CONSILIUL JUDETEAN BUZAU Spitalul Judetean de Urgenta Buzau Str. Stadionului, nr.

7
----------------------------------------Tel. 0238/724654 Fax 0238/710989 e-mail: secretara@spitalulbuzau.ro Certificat Nr. 306 ISO 9001 Certificat Nr. 156 ISO 14001 Certificat Nr. 137 OHSAS 18001

Nr.............../....................2013 PROTOCOL PRIVIND ALIMENTATIA NATURALA A NOU NASCUTULUI Aprobat Manager Semnatura Dr. Anastasiu Marius Director medical Semnatura Dr. Ionita Victor Avizat : Consiliul Medical Data aprobarii: INDICATORUL REVIZIILOR Nr. ed/re v cap./ subcap rev. Pag. rev. Data rev. Obiectul reviziei Elaborat Dr. Gradinaru Antonina Semnatura .

Semnatura

LISTA DE DIFUZARE / RETRAGERE DOCUMENTE - anexa Compartimentul Neonatologie Data Nume si prenume Dr. Gradinaru Antonina Semnatura

ALIMENTATIA NATURALA Laptele uman are specificitate de specie si nici un alt substitut nu atinge calitatile acestuia Alimentatia naturala exclusiva reprezinta modelul de referinta fata de care trebuie apreciata orice alta alternativa de alimentatie a copilului in primele 6 luni de viata daca se iau in considerare starea de sanatate,cresterea si dezvoltarea pe termen lung si scurt Lipsa alaptarii ca si diversificarea inadecvata,sunt importanti factori de risc pentru morbiditatea si mortalitatea infantila Alimentatia naturala=alimentatia exclusiva cu lapte matern(inclusiv lapte de mama muls),fara substituenti de lapte matern,alte lichide sau alimente solide. Alimentatia naturala,la cerere,este alimentatia care nu restrange dorinta de supt a nou nascutului.

Alimentatia exclusiva la san este alimentatia numai la san,fara ceai si apa.

Alimentatia partiala(mixta) este alimentatia la san dar si cu alte tipuri de lapte Alimentatia complementara(diversificata),reprezinta introducerea unor alimente noi,diferite de lapte,in alimentatia sugarului. Unitatile care ingrijesc nou nascuti,trebuie sa sustina alaptarea prin adaptarea unei politici in acest sens Medicul va prezenta mamei politica de alaptare a unitatii medicale Alimentatia naturala este unul din drepturile fundamentale umane,dreptul mamelor si copiilor la o nutritie ideala Medicul si asistenta sa cunoasca Strategia nationala de Promovare a Alaptarii Ministerului Sanatatii

BENEFICIILE ALIMENTATIEI NATURALE

Medicul va informa parintii despre beneficiile alimentatiei naturale: -Scade incidenta infectiilor gastro-intestinale; -scade incidenta mortii subite la sugar; -reduce riscul aparitiei alergiilor; -stimuleaza dezvoltarea cognitiva; -reduce riscul diabetului zaharat; -previne malnutritia; -reduce riscul obezitatii si hipercolesterolemiei; -reduce riscul de boala Chrom; -are efect analgezic. Pentru mama: -ajuta involutia uterina; -intarzie aparitia menstruatiei; -reduce riscul de anemie; -accelereaza pierderea in greutate; -protejeaza impotriva cancerului de san si ovar; -protectiei impotriva osteoporozai post menopauzale; -scade riscul de diabet; -scade necesarul de insulina la mamele diabetice; -este mai comoda;mai putin obositoare; -realizeaza o legatura psiho-afectiva mama-copil; -economica pentru familie.
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

-Medicul va recunoaste situatiile in care alaptarea este contraindicata. -Medicul va alege cu prudenta medicamentele pentru tratarea mamelor care alapteaza. -Medicul va sfatui mama care alapteaza si este obligata sa faca un anumit tratament,sa-si administreze medicatie dupa o alptare sau cu putin timp inaintea unei perioade mai indelungate de somn a copilului. -Medicul va contraindica alaptarea in anumite situatii: -chimioterapie; -consum matern de droguri; -utilizarea terapeutica la mama de izotopi radioactivi; -ingestia de alcool in cantitate mai mare de 0,5g/Kg/zi(10ml alcool=8 g alcool); -Medicul va contarindica alaptarea in cazul urmatoarelor infectii materne: -infectia cu HIV; -infectia TBC activa; -infectia cu Herpes Simpex cu leziuni active ale sanului; -infectii VHB cu viremii prezenta. *La mamele care prezinra Ag HBs pozitiv,fara viremie activa,se recomanda imunizarea activa si pasiva si se incurajeaza alaptarea.

