentare: 10 – 40 g/zi
Sare: 5 – 6 g/zi

Lichide: 1 – 4 ani → 1000-1500 ml/zi


5 – 10 ani → 1500-2000 ml/zi
10 – 14 ani → 2000-2500 ml/zi
peste 14 ani → 2200 -2700 ml/zi
Rația de lipide este 1,5 g/kg/zi, din care raportul acizilor grași saturați,
mononesaturați și polinesaturați este egal.

Lipidele se asigura prin ulei vegetal, unt și conținutul lor în lapte, carne,
ou și unele vegetale.

Necesarul de glucide de 8 g/kg/zi va fi asigurat de pâine intermediară,


paste făinoase, orez, cartofi, legume, fructe, produse de patiserie și
zaharoase.

Regimul alimentar al școlarului trebuie să fie bogat în fibre alimentare


ca să combată constipația generată de sedentarism și să conțină
alimente cu caracter alcalin pentru funcția normală a sistemului nervos.
Necesarul minim de substante nutritive si calorii pentru alimentatia zilnica a copiilor
Necesarul minim 0-6 luni 6-12 luni 1-4 ani 4-18 ani

4-7 ani 7-10 ani 10-14 ani 14-18 ani


Baieti Fete Baieti Fete
Calorii (kcal/zi) 0-1 luna 80 kcal/kgcorp/zi 100 kcal/kgcorp/zi 1.050 1.450 1.750 2.500 2.100 2.800 2.250

1-3 luni 120 kcal/kgcorp/zi

3-6 luni 110 kcal/kgcorp/zi

Proteine totale alimentatie naturala 1,5-2 g/kgcorp/zi 35-40 48-56 65-75 85-97 71-81 96-110 77-87
(g) 1,8-2,3 g/kgcorp/zi
alimentatie artificiala
3-3,5 g/kgcorp/zi
Proteine animale Pana la diversificare necesarul 1,25-1 g/kgcorp/zi 25-29 32-37 40-45 41-44 39-44 48-55 38-43
(g) proteic este asigurat exclusiv din
lapte uman/formule de lapte
adaptate

% din cantitatea 50 dupa inceperea diversificarii 50 70 65 60 55 55 50 50


proteinelor totale

Proteine vegetale - 1,25-1 g/kgcorp/zi 10-12 17-19 26-30 43-53 32-37 48-55 34-44
(g)

% din cantitatea 50 dupa inceperea diversificarii 50 30 35 40 45 45 50 50


proteinelor totale

Lipide totale (g) 3,5-6 g/kgcorp/zi 3,5-6 g/kgcorp/zi 39-48 46-54 52-62 66-80 56-67 75-90 60-72

Lipide animale (g) Pana la diversificare necesarul 1,75-3 g/kgcorp/zi 30-36 35-41 39-46 46-56 40-47 48-63 42-50
proteic este asigurat exclusiv din
lapte uman/formule de lapte
adaptate

% din cantitatea 50 dupa inceperea diversificarii 50 75 75 75 70 70 70 70


lipidelor totale

Lipide vegetale (g) - 1,75-3 g/kgcorp/zi 10-12 11-14 13-15 20-24 16-20 22-37 17-21

% din cantitatea 50 dupa inceperea diversificarii 50 25 25 25 30 30 30 30


lipidelor totale

Glucide(g) 12 g/kcorp/zi 12 g/kgcorp/zi 114-134 176-192 257-281 333-363 279-304 376-417 301-328
Principalele elemente minerale necesare zilnic in alimentatia copilului
Element mineral Cantitatea necesara zilnic Surse alimentare principale
0-6 luni 6-12 luni 1-4 ani 4-18 ani
Calciu (mg) 500 600 400 500-700 - lapte de vaca
- branzeturi
Magneziu (mg) 40 70 150 250 - legume verzi (salata, spanac, ceapa verde); fasole, mazare
- fructe
- carne
- paine neagra
Fier (mg) 6 10 10 10-12 - carne, ficat, peste
- galbenus de ou
- legume verzi
- fructe
- paine neagra
Fosfor (mg) 50 360 800 800-1.200 - lapte, branzeturi
- carne, peste
- galbenus de ou
Iod (µg) 40 50 70 90-150 - peste
- legume
- sare iodata
Seleniu (µg) 10 15 20 30-50 - carne, peste
- produse lactate
- oua
- derivate cerealiere
Zing (mg) 5 5 10 10-15 - carne, peste
- legume
- fructe
Etape în evaluarea stării de nutriție la copil

• Screening
• Assessment
– Data collection
– Evaluation and interpretation
– Intervention
– Monitor
– Reassessment