Ghidul pentru alimentatia nou-nascutului

Multe mamici se confrunta cu diferite probleme atunci cand vine vorba de alaptarea noului nascut.
Fie laptele lor este slab calitativ si bebelusul nu poate lua in greutate, fie cel mic are probleme cu
suptul si prefera biberonul, pentru ca ii este mai usor sa se hraneasca. Oricare ar fi motivul, nu
renunta atat de usor la alaptarea la san. Cere sfatul personalului medical inca din maternitate, orice
dilema ai avea. Lipsa alaptarii si, in mod special, a alaptarii exclusive in primele 6 luni de viata ale
bebelusului, cat si diversificarea inadecvata sunt importanti factori de risc pentru morbiditatea si
mortalitatea infantila. Pe de alta parte, o alimentatie artificiala inadecvata poate cauza mai tarziu
performante scolare slabe, dezvoltare intelectuala redusa si dificultati de integrare sociala.

ALIMENTATIA NATURALA A NOU-NASCUTULUI

Ce este alimentatia naturala si care sunt avantajele sale

Alimentatia naturala presupune hranirea exclusiva cu lapte matern, inclusiv cu cel muls, fara
substituenti de lapte matern, precum formule de lapte, ceai, apa sau alimente solide. Alapteaza-ti
mereu bebelusul la cerere, pentru a-i satisface mereu dorinta de supt.
Alaptarea la cerere este modalitatea cea mai eficienta de a asigura nevoile nutritionale ale copilului
si o secretie suficienta de lapte. Laptele matern este alimentul ideal atat pentru nou-nascut, cat si
pentru sugarul de pana la 6 luni, asigurand aportul nutritiv necesar unei cresteri si dezvoltari
armonioase.

Alaptarea exclusiva prezinta multiple avantaje:

- asigura o dezvoltare psiho-emotionala echilibrata a copilului;

- contribuie la mentinerea secretiei de lapte matern;

- permite copilului autonomie nutritionala;

- creeaza o puternica legatura afectiva intre mama si copil.

In plus, alimentatia naturala exclusiva are numeroase beneficii atat pentru tine, ca mama, cat si
pentru bebelusul tau:

- iti ajuta uterul sa revina in pozitia anterioara sarcinii si te fereste de hemoragiile postpartum;

- intarzie reaparitia menstruatiei, protejandu-te astfel de o noua sarcina;

- te fereste de anemie si nevoia de a lua suplimente pe baza de fier;

- te ajuta sa pierzi in greutate mai repede;

- te protejeaza impotriva cancerului de ovare si de san;

- iti ofera protectie impotriva osteoporozei postmenopauzale;

- te fereste atat pe tine, cat si pe bebelus, de diabetul zaharat de tip 1 si 2;

- scade necesarul de insulina, in cazul in care ai deja diabet;

- iti fereste copilul de infectii gastrointestinale, respiratorii sau din sfera ORL;

- scade incidenta mortii subite la sugar;

- reduce riscul aparitiei alergiilor la sugar;

- stimuleaza dezvoltarea cognitiva a bebelusului;

- previne malnutritia copilului;

- reduce riscul obezitatii si al hipercolesterolemiei la copil;

- reduce riscul de boala Crohn in cazul bebelusului;

- are efect analgezic pentru cel mic;

- este mai comoda si mai putin obositoare decat alimentatia artificiala;

- iti scuteste familia de cheltuieli suplimentare.

Importanta in alaptare a contactului precoce dintre mama si copil, dupa nastere

Contactul precoce dintre mama si nou-nascut are un rol esential in definirea comportamentului
suptului, stabilirea relatiei afective dintre tine si copilul tau si stimularea hormonala cu rol in
alaptare. Pentru o alaptare de succes, specialistii iti recomanda sa ii dai prima masa la san la cel mult
2 ore dupa nastere. Acest fapt va asigura o alaptarea mai eficienta si de durata. Cere ajutorul
personalului din maternitate pentru a-ti alapta copilul cat mai repede dupa nastere.

