ALIMENTAȚIA SUGARULUI

A. ALIMENTAȚIA NATURALĂ
Se numește astfel alimentația în care sugarul primește numai lapte de femeie, fără adaosul vreunui altfel de lapte.
Începe la 6-12 ore de la naștere în cazul nou-născutului la-termen și este progresivă în primele 10 zile de viață,
după care nevoia laptelui matern se stabilește la 200-150 ml/kg corp/24 ore, apoi scade cu vârsta. Această cifră
este însă orientativă, utilizată numai în cazul când se folosește lapte de femeie muls sau colectat. Altminteri un
sugar care este alimentat la sân și se dezvoltă normal nu are nevoie de determinări cantitative ale laptelui matern
primit. În cazul în care nu se dezvoltă satisfăcător și totuși suge lapte de la mamă, dacă nu este bolnav se
determină cantitatea de lapte primit prin proba suptului: la fiecare supt este cântărit înainte de începere și după
terminarea mesei, îmbrăcat la fel. Se face suma cantităților primite la toate mesele și se apreciază dacă este
suficient în raport cu greutatea și cu vârsta sugarului. Numărul de mese în alimentația naturală este de 7 în prima
lună, intervalul dintre mese fiind de 3 ore; ulterior scade la 6 mese pe zi. Pauza de noapte, necesară pentru mamă
ca și pentru copil este de 6 ore. Durata unui supt este de 15-20 minute, dându-se alternativ câte un singur sân la
fiecare supt pentru a fi stimulată mai bine secreția lactată. Există și concepția — neadmisă de majoritatea
pediatrilor — ca să i se dea copilului să sugă atunci când țipă de foame și atât cât vrea să sugă. Nevoia de lichide
este bine acoperită de alăptarea la sân, totuși — în sezonul cald mai ales — este necesară o suplimentare de
lichide cu ceai slab zaharat dat cu lingurița, ca sugarul sa nu se desvețe de efortul de supt dacă i se oferă biberonul.

În primele zile de alăptare compoziția laptelui matern este diferită de cea care se va instala definitiv (primele zile
se cheamă colostru). Laptele matern definitiv are următoarea compoziție:

 proteine 1,2-1,7 g/dl, din care cazeina este cca 50%, restul fiind lacfalbumină și mai puțină
lactoglobulină;
 lipide (grăsimi) 3,4 g/dl;
 lactoză 7 g/dl;
 săruri minerale 0,2 g/dl
 kilocalorii 67%
Se observă că raportul protide: lipide: glucide este 1:2:4

Avantajele alimentației naturale sunt considerabile fața de orice alt preparat de lapte: este un aliment specific,
adaptat nevoilor digestiei și nutriției sugarului; principiile alimentare calorigene sunt într-un raport echilibrat;
este un aliment ”viu” cu anticorpi și vitamine; conținutul în cazeină (proteină mai greu digerabilă) este moderat;
raportul dintre calciu șifosfor este cel fiziologic (2:1); este ușor de obținut și nu necesita nici o prelucrare;
întărește legătura afectivă copil-mamă (“inima și laptele mamei sunt de neînlocuit”).

Existătotuși anumite reguli tehnice care trebuie respectate în alimentația naturală:

 mama își va spăla sânul cu apăși săpun, îl va clăti și îl va usca bine înainte de a-1 da sugarului;
 poziția mamei în timpul suptului este șezândă pe un scaun, copilul fiind ținut pe brațul de partea
sânului oferit, cu capul mai ridicat și cu trunchiul sprijinit de coapsa mamei care va avea un
scăunel unde va ține piciorul mai ridicat;
Fig. 8.1.

Alăptarea sugarului; se observă cum mama

deprimă ușor sânul în dreptul nărilor copilului
pentru a nu-i stânjeni respirația.

Fig. 8. 2. Alăptarea unui nou-născut

 de către lăuză în poziție culcată.

 în situații excepționale mama va putea sta culcată, alăptând cu sânul de partea căruia se află
copilul, dar atenție! Să nu adoarmă și să se întoarcă peste sugar sufocându-1;
 după supt sugarul va fi ținut în poziție verticală și bătut ușor pe spate până când elimină aerul din stomac
(eructeaza).
În alimentația naturală pot exista obstacole din partea mamei, cum ar fi mamelonul ombilicat, pe care sugarul nu îl
poate cuprinde. în acest caz laptele va fi muls cu pompița și dat cu lingurița în cantitățile menționate. Obstacolele
din partea sugarului le constituie buza de iepure, gura de lup, obstrucțiile nazale importante, unele cardiopatii
congenitale în aceste situații se va administra laptele matern muls.