-Medicul va contraindica alaptarea la nou nascut cu galactozemie,deficit congenital de lactoza,boala urinilor cu miros de artar si fenilcetonurie.
CONDUITA

-Medicul va promova alaptarea exclusiva imediat dupa nastere. -Medicul va promova contactul precoce mama-copil imediat dupa nastere. -Medicul va incuraja ingrijirea mamei si copilului impreuna in acelasi salon imediat dupa nastere. *Medicul va incuraja bedding-in-ul pentru ca are urmatoarele avantaje: -creste frecventa si durata alaptarii; -asigura continuitatea alaptarii pe durata noptii; -usureaza alaptarea nocturna; -Medicul si asistenta vor incuraja alaptarea la cerere,atat ziua cat si noaptea. *Nou nascutul va fi trezit si pus la san daca doarme mai mult de 4 ore ziua. -Medicul si asistenta sa consilieze mama sa alpteze din ambii sani.

-Medicul si asistenta sa nu indice,sa nu ofere suplimente de apa,solutii glucozate,formule,decat cand este necesar din punct de vedere moral. -Medicul si asistenta sa nu ofere copiilor alimentati la san,biberoane,tetine,suzete. -Medicul trebuie sa(informeze)recomande mamelor sa administreze zilnic nou nascutului vit D=400UI/zi.
MONITORIZAREA ALAPTARII

-Medicul si asistenta trebuie sa evalueze eficienta alaptarii. Pentru a evalua suptul se va urmari: -alinierea copilului la san; -prinderea areolei; -compresia areolei; -deglutitia copilului. -Pentru a evalua,medicul si asistenta,vor utiliza scorul LATCH. -Medicul si asistenta vor ajuta mama sa dobandeasca abilitati de alaptare si de ingrijire a copilului. -Medicul si asistenta vor explica mamei care sunt semnele unei alaptari eficiente sau ineficiente.

MONITORIZAREA STARII DE BINE A COPILULUI ALIMENTAT LA SAN

-Medicul si asistenta sa evalueze starea de bine a nou nascutului alimentat la san dupa urmatoarele criterii: -atinge greutatea de la nastere in maxim doua saptamani; -creste cu 115-220g/saptamana pana la trei luni; -are pana la 5-8 scaune pe zi de aspect galbenauriu,semiconsistente; -are 6-10 mictiuni. -Pentru evaluarea cresterii in greutate a copilului alaptat,medicul trebuie sa folosesca curbele de crestere. *Cei alimentati la san cresc mai rapid in primele 2-3 luni apoi ritmul scade (fara de cei alimentati cu formule) -Medicul trebuie sa indice o formula de inceput adecvata pentru suplimentarea alimentatiei la nou nascutul la care nu se poate asigura un aport nutritional adecvat
MEDICAMENTE CONTRAINDICATE IN ALAPTARE
Medicamentul Ciclofosfamida Ciclosporina Doxorubicina Methotrexat Motive de ingrijorare , semen si simptome raportate, effect asupra lactatiei iminopresie posibila , effect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza , neutropenie imunosupresie posibila , efect imunosupresie posibila , effect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza imunosupresie posibila , effect necunosut asupra cresterii si

Alte citotoxice(asparaginaza , bleomicina, clorambucil, clometamina, cisplatin, citarabina, dacarbazina, dactinomicina, daunorubicina, doxorubicina, etoproxid, fluouracil, mercaptopurina, procarbazina, vinblastin, vincristina. Amphetamine Cocaina Heroina Marijuana Fenciclidina Cupru 64 Ggallium 67 Indium 111 iod 123 iod 125 iod 131

asocierii cu carcinogeneza, neutropenie se evita alaptarea imunosupresie posibila , effect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza

Sodium radioactive Tamoxifen Tehnetiu 99m Macroagregate

iritabilitate, tulburari ale somnului intoxicatie cu cocaine, iritabilitate, varsaturi, diaree, tremuraturi, convulsii tremuraturi, neliniste, vatsaturi, dificultati de alimentatie un caz descries in literature , fara efecte adverse mentionate, timp lung de injumatatire a unor componente. potential hallucinogen radioactivitate prezenta in laptele de mama la 50 ore radioactivitate prezeta in laptele de mama timp de 2 saptamani foarte mici cantitati prezente la 20 de ore radioactivitate prezenta in laptele de mama pana la 36 de ore radioactivitate prezenta in laptele de mama timp de 12 zile radioactivitate prezenta in laptele de mama timp de 2-14 zile in diferite stadii, daca este folosit in terapia cancerului de tiroida , radioactivitatea crescuta poate prelungii durata expunerii copilului. radioactivitate prezenta in laptele de mam,a timp de 96 de ore se evita alaptarea radioactivitate prezenta in laptele de mama timp de 3 zile

MEDICAMENTE CU EFECT NECUNOSCUT DAR POSIBIL INGIJORATOR ASUPRA COPILULUIAL APTAT

Medicamentul Anxiolitice Alprazolam Diazepam Efecte posibile sau raportate nici un effect nici un eefct , se vor evita dozele repetate , copilul va fi monitorizat pentru somnolenta , se vor prefera benzodiazepinele cu dutara scurta de actiune

Lorazepam Midazolam Antidepresive Amitriptilina Clomipramina Doxepin Fluoxetin Imipramin Nortriptilina Paroxetin Sertralina

. nici un effect, comptibila cu alaptarea in doze de maximum 150mg/zi nici un efect nici un efect colici, iritabilitate , tulburari de somn, dificultati de alimentatie, crestere ponderala lenta nici un effect nici un effect nici un effect nici un effect galactoree maternal, letargie si obnubilare la copil, scoruri developmentare diminuate nici un efect diminuarea scorurilor developmentale , copilul va fi monitorizat pentru obnubilare nici un efect se evita daca este posibil , copilul va fi monitorizat pentru obnubilare

Antipsihotice Clorpromazina Clozapina Haloperidol Trifluoperazina Flufenazin

Altele Acid nalidixic

Amiodarona Clindamicin Cloramfenicol

se va evita daca este posibil , mai ales daca copilul este prematur, cu varsta sub o luna sau cu deficit de glucoza 6 fosfat dehidrogenaza; se vor monitoriza posibilele efecte adverse : hemoliza, icter posibil hipotiroidism . se va evita daca este posibil;posibile efecte adverse: diaree uneori sngvinolente. efecte adverse: hemoliza si icter;risc theoretic de supresie

Clofazimina Ergotamine Iodura de potasiu Lamotrigin Levodopa si carbidopa Metoclopramid Metronidazol

Rezerpina Sulfadiazine

Testoteron Tinidazol Adazioprina

medulara idiosincrazica potential transfer in cazul unor doze materne mari,posibilhiperpigmentare cutanata se va evita da aceste posibil;copilul va fi monitorizat ptergotism se va evita adca este posibil copilul va fi monitorizat pentru hipotiroidism potential concentratii serice terapeutice la copil pot inhiba lactatia nu s-au descries , agent blocant dopaminergic mutagen in vitro , se poate intrerupe alaptarea 12-24 de ore pentru a permite excretia dozei daca mama primeste terapie in monodoza se recomanda folosirea de droguri alternative se va evita mai ales daca copilul este prematur, cu varsta sub o luna sau cu deficit de glucoza 6- fosfat de hidrogenaza ; se vor monitoriza posibilele efecte adverse:diaree sanghinolenta, hemoliza, icter se evita alaptarea la fel ca si la metronizadol se evita alaptarea

Medicamente care au fost asociate cu efecte semnificative asupra unor copii alaptati si care trebuie admionistrate cu prudenta la mamele care alapteaza Medicament Efect raportat Acebutolol hipotensiune, bradicardie , tahipnee Acid 5 aminosalicilic diaree ( un caz; se evita terapia de lunga durata ; se vor monitoriza posibilele efecte adverse, hemoliza , prelungirea timpului de sangerare, acidoza metabolica Atenolol cianoza , hipotensiune, bradicardie; de evitat mai ales la prematuri sau copii cu varsta sub o luna Bromocriptina suprimarea lactatiei, poate avea riscuri