Ingrijirea in sistem rooming-in si avantajele asupra alaptarii

Toti medicii incurajeaza ingrijirea mamei si copilului impreuna in acelasi salon (rooming-in),
imediat dupa nastere. Prin urmare, daca maternitate pe care ai ales-o dispune de astfel de saloane,
vei avea ocazia sa iti ingrijesti copilul 24 de ore din 24. Avantajele sistem rooming-in sunt
urmatoarele:

- favorizeaza alaptarea la cerere;

- te ajuta sa formezi un cuplu cu micutul tau;

- iti da ocazia se te familiarizezi cu comportamentul si nevoile nou-nascutului;

- iti creste increderea in fortele proprii;

- stimuleaza aparitia secretiei lactate si cresterea rapida a nou-nascutului in greutate;

- scade riscul de infectii nosocomiale (intraspitalicesti) la nou-nascut.

Ingrijirea copilului in sistem bedding-in si avantajele asupra alaptarii

Acest concept se refera la ingrijirea nou-nascutului, in acelasi pat cu mama sa. Iata care sunt
principalele avantajele ale bedding-in-ului:

- creste frecventa si durata alaptarii;

- asigura continuitatea alaptarii pe durata noptii;

- usureaza alaptarea nocturna.

In primele saptamani dupa nastere, este posibil sa ai nevoie sa-ti trezeasti copilul pentru a-l pune la
san, daca il vezi ca doarme mai mult de 4 ore in timpul zilei. O posibila cauza a somnolentei
excesive la bebelusi este reprezentata de icterul neonatal.

Specialistii iti recomanda sa ii dai sa suga nou-nascutul la intervale de maxim 4 ore, pentru a stimula
in mod adecvat productia de lapte. La fiecare sesiune de alaptare, ofera-i mereu ambii sani, pentru a-
i goli de lapte si a stimula totodata refacerea rezervelor de lapte matern.
Contraindicatiile alimentatiei naturale

Exista situatii in care alaptarea este contraindicata, fie din motive materne, fie neonatale. In cazul in
care alaptarea poate avea efecte nedorite asupra copilului, medicul iti va recomanda suspendarea
temporar sau definitiv a alaptarii.

Medicamentele administrate mamicilor care alapteaza au un profil limitat de reactii adverse,

majoritatea fiind transferate in laptele matern in cantitati subclinice, fara a reprezenta niciun risc
pentru alaptare. Se impun insa cateva masuri de siguranta:

- Tine mereu cont de sfatul medicului si respecta intocmai indicatiile de administrare ale acestuia.

- Ia tratamentul imediat dupa o alaptare sau cu putin timp inaintea unei perioade mai indelungate de
somn a copilului. Administrarea medicamentelor imediat dupa alaptare sau inaintea unei perioade
mai indelungate de somn a bebelusului determina metabolizarea unei cantitati mai mari de substanta
activa, scaderea concentratiei serice a acesteia si limitarea cantitatii de medicament care trece in
laptele matern.

Iata care sunt situatiile in care alimentatia naturala este contraindicata, temporar sau
definitiv:

1. Mama urmeaza un tratament de chimioterapie si/sau radioterapie

Citostaticele pot induce la nou-nascut imunosupresie, neutropenie si crestere deficitara. Atat timp
cat ele sunt prezente in sangele matern, nou-nascutul nu poate fi alaptat la san.

2. Mama este supusa unei terapii cu izotopi radioactivi

Daca ti se administreaza izotopi radioactivi in scop de diagnostic – de exemplu, trebuie sa faci un

CT sau RMN cu substanta de contrast – medicul iti va recomanda sa-ti hranesti bebeluslui cu o
forma de lapte, adaptata varstei si greutatii lui, precum si nevoilor nutritive ale acestuia. Dupa
disparitia radioizotopului din sangele matern, nu mai exista niciun risc de efecte nedorite asupra
copilului.

