ALIMENTAŢIA

1. DEFINIŢIE

Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia

exclusivă cu lapte de mamă în primele 4-6
luni de viaţă.
 2.ALIMENTAȚIA IDEALĂ
Calităţi majore:
– Raţie echilibrate în principii nutritive
– Compoziţie adaptată posibilităţilor de digestie
ale copilului şi necesităţilor sale nutriţionale.
– Protecţie antiinfecţioasă şi antialergică.
– Consolidarea legăturilor afective între mamă şi
copil.
– Implicaţii economice importante.
 4. CE INFLUENȚEAZĂ LACTAȚIA?

 Pregătirea prenatală, în ultimele luni de sarcină, prin informarea

mamei asupra avantajelor alimentaţiei naturale, pregătirea sa
zilnică în vederea alăptării şi pregătirea mameloanelor.

 Evitarea, pe cât posibil, în cursul travaliului a anestezicelor ce scad

secreţia lactată.

 Iniţierea alimentaţiei la sân cât mai devreme posibil, preferabil

în primele ore după naştere.

Nou-născutul va fi pus să sugă la ambii sâni, la fiecare masă şi după

metoda „la cerere” pentru favorizarea secreţiei lactate. După cele
două săptămâni de acomodare, ritmul sugarilor se va autoregla;
 4.1 CE INFLUENȚEAZĂ LACTAȚIA?
Odihna mamei – evitarea oboselii excesive, a stressului fizic şi psihic.
 Igiena: spălarea sânilor cu apă şi săpun o dată pe zi şi cu apă simplă
înainte de fiecare supt. Se va evita folosirea alcoolului şi a săpunurilor
uscate care favorizează apariţia ragadelor. Este necesar un sutien larg,
cu bretele inextensibile pentru a susţine greutatea sânilor, iar în
interior se poate pune o compresă absorbantă sau o batistă curată dacă
laptele curge singur
 Dieta mamei care alăptează trebuie să fie variată, echilibrată, bogată
în săruri minerale şi vitamine şi cu un supliment de 500-600 Kcal/zi.
Laptele este important, dar nu trebuie să înlocuiască alte alimente
esenţiale.

Dacă mama nu consumă lapte şi produse lactate, va primi l g de

calciu pe zi.
 5. COMPOZIŢIA LAPTELUI MATERN

 Stadiul lactaţiei: în primele 5 zile de la instalarea lactaţiei, laptele

matern poartă numele de colostru şi are o compoziţie specifică;
 Între ziua a 6-a şi a 10-a, glanda mamară secretă un lapte de
tranziţie. Către sfârşitul primei luni, secreţia lactată se stabilizează
compoziţional.
 Colostrul comparat cu laptele matur, este mai vâscos, mai bogat în
proteine şi unele minerale (calciu), mai sărac în lipide, glucide şi
unele vitamine.
Cantitatea de lipidele, lactoza şi vitaminele crește în timpul perioadei
de tranziţie.
6. ASPECTUL TRANZIŢIEI LAPELUI
DE LA COLOSTRU CĂTRE LAPTE
MATUR
12. FACTORII DE PROTECŢIE
ANTIINFECŢIOASĂ

Laptele uman conţine un

dispozitiv de factori
imunologici şi biologici
care asigură protecţia
faţă de bacteriile,
virusurile şi levurile din
mediul înconjurător.
 13.NOILE TENDINȚE-
CONSERVAREA LAPTELUI MATERN
Alăptarea este scopul suprem. În ultima perioadă mamele apelează la
congelarea laptelui pentru a fi sigure că nimic nu va împiedica
asigurarea acestui drept al copilului.
Să nu uităm - conservarea laptelui uman este urmată de unele
modificări ale componentelor:
Conţinutul bacterian creşte progresiv cu durata păstrării
laptelui.
Recipientele şi sondele din material plastic absorb în pereţii lor
vitaminele liposolubile. Macrofagele aderă la pereţii vaselor din
sticlă,
Tratarea termică a laptelui prin fierbere inactivează bacteriile şi
celulele.
 14. TEHNICA ALIMENTAŢIEI LA SÂN
Alăptarea la sân prevede pregătirea copilului şi a mamei în
vederea îndeplinirii anumitor condiţii:
Sugarul trebuie să fie treaz şi să fie lăsat să plângă câteva
minute înainte de a-l pune la sân; un sugar somnoros nu suge
bine.
Mama îşi va spăla mâinile şi sânul cu apă caldă, va îmbrăca
un halat curat sau un capot special pentru alăptare, îşi va lega
părul şi eventual îşi va pune o mască de tifon în caz că
prezintă o infecţie a căilor aeriene superioare
Se atinge obrazul sugarului cu mamelonul; el va întoarce
capul spre sân si va începe să sugă prin declanşarea
reflexului punctelor cardinale (rooting reflex) şi a reflexului
de sugere.
 14.1 TEHNICA ALIMENTAŢIEI LA SÂN

Durata suptului va fi în medie 15-20 min. prezentând

diferenţe individuale.
În general, la o bună secreţie lactată, copilul va suge un singur
sân la o masă pe care îl evacuează complet. Dacă cantitatea
nu a fost suficientă, se poate continua cu celălalt sân urmând
ca la prânzul următor să se înceapă cu acesta pentru golirea sa
completă şi stimularea astfel a secreţiei lactate.
După alăptare, sugarul va fi ţinut în poziţie verticală pentru a
favoriza eructaţia.
De asemenea, mama îşi va spăla sânii cu apă pentru
îndepărtarea resturilor de lapte.
 15. STABILIREA RAŢIEI ÎN
ALIMENTAŢIA NATURALĂ
La naştere, înainte de orice tentativă de alimentare se
va cerceta permeabilitatea esofagului cu o sondă, mai
ales la subponderali sau în caz de hidramnios.