În toată perioada alăptării mama trebuie să respecte o serie de reguli de igienă: nu va fuma, nu va bea alcool, nu
va face abuz de cafea, va evita alimente care pot da miros sau gust particular laptelui (ceapa, usturoiul,
condimentele iuți), va consulta medicul în privința medicamentelor deoarece multe dintre acestea trec în lapte și
pot intoxica copilul.

Contraindicațiile alăptării: boli grave ale mamei (septicemie, tuberculoză, febră tifoida, pneumonie lobară,
supurații pleuro-pulmonare, tumori maligne, leucemie, anemie severa); mastita (infecția supurativă a sânului).

Incidente ale alăptării: vărsături prin supraalimentație, diaree prandială (fără semnificație infecțioasă), colici
abdominale, regurgitații, eritem fesier din cauza acidității scaunului.

Alimente care pot ti asociate în perioada alimentației naturale: ceai slab zaharat pentru completarea lichidelor;
mucilagiu de orez 3% în caz de scaune prea numeroase și prea moi, obligatoriu suc de fructe crude (morcovi,
portocale, mere) progresiv de la 1/2 linguriță pe zi până la 10 lingurițe pe zi, începând de la 6 săptămâni la sugarul
eutrofic, fiindu-i necesar pentru vitaminele din conținut.

B. ALIMENTAȚIA ARTIFICIALĂ
Este alimentația care în primele 3-4 luni de viață nu cuprinde deloc lapte matern ci orice altfel de lapte. Există
o mare diversitate de preparate și de posibilități în alimentația artificială însă trebuie sublimat că nici una nu
are valoarea laptelui de femeie. Primul aliment utilizat în alimentația artificială a fost laptele de vacă, astăzi
 foarte puțin folosit ca atare. Compoziția laptelui de vaca arata diferențe semnificative față de laptele de
femeie, laptele de vacă având:

 proteine 3,4 g/dl, din care cazeină cca 90% (este o proteină mai greu digerabilă);
 lipide (grăsimi) 3,4 g/dl;
 lactoză 4,8 g/dl;
 săruri minerale 0,7 g/dl;
 valoare calorică 67 kcal/dl
Se observă deci că raportul dintre principiile alimentare calorigene protide, lipide, glucide este în lapetele de vacă
1:1:1,4 pe câtă vreme în laptele de femeie este 1:2:4, raport adecvat nevoilor sugarului. Laptele de vacă este un
lapte cazeinos în timp ce laptele de femeie este un lapte albuminos. Raportul calciu:fosfor în laptele de vacă este
1,2:1 iar în laptele de femeie este 2:1. Toate acestea fac laptele de vacă impropiu în alimentația sugarului mic și de
aceea i se aduc două modificări: diluarea și zahararea.

Laptele de vacă trebuie să provină de la animale sănătoase, trebuie bine fiert înainte de întrebuințare și după
fierbere răcit brusc și păstrat la rece (frigider). La fiecare masă cantitatea necesară va fi pusă în biberon care se
încălzește în vas cu apă caldă. Numărul de mese este egal sau mai mic decât în alimentația naturală deoarece
pauza dintre mese trebuie sa fie de cel puțin 3 ore, necesară digestiei și evacuării din stomac a cazetnei.

În prima lună de viață laptele de vacă nu este indicat, dar dacă prin excepție trebuie administrat, neexistând altă
posibilitate, se administrează diluat 1/2 cu mucilagiu de orez 2%, totul zaharat 5%.

de În lunile II, III, IV laptele de vacă va fi diluat 2/3 cu mucilagiu orez în concentrație de 2%, totul zaharat 5%.

În luna V se diluează 3/4 în mucilagiu de orez 3% sau se poate da integral și zaharat 5%.

Din luna a Vl-a se dă negreșit lapte de vacă integral 5% zahăr.

Cantitatea de lapte de vacă primită în total în 24 ore (partea nediluată) nu trebuie să depășească 100 ml/kgcorp/zi,
plafonul maxim fiind de 700 ml lapte de vacă pentru 24 ore, indiferent de greutatea copilului. Restul nevoilor de
lichide se completează cu ceai 5% zahăr, mucilagiu de orez 3%, apă fiartă și răcită etc. O formulă permite stabilirea
cantităților de lapte de vacă, zahăr și lichide totale în raport cu greutatea sugarului în decurs de o zi și anume:

Greutatea (g) Greutatea (g)

lapte de vacă+ zahăr+200 ( 250 ) ml lichide de diluție
10 100

Formula este valabilă până la greutatea de 6-7 kg.Numărul de mese în alimentația cu lapte de vacă va fi;

 în prima lună 6-7 mese pe zi;

 în lunile II, III, IV 6 mese pe zi;
 din luna a V-a 5 mese pe zi.
În prezent, în loc de lapte de vacă se utilizează pe o scară largă preparatele industriale de lapte.