3. Mama a consumat alcool in cantitate mai mare de 0,5 g/kg corp/zi.

Consumul de alcool poate determina la nou-nascut somnolenta, crestere deficitara si tulburari de

dezvoltare, mai ales daca se depaseste limita de consum de siguranta. 10 ml de alcool sunt
echivalenti cu 8 grame de alcool si o unitate de alcool. Unitatile de alcool continute intr-o bautura
pot fi calculate astfel: gradul alcoolic (procente volumice de alcool) X volumul (ml) ÷ 1000 =
numarul de unitati de alcool.

Alaptarea la san devina sigura pentru bebelus doar dupa ce alcoolul a fost eliminat total din
organismul mamei.

4. Mama utilizeaza droguri recreationale pe cale intravenoasa

O mama dependentă de droguri risca sa trasmita bebelusului numeroase infectii. Pe de alta parte,
orice drog se secreta in laptele matern, expunand nou-nascutul unei pericole uriase, de la dependenta
pana la stop cardiac.

5. Mama este seropozitiva

Desi sustinatorii alaptarii naturale sustin ca o mama care are HIV poate alapta, cu conditia sa aiba
acces la medicamente antiretrovirale, medicii descurajeaza total acesta practica, din cauza
posibilitatii transmiterii infectiei HIV, de la mama la nou-nascut, prin laptele matern. Date concrete
indica faptul ca alaptarea la san creste riscul de transmitere verticala cu 9-15%.

6. Mama sufera de o infectie TBC activa

Bacilul Koch, responsabil de aparitia tuberculozei, se transmite in mod exceptional prin laptele de
mama. De de alta parte, contactul apropiat dintre mama si copil poate favoriza transmiterea
agentului infectios pe cale aeriana, principala cale de transmitere a bolii. Prin urmare, medicii
recomanda ca bebelusul sa fie izolat de mama si hranit cu o formula de lapte, pana cand aceasta se
face bine.

7. Mama este infectata cu virusul Herpes simplex si prezinta leziuni active la nivelul sanului

Leziunile herpetice active de la nivelul sanului sunt extrem de contagioase. Prin contact direct cu
acestea, nou-nascutul putand dezvolta infectie herpetica.

8. Mama sufera de o infectie cu VHB cu viremie prezenta

Este adevarat ca nu exista suficiente dovezi ca virusului hepatitei B se poate trasmite de la mama la
copil prin alaptare, insa un risc totusi exista. In plus, nu exista dovezi ca terapia antivirala la care
trebuie supusa mama este sigura pentru copil. Medicul iti va recomnda, fara doar si poate, sa nu iti
alaptezi copilul la san, daca suferi de hepatita. Exceptie fac mamicile care doar poarta virusul fara a
fi bolnave. In cazul acestora, analizele de sange vor indica o valoare a antigenului hepatitei B
pozitiva, fara viremie activa.

9. Nou-nascutul are galactozemie

Nou-nascutii cu galactozemie prezinta intoleranta la galactoza, din cauza deficitului enzimatic

caracteristic bolii. Galactoza, impreuna cu glucoza, compun molecula de lactoza sau “zaharul” din
lapte. Bebelusii cu intoleranta la galactoza vor primi formule de lapte delactozate.

10. Nou-nascutul a fost diagnosticat cu boala urinilor cu miros de sirop de artar (BUMA)

Denumirea bolii provine de la mirosul dulce pe care-l are urina copiilor netratati (de sirop de artar,
de zahar ars sau curry). Aceasta afectiune rara priveaza bebelusul de capacitatea de a metaboliza
aminoacizi ramificati.