Se recomandă punerea nou-născutului la sân cât mai

repede după naştere, dacă starea nou-născutului şi a
mamei o permit la câteva ore, sau chiar la 30 min în
sala de naştere pentru stimularea secreţiei lactate.
16. POZIŢIA CORECTĂ DE
ALĂPTARE
 17. CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI NATURALE

CONTRAINDIC MAMĂ SUGAR

AŢII
1.Infecţii acute tratate cu
antibiotice (cloramfenicol,
tetraciclină, sulfamide, etc.)
TEMPORARE 2.Ragade mamelonare
sângerânde
3.Mastită
4.Mameloane ombilicate
Hiperbilirubinemie
neonatală neconjugată
prin inhibitori ai
conjugării din laptele
matern

1.Septicemie, nefrită,
eclampsie, Tuberculoză
activă, febră tifoidă,
2.Malarie 1.Galactozemie
3.Insuficienţă cardiacă sau 2.Intoleranţă
renală congenitală la lactoză
18. OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN
ALIMENTAŢIA NATURALĂ

 Incidentele şi obstacolele din alimentaţia naturală

pot fi legate de mamă sau de sugar.
 18.1 INCIDENTE LEGATE DE
MAMĂ
1.Angorjarea sânilor: apare cel mai frecvent la începutul lactaţiei în zilele a 2-a sau a
5-a după naştere. Sâni sunt grei şi dureroşi şi apare prin golirea incompletă sau tardivă
a sânilor. Alveolele suprapline determină obstrucţie vasculară şi limfatică.
Se recomandă evacuarea laptelui prin muls manual sau cu pompa, comprese pe zonele
edematoase şi dureroase, eventual administrarea de ocitocină.
2.Ragadele mamelonului sunt mai frecvente la începutul lactaţiei. Pot fi rezultatul
tehnicii incorecte de alăptare sau deficienţelor în igiena sânilor.
3. Mastita şi galactoforita
Mastita puerperală este o celulită a ţesutului conjunctiv interlobar produsă cel mai
frecvent de stafilococul auriu. Se manifestă prin febră, frisoane, dureri şi eritem
inflamator. Se recomandă tratament antiinfecţios şi evacuarea completă a laptelui
pentru a preveni formarea abceselor.
 18.2 INCIDENTE LEGATE DE
MAMĂ

 Malformaţiile mameloanelor
(mamelon ombilicat, mamelon scurt),
reprezintă cauze frecvente de
abandonare a alăptării. Mamelonul
trebuie pregătit pentru supt prin masaj
cu 1-2 luni înainte de naştere.
 Masarea mamelonului scurt înainte de
supt pentru a-i produce erecţia şi
introducerea lui împreună cu areola în
gura sugarului, poate fi urmată de
succes.
 Dacă nu se reuşeşte, se mulge laptele şi
se administrează din biberon.
 18.3 INCIDENTE DIN PARTEA SUGARULUI
1. Malformaţiile cavităţii bucale:
cheiloschizis şi palatoschizis care
nu permit etanşarea cavităţii bucale
şi fac suptul dificil sau chiar
imposibil.

2. Prematuritatea – prin lipsa

reflexului de sucţiune sau prin forţa
slabă, în acest caz sugarul neputând
goli sânii

3. Regurgitaţiile sunt eliminări de

cantităţi mici de lapte nemodificat şi
fără efort imediat după supt.
 18.4 INCIDENTE DIN PARTEA SUGARULUI
Vărsăturile habituale apar datorită aerofagiei prin supt lacom şi a
cantităţii mari de lapte ingerat, care produc distensia stomacului şi
stimularea reflexului de vărsătură.
5. Refuzul sânului poate apare în caz de anorexie nervoasă la sugarii
cu encefalopatie infantilă, după administrarea de ceai sau lapte din
biberon când sugarul face diferenţieri între forţa necesară suptului la
sân şi uşurinţa obţinerii laptelui din biberon sau dacă laptele are un
gust neplăcut ca urmare a alimentaţiei mamei (usturoi, ceapă,
varză)
6. Colicile abdominale apar în primele 10 zile şi se manifestă până la
vârsta de 3 luni. Simptomatologia durează 10-20 min, se repetă şi
are o incidenţă vesperală şi nocturnă.
 Nevoile nutritionale de la naştere la vârsta de 6 luni

La naştere 10 ZILE 3-6 luni

APĂ 80 – 100 ml/kg 120 – 150 150 ml/kg/zi
ml/kg/zi
CALORII 90 kCal/kg/zi 120 110
PROTEINE 2,2 g/kg/zi 2 g/kg/zi
CALCIU 400 mg/zi - -
FIER 6 mg/zi 8mg /zi