Ciprofloxacina Clemastina

Clorfeniramina

Doxiciclina

Ergotamina Etosuximid

Litiu

Fenindiona Fenobarbital

Meflochina Primidona Sulfasalazina

pentru mama se va evita, daca se poate, pana cand vor fi mai multe date disponibile obnubilare, iritabilitate, refuzul alimentatiei, plans stident, rigiditatea cefei( un caz) se evita daca este posibil;efecte adverse posibile;obnubilare, iritabilitate;poate inhiba lactatia se va evita daca este posibil; doza unica e probabil sigura;risc de colorare a dentitiei copilului si de incetinire a cresterii osoase in acz de terapie prelungita varsaturi, diree, convulsii9la doze folosite pentru terapia migrenelor) se evita dace este posibil;se vor monitoriza posibilile efecte adverse;obnubilare, supt slab, crestere ponderla lenta 1/3-1/2din coincentratiile terapeutice serice la copil, se va monitoriza copilul pentru agitatie sau hipotonie anticuagulant, creste tipul de protrombina si cel partial de tromboplastina (un caz) seadre, spasme infantile dupa intarcare, methemoglobinemie(un caz);alte efecte adverse posibile ;obnubilare,supt salb, crestere ponderala lenta se va evita pana vor exista mai multe date sedare, dificultati de alimentatie de evitat mai ales la copilul prematur, cu varsta sub o luna sau cu deficit de glucoza6-fosfat dehidrogenaza;se vor monitoriza posibilele efecte adverse:diaree sangvinolenta, hemoliza, icter

Scorul Latch de evaluare a eficientei suptului

0 1 2

Atasare(latch)

Prea somnolent, prost dispus,nu s eobtine atasare sub supt

Deglutitie audibila (audiblle awallowing ) Tipul de mamelon(Type of nipple ) Confortul snului / mamelonului (confort breast/nipple)

Nu

Incercari repetate, sustinute de atasare sau subt Tine mamelonul in gura Trebuie stimulat pt a suge Un pic, cu nstimulare

Prinde sanul Limba este jos Buzele sunt rasfrante Subt ritmic

Ombilicat

Plat

Spontan si inetrmitent<24ore Spontan si frevcvent >24ore Protractil dupa stimulare

Sani angorjati Areola fisurata , sangeranda, cu echimoze Disconfort sever

Pozitionare (hold)

Supt asistati n intergime(personalul tine copilul la san)

Sani plini Mamelon rosu/echimoze mici Disconfort usor/moderat Asistenta minima(ridica capul, pune perna pt sprijin ) Unele lucruri le face mama , altele este invatata Personalul pozitioneaza copilul apoi mama il preia

Sani moale mamelon nedureros

Nici o asistenta din partea personalului Mama este capabila sa pozitioneze sis a tina copilul

Semnele unei alaptari eficiente SEMNE MAJORE:

1 Mama este capabila sa aseze copilul la san aas incat atasarea la san sa fie corecta 2 Copilul suge si inghite intr-un ritm regulat si sustinut (10 pana la 20 cicluri de supt in cursul unui alaptat) 3 Dupa supt copilul este multumit 4 Curba de crestere a copilului este corespunzatoare varstei 5 Comunicarea afectiva mama copil este eficienta 6 SEMNE MINORE : 7 8 9 10 Pot fi observate semnele functionarii refluxului de ejectie Eliminarile de urina si fecale sunt corespunzatoare varstei Copilul este dornic sa manance Satisfactie evidennta a mamei care alapteaza

11 SEMNELE UNEI ALAPTARII INEFICIENTE Incapacitatea copilului de a se atasa corect la san Nu se observa semne ale refluxului de ejectie a laptelui Apar semnele unei alimentatii insuficiente a copilului Lipsa suptului sustinut la san Galorea insuficienta a fiecarui san la fiecare masa Persistenta ragadelor si dupa prima saptamana de la nastere Ocazii insuficiente de supt la san Copilul plange repede dupa alaptare si poate fi linistit prin alte metode 20 Copilul plange la san si refuza sanul 12 13 14 15 16 17 18 19