Prin urmare, medicul trebuie sa recomande o formula speciala de lapte, care sa nu contina leucina,
izoleucina si valina. In caz contrat, bebelusul bolnav de BUMA poate dezvolta complicatii grave.
11. Bebelusul are fenilcetonurie

Bebelusii care nu pot metaboliza fenilalanina vor fi hraniti cu formule de lapte fara acest aminoacid.

ALIMENTATIA CU FORMULE A NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

Alimentatia artificiala reprezinta alimentarea cu o formula de lapte. Formula este un produs

alimentar derivat fie din laptele de vaca, fie din alte ingrediente de origine animala sau vegetala care
s-au dovedit a fi adecvate din pucnt de vedere nutritional si sigure pentru cresterea si dezvoltarea
normala a nou-nascutului.

Alimentatia artificiala trebuie aleasa doar in cazul in care alimentatia alimentatia naturala nu este
posibila. Formulele de inceput, bazate pe proteine din lapte de vaca, reprezinta cea mai sigura
alegere, deoarece asigura necesarul nutritional cel mai apropiat de cel al laptelui matern.

Cel care trebuie sa-ti recomanda formula de lapte este medicului, singurul in masura sa iti spuna
care este cea mai buna optiune, in functie de varsta de gestatie a copilului, varsta lui cronologica,
antecedentele heredofamiliale si particularitatile morfofunctionale si fiziologice ale bebeluslui.

1. Formulele de inceput

Sunt produsele alimentare destinate alimentarii nou-nascutilor si sugarilor in primele 5-6 luni de
viata, Ele acopera nevoile nutritionale ale bebelului, pana la introducerea unei alimentatii
complementare corespunzatoare.

Medicul trebuie sa-ti prescrie o formula de inceput care asigura un aport caloric de cel putin 60
kcal/100 ml si o osmolaritate maxima de 450 mOsm/l.
Aportul caloric asigurat prin formule trebuie sa fie similar cu cel asigurat prin alimentatia naturala
(65-67 kcal/100 ml), pentru a evita aparitia unor tulburari nutritionale precum malnutritia si
obezitatea.

Osmolaritatea, pe de lata parte, este determinata mai ales de continutul de sodiu si carbohidrati.
Osmolaritatea laptelui matern este de aproximativ 285 mOsm/l. Daca laptele praf are o osmolaritate
care depaseste 450 mOsm/l, bebeluslui poate acuza varsaturi, greata, diaree si reflux
gastroesofagian.

ATENTIE! Laptele matern nu contine fructoza si zaharoza. Prin urmare, nu folosi formule de
inceput care contin fructoza sau zaharoza, deoarece acestea cresc riscul de supraalimentatie si
obezitate. Alte efecte adverse severe includ hipoglicemie, varsaturi, malnutritie, ciroza hepatica,
sindrom de moarte subita a sugarului.

Formule de inceput imbogatite cu probiotice – cum sunt cele din familia Lactobacillus si
Bifidobacterium, au un efect benefic demonstrat, ajutand la prevenirea alergiilor, dermatitei atopice
si diarei comunitare acute infectioase.

2. Formulele speciale

Sunt formule destinate alimentatiei nou-nascutilor cu nevoi nutritionale particulare, cum este cazul
bebelusilor nascuti prematuri sau care sufera de diferite afectiuni, precum BUMA.

3. Formulele hipoalergenice

Sunt formule obtinute prin hidroliza proteinelor (desfacerea legaturilor chimice ale proteinelor prin
combinare cu apa), si se impart in:

- formulele partial hidrolizate, recomandate pentru nou-nascutul cu istoric familial de atopie

(alergie), contin fragmente proteice foarte mici, cu potential Ia alergic redus, dovedindu-se eficiente
in prevenirea alergiilor.

- formulele extensiv hidrolizate, folosite in cazul in care nou-nascutul are alergie sau intoleranta la
proteinele laptelui de vaca.

4. Formulele pe baza de aminoacizi (elementale) sunt formule in care sursa de proteine este
reprezentata doar de aminoacizi.