Nevoi nutriţionale de la 6 luni la 1 an

6 luni 1 an
APĂ 120 ml/kg/zi 110 ml/kg/zi
CALORII 110 kCal/kg/zi 110
PROTEINE 2 g/kg/zi 2
CALCIU 500 mg/zi 600 mg/zi
FIER 8 mg/zi 10 mg/zi
 19. Alimentaţia preşcolarului
 Ritmul creșterii staturo-ponderale se încetinește,
 Nevoi nutritive mari datorită activități motorii intense.
 Trebuie să asigure 80 kcal/kg/zi (proteine15-18%, lipidele 25-30% şi
glucidele 55-60% ).
 Nevoile de lichide sunt de 80 ml/kg/zi
 Raţia proteică de 2 g/kg/zi (proteinele de origine animală2/3 şi doar
1/3 vegetale).
 Laptele 500-600 ml, se include şi iaurtul. La preşcolari, alături de
brânza de vaci se pot da brânzeturi fermentate.
 Carnea de pasăre, vacă, porc, oaie, peşte se dau în cantitate de 75g/zi.
 Oul se poate administra sub diverse forme
 19.1 ALIMENTAŢIA PREŞCOLARULUI

 Necesarul de lipide de 2-3 g/kg/zi se asigură sub formă de unt,

smântână, margarina şi uleiuri vegetale

 Glucidele se recomandă în raţie de 10 g/kg/zi sub formă de pâine şi

produse de panificaţie, 150 g/zi paste făinoase, prăjituri, fructe şi
legume. Se indică pâinea intermediară pentru conţinutul de fibre
alimentare şi vitamine din grupul B. Legumele se dau ca piureuri,
soteuri, budinci şi crude ca salate. Fructele se dau, de preferinţă
crude

 Copilul preşcolar va primi 3 mese principale şi 2 gustări.

 20. ALIMENTAŢIA ŞCOLARULUI
Şcolarul în vârstă de 6-12 ani, are un ritm lent de creştere, nevoile
energetice şi nutritive sunt destinate mai mult pentru activitatea fizică,
intelectuală şi maturarea sexuală.
Şcolarul necesită un aport energetic de 50-60 kcal/kg/zi (lipide 30%,
15% proteine şi 55% glucide).
 Nevoile de lichide sunt de 60 ml/kg/zi.
Nevoile de proteine de 2g/kg/zi (origine animală 50-60%). Proteinele
vor fi asigurate: carne 100-150 g/zi, brânzeturi 30-50 g/zi, un ou la 1-2
zile şi proteine vegetale.

Raţia de lipide este de 1,5-2 g/kg/zi din care raportul AGS/AGN este
egal. Aportul de colesterol va fi de 100-300 mg/1000kcal/zi. Lipidele
se asigură prin unt, smântână, ulei şi lipidele din vegetale, carne, lapte
şi gălbenuşul de ou.
 21. ALIMENTAŢIA ADOLESCENTULUI
 Accelerarea creșterii organismului în perioada prepubertală mărește
nevoile energetice de proteine, de calciu, fosfor, fier, zinc și de
vitamina A şi E.
Puseul de creștere și maturare sexuală a adolescentului, modifică
raportul între masa musculară, metabolic activă şi țesutul adipos
după tipul caracteristic sexului. Aceste modificări biologice reclamă
mărirea aportului nutrițional. Nevoile energetice se măresc cu
activitatea fizică și practicarea sporturilor, în acest sens, băieţii
necesită rații mai mari.

 Alimentaţia este similară cu a adultului, variată şi prezentată estetic.

 Sunt interzise alcoolul, cafeaua, condimentele iuţi şi tutunul.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA

DIVERSIFICAREA
 ALIMENTAŢIA COMPLEMENTARĂ
LAPTE MATERN+ FORMULE DE LAPTE
ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ=
FORMULE DE LAPTE

1. Formule de început (0-6 luni)

2. Formule de continuare (6-12 luni)
3. Formule speciale
(pentru prematuri, alimente-medicament)
 PÂNĂ LA 6 LUNI
 LAPTE MATERN  FORMULĂ DE LAPTE
 Formule de start pentru sugari
 Special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale sugarului
67-72 kcal/100ml
 Sursa de proteine este laptele de vacă, cu o compoziție apropiată de
cea a laptelui de mamă și anume:
Proteine 14-18g/l
Glucide 65-83 g/l
Lipide 32g/l
 Sărurile minerale sunt reduse
 Conținutul maxim de sodiu este de 12mEq/100 ml.
 Suma ionilor de sodiu, potasiu, clor nu trebuie să depășească 50
mEq/100ml (pentru păstrarea echilibrului hidroelectrolitic și acido-
bazic).
 Calciu 70-80 mg/dl, raportul Ca:P – 1,2 -2,2
 Sunt îmbogățite cu vitamine și oligoelemnte.
 Formule de continuare
Au ca sursă de proteină laptele de vacă și
sunt recomandate sugarilor cu vârsta mai
mare de 4-6 luni, în paralel cu alimentația
diversificată

Se pot folosi până la vârsta de 12 luni.

Valoare calorică: 60-85 cal/100 ml
Proteine 2 -2,3 g/100 ml
Lipidele 2-4g/100 ml
Glucidele 6,5-8,6 g/100 ml
Raportul Ca/P 1,2-1,5
Unele preparate au conținutul îmbogățit cu
fier
 Formule de lapte praf dietetice
1. Formule din soia: conțin exclusiv lipide vegetale. NU conțin lactoză. Sunt
indicate în caz de intoleranță la lactoză și în galactozemie. Se vor evita în caz de:
prematuritate, în fibroza chistică, sub 6 luni la sugarii cu teren atopic.

2. Formule hipoalergenice: formule profund digerabile, ușor digerabile,

absorbabile. Sursa de proteine este cazeina hidrolizată enzimatic. Sursa de glucide
sunt polimerii de glucoză. Sursa de lipide trigliceride cu lanț mediu. Se recomandă
în: intoleranță secundară la lactoză, sindroame de malabsorbție, sindrom de intestin
scurt, fibroză chistică, în tratamentul alergiilor la PLV.

3. Formule dietetice : sunt recomandate nou-născutului și sugarului cu intoleranță la

lactoză congenitală sau secundară unei infecții digestive. Sursa de glucide sunt
polimerii de glucoză, glucoza, dextrinmaltoză sau amidon. Lipidele sunt de origine
vegetală sau mixtă, bogate în acizi grași polinesaturați și în trigliceride cu lanț
mediu.
 Formule pentru prematuri
 Sunt adaptate nevoilor morfo-funcționale ale aparatului digestiv
imatur și ritmului particular de creștere.

 Aport caloric: 20-24 kcal/30 ml.

 Proteine: 1,8-2,4g/100 ml (sunt emulsionate pentru o digestie mai

ușoară).
 Lactoză 50%(compensează parțial intoleranță la lactoză a
prematurilor)
 Lipide emulsionate, 50% trigliceride cu lanț mediu (compensează
insuficiența secreției biliare și secreția scăzută de lipază pancreatică).
 Fortifianți de lapte matern
(human milk fortifiers HMF)
 Reprezintă un concentrat de substanțe nutritive, substanțe minerale și
vitamine folosiți doar la copiii alimentați natural, cu greutate la
naștere mai mică de 1800g.

 Au un conținut bogat în:

Hidrocarbonați cu moleculă simplă, ușor
absorbabili (cresc valoarea calorică),
- Calciu (oferă o mineralizare bună)
- Vitamine, în special vitamina D.

 În condiții speciale (curbe ponderale staționare sau descendente,

carențe nutriționale marcate) se pot adăuga și în formulele speciale de
lapte praf, cu prudență (pot determina creșterea sarcinii osmotice și o
modificare a tranzitului intestinal).
DIVERSIFICAREA
ALIMENTATIEI
PRINCIPII
 1. Tendinţe în istorie
 În decursul timpului au exista diferite opinii
privind diversificarea alimentaţiei.

 Înainte de 1920, alimentele solide erau

recomandate rar pentru sugarii mai mici de
un an.
2. Definiția diversificării

 OMS defineste diversificarea ca fiind

procesul de pornire atunci când laptele
matern singur nu mai este suficient pentru
a satisface cerințele nutriționale ale
sugarilor, astfel încât sunt necesare alte
alimente și lichide, împreună cu laptele
matern

 Alimentele complementare sunt necesare

atât din motive nutriționale și de
dezvoltare, și sunt o etapă importantă în
tranziția de la alimentatia sugarului la
alimentatia adultului.
 3. Recomandări
ASOCIATIA AMERICANA DE
PEDIATRIE
 Momentul introducerii diversificării
depinde de nivelul de dezvoltare
sugarului.
 Unii sugari sunt pregătiţi
morfofuncțional să înceapă
diversificarea la 4 luni, pe când alţii de-
abia încep la 6 luni, cu toate că la
ambele categorii de vârstă, sugarii se
afla în limitele unei dezvoltări “normale”.

ESPGHAN
Recomanda alimentatia exclusiva la
san pana la 6 luni
La toti sugarii in functie de nevoile
nutritionale introducerea alimentelor
complementare nu ar trebui sa fie
inainte de 17 saptamani, dar nu ar
trebui sa depaseasca 26 de saptamani
 4. Controverse

 Stabilirea momentului optim al diversificării este intens dezbătut.

 Diversificarea precoce (2,5 – 3 luni) favorizează apariția alergiilor

alimentare

 La baza afirmațiilor de mai sus stau următoarele argumente: mucoasa

intestinală a sugarului este permeabilă pentru unele antigene
(proteine, polipeptide), fiind posibilă apariția unor reacții alergice.

 Diversificarea precoce favorizează apariția supra-alimentării

 4.1Supra sau sub- alimentaţia?

 Dacă introducerea are loc devreme se

favorizează supra-alimentaţia
sugarului,stimulându-se multiplicarea
adipocitelor și obezitatea.

 De partea cealaltă întârzierea/

amânarea diversificării crește riscul
de deficit în dezvoltare.
 4.2 Lămuriri
 Avantajele introducerii diversificării între 4 – 6 luni:
La 3 – 4 luni, copilul îşi pierde reflexul de expulzie, care determină
mişcarea limbii spre anterior când un aliment solid se află în cavitatea
bucală a acestuia.
La 6 luni prezintă un interes deosebit în ce se află pe farfurie, salivând
sau deschizându-şi gura.
La 5-6 luni sugarii îşi vor exprima opţiunea alimentară.
Se accelerează creșterea și dezvoltarea prin îmbogățirea rației
alimentare cu vitamine, oligoelemente, săruri minerale și fibre
alimentare
Sistemul gastro-intestinal este suficient dezvoltat încât să asigure
digestia și , ulterior, absorbția noilor alimente.
 5. Ce le spunem părinţilor?

 Cel mai bun sfat: părinţii să îşi cunoască copilul, pentru a depista
momentul în care acesta este pregatit pentru alimentele solide.

 Fiecare copil este unic şi unii vor necesita un timp mai mare pentru a
se acomoda cu noul aliment.

 Forţarea ingestiei alimentelor va crea o stare stresantă în procesul de

tranziţie alimentară.

 În ansamblu părinţii ar trebui să se relaxeze şi să experimenteze

alături de copil.
 Ar trebui să ne amintim că:

 Majoritatea copiilor sănătoşi nu se vor înfometa

 Este absolut normal ca apetitul copiilor să varieze de la o zi la

alta

 Dacă aceştia au o creștere bună, ei mănâncă suficient

 În timpul alimentării copiilor mici, este normal să se facă

mizerie.
 6. Cum începem?
 Sugarul să fie perfect sănătos!
 Încercaţi alimente simple pentru început.

 Alimentul recomandat frecvent este orezul, deoarece nu conţine

gluten şi nu este asociat des cu reacţii alergice.

 Legumele- o altă opţiune de început

 Nu se vor introduce 2 sau mai multe alimente noi deodata !
 7. Cum introducem cerealele?

 Cerealele (iniţial fără gluten) pot fi amestecate cu lapte de sân

sau formule de lapte încalzite şi pot fi servite pasate,
semiconsistente sau de O linguriţă de cereale la 4-5 linguri de
lapte de sân,
formulă sau apă caldă.
 De ce începem cu cereale?

 La 6 luni rezervele de fier ale sugarului sunt epuizate.

 Fierul suplimentar din cereale oferă 30%-45% din fierul

necesar pentru sugar, aducând rezervele de fier la
nivelul optim.

 Cerealele oferă vitamine (tiamina, riboflavina, niacina,

calciu, vitamina B 6) şi fosfor.
 Alimentele solide nu îl fac pe copil să doarmă
mai mult
 Dacă obiectivul părinţilor este de a introduce alimentele
solide pentru a dormi mai mult, ar trebui să îşi regândească
atitudinea, deoarece nu va funcţiona.

 În ciuda miturilor că un bol de cereale îl va adormi pe

copilul mic, cercetarile nu încurajează acest lucru.

 Copilul va dormi pentru perioade lungi de timp când a ajuns

la un nivel corect de dezvoltare şi este capabil sa îşi sature
foamea când este treaz.
 8. Oferiţi sugarului portii mici
 Pentru prima perioadă, când începe diversificarea, una sau două
linguri sunt suficiente.

 În acest moment alimentul solid este un adaos la laptele de sân,

de aceea este important sa fie în cantităţi mici pentru a nu înlocui
masa de sân.

 Sugarul de 6 luni va consuma 3-4 linguri de aliment solid, iar

restul îl va completa cu lapte de sân sau formulă.
 9. Încercaţi câte un aliment nou, pe rând

 În cazul în care părinţii oferă câte un aliment nou la fiecare masă,

copilul va fi copleşit de multitudinea gusturilor, iar părinţilor le va
fi dificil să observe reacţiile adverse la alimentul specific.

 Copilul are suficient timp să încerce gusturi şi arome noi.

 Câte un aliment nou la 3 zile sau 2 pe săptămână.

 10. Alergii, intoleranţe?

 Există anumite alimente care pot determina mai uşor

apariţia alergiilor alimentare sau intoleranţei la alimente.

 Copiii sunt predispuşi să dezvolte alergii alimentare în

primul an de viaţă şi riscul scade după vârsta de 3 ani.

 Cu cât este mai mic copilul când se va introduce alimentul

nou, cu atât creşte riscul alergiei la aliment, riscul crescând
în cazul existenţei unei reacţii alergice moştenite (atenţie la
antecedentele heredo-colaterale).
 Atenţie la:

 Simptomele de diaree, leziunile eritematoase, maculo-papulare,

wheezing, crampe, vărsături, sau urticarie, neînsoţite de febrã!

Sugereazã o alergie alimentarã!

 Alternative:
Lapte cu proteine derivate din soia
Lapte cu proteine extensiv
hidrolizate
 REGULI ÎN
DIVERSIFICAREA
ALIMENTAŢIEI
 1. Masa sã înceapã cu alimentul solid

 Pãrinţii ar trebui sã pãstreze biberonul pânã când copilul a

terminat de mâncat alimentul solid.

 Copilului îi va fi foame la începutul mesei şi mai doritor sã

încerce noi gusturi.

Pãrinţii ar trebui sã ştie cã alimentul solid este un

supliment nu înlocuitor al laptelui de sân sau al formulei
de lapte.
 2. Locul potrivit de mâncare

 Locul de mâncare al copilui este la fel de important ca

ceea ce mãnâncã.

 Când copilul stã în sezut, poate lua masa pe scãunel,

iar, dacã este pregãtit sã mãnânce, dar încã nu
stãpâneşte ţinutul capului sau statului drept în şezut, se
recomandã găsirea unei poziţii acceptabile atât pentru
pãrinte cât şi pentru copil.
 3. Pãrinţii pot primi semnale privind alimentele
plãcute de copil
 Alimentele dulci, cum ar fi sucul de mere, sunt de obicei, acceptate cu
un grad de satisfacţie.

 Fata încreţitã a copilului nu semnificã neapãrat refuzul noului aliment,

însã ar trebui privitã ca o reacţie la un gust nou.

 Oferiţi alimentul din nou – dacã deschide spontan gura, doreşte sã

mãnânce, în ciuda aspectul facial.

 Dacã nu doreşte sã-l mãnânce, atunci pãrintele ar trebui sã renunţe şi

sã încerce peste câteva zile.
 Câteodatã, pãrinţii transmit inconştient percepţia lor
faţã de un aliment, influenţând decizia copilului.
 Ar fi util ca pãrinţii sã-şi limiteze propriile pãreri legate
de mâncare ca sã lase ocazia copiilor sã-şi dezvolte
propriile sentimente.
 Prima reacţie a copilului la apariţia alimentului solid este de a-l
împinge afarã din cavitatea bucalã, scurgându-l pe menton.
 Reactia este una normala, deoarece nu a mai gustat altceva decât
lapte de sân sau formulă, şi o sã dureze pãnâ când se obişnuieşte.
 4. “Finger foods”

 În jurul vârstei de 7-9 luni, sugarul va învãţa sã guste alimentele

şi, ivindu-se oportunitatea, sã mãnânce singuri.

 Când copilul apucã strâns şi poate sã ridice obiecte între police

şi index, orice aliment pe care poate sã-l apuce şi sã-l ducã la
gurã poate fi considerat “mâncare cu degetul”.

 Acesta este un bun moment pentru a-l obişnui cu lingura.

 Pãrinţii îl pot lãsa sã se joace cu o lingurã de plastic, iar când

va încerca sã se hrãneascã singur, ar trebui sã fie pregãtiţi
deoarece curãţenia va dura aceeaşi perioadã ca şi masa.
 5. Siguranţa
 Forţarea copilului sã mãnânce dupã ce
a terminat masa poate sã determine
apariţia sufocãrii sau ţinerea mâncãrii
în cavitatea bucalã fãrã a o înghiţi.

 Copilul nu ar trebui sã rãmânã

nesupravegheat cât timp mãnâncã pentru cã nu îşi cunoaşte propriile
limite şi se poate îneca mâncând repede sau înghiţind fãrã sã mestece.

 Copiii mai mari nu ar trebui lãsaţi sã hrãneascã sugarul datoritã

riscului de sufocare al celui din urmã.
 6. Cum preparăm mâncarea?

 Pentru o alimentaţie sãnãtoasã, se poate prepara mâncarea

la gratar, fiartã sau în aburi.

 Dacã pãrinţii fierb legume, ar fi util sa le gãteascã într-o

cantitate micã de apã pentru a le pãstra substanţele
nutritive şi în maximum o zi de când sunt cumpãrate.

 Legumele refrigerate pot pierde vitaminele B si C.

 7. Sarea şi zahărul

 În cazul folosirii aceloraşi alimente, mâncarea pentru

copil trebuie separatã de cea a familei înainte de a
adãuga sare.

Nu se adaugă sare sau zahăr alimentelor folosite

pentru copii!
 8. Mâncarea comercialã

Mâncarea gata preparatã pentru copii:

 Este convenabilã,
 Nu necesitã preparare,
 Uşor de transportat,
 Cu arome şi ingrediente diferite.

Mâncarea pentru copii variazã de la fructe simple pasate, la

desert din fructe exotice tropicale şi linte organicã.

Sarea nu este adãugatã la aceste preparate, dar unele deserturi pot

conţine zahãr sau pudrã de zahãr.
 Indicii pentru folosirea produselor comerciale pentru
copii
 Sã verifice termenul de valabilitate de pe produs.

 Sã depoziteze ambalajele închise la temperatura camerei.

 Sã fie siguri că butonul de vid este în jos. Dacã a sãrit, produsul

trebuie aruncat.

 Când se deschide un produs, sã asculte un sunet gen “whoosh” sau

“pop”şi acesta este semnul cã mâncarea este bună pentru copil.

 Sã ofere mâncare, dupã ce au scos-o din borcan, cât cred cã va mânca

copilul.

 Mancarea nu trebuie sa fie data direct din borcan.

 9. Cum alegem?

 Majoritatea producãtorilor clasificã alimentele

comercializate în funcţie de vârstã, de obicei stadiile 1, 2, 3
şi copil mare – pasate fin pentru primul trimestru sau mai
groase şi aromate pentru sugarii mari.

 Două reguli trebuie urmate:

1. Pãrinţii ar trebui sã înceapã cu stadiul 1 pentru începãtori,
2. Sã nu ofere mâncare pentru copilul mare unui sugar
neexperimentat.
 10. Apa

 Până la introducerea alimentelor solide, sugarul nu a avut

nevoie de adãugarea apei sau al altui lichid, dar odatã cu
regularizarea alimentelor solide din nutriţia copilului,
fluidele trebuie adãugate.

 Apa este idealã pentru potolirea setei fãrã adãugarea de

calorii, în special când vremea este calduroasã.
 11. Mâncare organicã

 A devenit populară odatã cu îngrijorarea pãrinţilor privind

efectele pesticidelor asupra sãnãtãţii copiilor.

 Cerealele organice cresc în sol fertilizat cu bãlegar şi

frunze uscate în loc de substanţe chimice.

 Mâncarea produsã, inclusiv carnea, este fãrã hormoni,

coloranţi, antibiotice şi alţi aditivi.
 12. Fãrã MIERE pentru sugari

 Cu toate cã mierea poate sã fie consideratã un aliment sãnãtos, nu

trebuie administratã sugarilor, deoarece a fost asociatã cu botulismul,
o afecţiune ce poate fi fatalã.

 Academia Americanã de Pediatrie recomandã introducerea mierii în

alimentaţia sugarului dupã ce a împlinit 12 luni, deoarece sporii de
Clostridium botulinum pot sã creascã şi sã produca toxine în tractul
digestiv al sugarului.

 Tractul intestinal al adultului poate sã previnã creşterea sporilor de

clostridium.
 13. Siguranţa alimentarã
 Sã pãstreze tacâmurile curate. Bureţii, protecţiile de plastic sau
prosopul de bucãtãrie sunt locuri prielnice pentru bacterii.

 Sã îşi spele mâinile înainte de prepararea mâncãrii cu apã caldã şi

sãpun, uscâdu-se cu prosoape de unicã folosinţã sau uscate.

 Sã prepare carnea la o temperaturã de minim 70 grade C

(Departamentul de Agriculturã al Statelor Unite recomandã folositea
unui termometru instant pentru carnea roşie deoarce poate pãrea
gãtitã şi la temperaturi mai mici)

 Sã nu pãstreze mâncarea mai mult de 2 zile.

 14. Cerealele
 Ar fi util sã se înceapã cu mucilagiu de orez sau orez pasat, diluat.

 Se recomanda cereale fără gluten înainte de 6 luni. “Expunerea” la

gluten ar trebui să se facă între 6 şi 8 luni.

 Dupã ce perioada cu risc înalt a trecut, se poate adãuga orz sau fulgi
de ovãz pe rând, iar la 6 luni se poate încerca o combinaţie între
cereale şi fructe. Aceste combinaţii se pot prepara în casã sau se
cumpãra gata preparate, cu orez şi banane sau prune şi fulgi de ovãz.
Aromarea şi grosimea preparatului depind de aptitudinile alimentare
ale sugarului.

 La început, probabil, sugarul va gusta câteva linguriţe, dar în final va

mânca ½ ceaşcã de cereale (îmbogăţite cu fier) pe zi. Pentru a evita
anemia, în lipsa unei surse de fier, se recomandã cerealele îmbogăţite
cu fier, pânã la vârsta de 18 luni.
 15. Pâinea

 Când pãrinţii introduc pâinea în alimentaţia sugarului, îl expun la

grâu, deci, la gluten.

 Se recomanda introducerea acestuia la 6-8 luni

 ATENTIE: Grâul poate fi un ingredient “ascuns”

 16. Grâu integral versus grâu: Care este diferenţa?

 Pâinea integralã oferã avantaje nutriţionale faţã de pâinea albã, care

este comercializatã ca pâine cu grâu.

 Pâinea integralã conţine strat de tãrâţe cu fibre vegetale pe exterior şi

miezul din grâu, care oferã vitaminele B6 şi E, acid folic, cupru,
magneziu, mangan şi zinc.

 Atât pâinea integralã cât şi pâinea albã sunt îmbunãtãţite cu

vitaminele B3, B1, Fe şi acid folic.

Pãrinţii ar trebui sã citeascã eticheta înainte de alege pâinea şi sã nu

fie induşi în eroare de termenii “grâu” , “produs din grâul integral”
sau “grâu nealbit”, chiar şi “multi-cereale”cãutând 100% grâu
integral ca primul ingredient din listã.
 17. Fructe
 Preparatele cu fructe conţin vitamina C, oferind aproximativ 35-45%
din necesarul de vitamina C pentru o porţie.

 Pãrinţii care opteazã pentru preparatele de fructe comerciale, ar trebui

sã înceapã cu preparatul care conţine un fruct, apoi sã treacã la 2 şi 3
fructe.

 Fructele proaspete, cum ar fi pere, piersici, banane sau prune pot fi

pasate, tãiate mãrunt în funcţie de aptitudinile sugarului.

Dacã sugarul mãnâncã legume şi carne, acestea se pot servi primele

la prânz şi cinã.
Copiii adorã gustul dulce al fructelor, alegându-le pe acestea în
defavoarea legumelor sau a cãrnii.
 18. SUCURILE
Sucurile de fructe, cum ar fi
portocale, mere şi pere tind sã
devinã preferatele sugarului,
excluzând alte alimente.

Sugarul nu ar trebui sã aibã

acces nelimitat la sucul de fructe
pentru cã scade apetitul şi poate
cauza colici abdominale sau
diaree când este bãut în cantitãţi
mari.
19. Prima alegere- legumele

CARTOFI
DULCI
MORCOVI
FASOLE
VERDE
MAZĂRE
(câteva
boabe)
 Legumele

 Pãrinţii care preparã singuri mâncarea pentru copil ar trebui sã aibă în

vedere cã spanacul, sfecla, şi ridichile nu sunt indicate la sugarul mic.
Conţinutul de nitraţi din aceste alimente poate interfera cu transportul
hemoglobinei.

 Mazãrea, porumbul, fasolea verde, legume mixte şi cartofi dulci sunt

opţiuni bune pentru alimentele preparate în casã.

 Broccoli, porumb, dovlecei- se introduc mai târziu.

 Schimbãri la nivelul tractului digestiv
 Pãrinţii nu ar trebui sã se alarmeze dacã observă o modificare de
culoare sau miros în scaunul sugarului dupã ce începe diversificarea.
Legumele cum ar fi fasolea, morcovii, spanacul şi mazãrea pot
modifica culoarea scaunului, iar scaunul galben, roşu sau verde este
frecvent.

 Alimentele ingerate pot sã modifice consistenţa şi forma scaunului.

Dacã sugarul prezintã scaune diareeice apoase, tranzit intestinal

prezent pentru gaze şi dureri abdominale dupã ce mãnâncã un
aliment specific, trebui oprit acel aliment pentru câteva sãptãmâni.
 20.Carnea

 Pãrinţii vor descoperi cã printre ultimele lucruri plãcute de sugari se

aflã carnea, aşadar va dura o perioadã pãnâ când se va obişnui.

 Se recomanda sa fie fiarta, pasata si apoi amestecatã cu alte legume.

 La aceastã vârstã, sugarii încã au tendinţa sã se sufoce şi nu au molari

pentru a mesteca, chiar şi carnea tãiatã mărunt poate fi greu de înghiţit.

 Este important ca sugarul sã aiba o sursã importantã de carne

îmbunãtãţitã cu fier în dietã, deşi nu are nevoie de carne în fiecare zi.
 Printre ultimele alimente adãugate în alimentaţia sugarului sunt
peştele, macaroanele şi brânza.

 Ingredientele din produsele din comert variazã, pãrinţii trebuie sã

citeascã eticheta cu atenţie, în special dacã copilul are alergii
alimentare.
 23. Desertul

 Când pãrinţii oferã desertul, existã şanse mari ca

sugarul sã-l accepte imediat şi sã cearã mai mult, însã
oferirea desertului la aceastã vârstã nu este o idee bunã.
 Multe preparate comerciale dulci pentru copii conţin o
cantitate crescutã de zahãr şi puţine substanţe nutritive.
 CEREALELE

 Cerealele fără gluten, înainte de 6 luni, îmbogăţite cu fier.

 1-2 linguriţe, iniţial, până la 3-4 linguriţe, apoi 4-5 linguriţe,

de 1-2 ori pe zi!

 Sunt o sursă importantă de fier şi sunt preferate ca prim

aliment de diversificare la sugarii alimentaţi la sân sau la cei
cu greutatea pe percentilele inferioare
 LEGUMELE
 Legumele pot fi alese ca prim aliment de diversificare la
sugarii cu greutatea aflată pe percentilele peste medie sau,
ca al doilea aliment de diversificare, după cerealele
îmbogăţite cu fier.

 1-2 linguriţe pe zi, iniţial, apoi 4-5 linguriţe o data sau de 2

ori pe zi (morcovi, fasole verde, cartof dulce), apoi mazăre,
broccoli, dovlecel.
 Cerealele cu gluten sau pâinea?

 Se introduc în alimentaţie după vârsta de 6 luni

 Fructele şi sucul de fructe

 Se introduc după o
lună de la introducerea
legumelor, după ce
copiii s-au obişnuit
bine cu masa de
legume!
 Gustarea din fructe va
consta, treptat, în 4-5
linguriţe de fructe 1-2
ori pe zi.
 Fructele şi sucul de fructe

 Se dau la sfârşitul mesei sau sub formă de gustare la

mijlocul dimineţii
 Fructele se dau simple sau în combinaţii şi nu se
amestecă în alte alimente
 Gălbenuşul şi carnea

 Atenţie la sursa de provenienţă şi la igiena

alimentelor!

 Putem amâna introducerea acestora după vârsta

de 8 luni.

 Ce fel de carne?
 Gaina ( copan) , curcan, vită, viţel, peşte fără
oase.
 Brânză, iaurt

 Brânza calcică, preparată în casă, de preferat mai

slabă.

 Iaurt – natural, după vârsta de 7-8 luni.

 Peşte

 Numai proaspăt!
 Cum arata alimentaţia diversificată a
sugarului?

 4-5 mese de lapte (incluzând 1-2 mese în care se adaugă

cerealele).

 1 gustare de fructe.

 1 masă de legume.
 Între 9-12 luni

 4 mese de lapte (dintre care 2 cu cereale, 4-5 linguriţe de

cereale pe porţie)

 1-2 gustări de fructe (4-5 linguriţe/porţie).

 1-2 mese de legume (4-5 linguriţe pe porţie), dintre care

1 poate fi mixată cu carne sau peşte sau gălbenuş sau brânză
 La 12 luni

 3 mese pricipale şi 2 gustări

 450-750 ml lapte pe zi

 Se încurajează copilul să mănânce alimente

sănătoase.

 Se evită: dulciurile, chips, sucurile, băuturile cu

aromă de fructe, cerealele învelite în zahăr sau
miere.
 Între 2-5 ani

 Lapte bio, eco, organic sau formulă de lapte (2+, 3+), 2-3
pahare pe zi, adică 300-450 ml pe zi.

 Laptele va fi, treptat, cu 1,5% grăsime ( începem cu 3,5%

până la 2 ani, apoi alternam).

 Se menţine structura: 3 mese principale şi 2 gustări.

 Atenţie la porţii!
 CONCLUZII
 Alimentaţia copilului este deosebit de importantă şi începe
încă din viaţa intrauterină!

 O alimentaţie nesănătoasă poate avea consecinţe pe termen

lung.

 Adulţii sunt responsabili pentru alimentaţia copiilor.