Laptele praf integral se prepară diluat (reconstituit) de preferință în mucilagiu de orez 2-3%, cu 5% zahăr . În prima
lună se dă diluat 8% , în luna II, III se poate da 10% iar din luna IV-aîn concentrație integrală adică 12,5-13%.
Dintre preparatele românești există Lactosan; dintre cele cehoslovace Tatra și Eligo (aceșta din urmă cu o
concentrație ceva mai scăzută în principiile calorigene). Laptele praf semiecremat (tip Lacto) se utilizează numai în
alimentația prematurului și în realimentări după diarei grave. În prezent în alimentația artificială sunt folosite pe
scară largă preparatele industriale de lapte adaptate (umanizate). Compoziția lor este apropiată de cea a laptelui
matern. Menționăm produsul Similac, preparatele germane Humana 1 (utilizat la sugari cu greutate între 3000 și
4500 g) și Humana 2 (la sugarii peste 4500 g). Pentru prematuri se folosește Humana 0.

Sunt deasemenea utilizate preparate de lapte semiadaptate, a căror compoziție se apropie de a laptelui matern,
având totuși unele diferențe. Dintre acestea fac parte produsele ungare Robebi A (pentru sugarul între 3000 și
4500 g) și Robebi B (pentru sugarii peste 4500 g) precum și produsul german Milupa Milumil. Pentru prematuri se
folosește produsul Robolact.

Toate preparatele industriale de lapte au compoziția înscrisă pe cutie, numărul de mese din produs care trebuie
respectat în raport cu vârsta; conțin o mensură de material plastic a cărei capacitate este precizată și numărul de
mensuri necesar pentru reconstituire la o anumită cantitate de apă fiartă și răcită. Spre exemplu, preparatele
Humana au mensura de 7,5 g și se reconstituie cu 2 mensuri rase, neîndesate la 90 ml apă fiartă și răcită; Similac
are mensura de 8 g și se resuspendă o mensură la 60 ml apă fiartă și răcită; produsele Robebi au mensuri de câte
5g și se reconstituie cu 3 mensuri rase, neîndesate la 90 ml apă fiartă și răcită; Milupade 5 g și se resuspendă 3
mensuri la 90 ml apă fiartă și răcită.

Trebuie subliniat că - spre deosebire de preparatele; de lapte praf integral - produsele adaptate sau semiadaptate
se resuspendă numai în apă fiartă și răcită, fără nici un alt adaos.

C. ALIMENTAȚIA MIXTĂ
Constă din administrarea la sugarul până la 4 luni atât de lapte matern cât și de altfel de lapte (a nu se confunda cu
diversificarea care înseamnă introducerea și a altor produse alimentare pe lângă lapte!). Alimentația mixtă se
poate face:

 prin completare, la fiecare supt, când se adaugă cantitatea (din felul ales) de lapte necesară pentru a
completa cantitatea de lapte matern suptă. Pentru determinarea acestei cantități se, face proba
suptului, stabilindu-se în medie, cât lapte matern ia sugarul la fiecare masă. Se completează apoi cu
laptele ales, dat cu lingurița pentru ca sugarul să nu se “lenevească” pierzând reflexul de supt cu
forță și deci ajungând la înțărcare prea devreme;
 prin alternare se numește alimentația mixtă în care sugarul ia o masă de lapte matern și o masă de alt fel
de lapte. Se utilizează în cazul când mama nu poate sau nu are timp să pună din 3 în 3 ore sugarul la piept.

D. DIVERSIFICAREA ALIMENTAȚIEI SUGARULUI

Constă din introducerea altor alimente pe lângă laptele exclusiv din primele luni. Se începe la 3-4 luni, în funcție
și de gradul de dezvoltare a sugarului și, pentru orice nou aliment, se face progresiv (cantități crescânde de la o zi
la alta) și după ce s-a realizat administrarea și obișnuirea completă cu alimentul precedent. Ordinea aproximativă
de introducere a alimentelor (ea diferă după unele scheme) poate fi următoarea:

 la 3 1/2 – 4 luni griș cu lapte;

 la 4-4 1/2 luni supă de zarzavat strecurată, cu griș în ea, urmată imediat de piureul de legume,
resuspendat în supă. Piureul va fi făcut cu unt;
 la 4 1/2—5 luni mere rase (miezul) cu biscuiți și zahăr 5%;
 la 5 luni brânza de vacă;
 la 5 1/2 luni gălbenuș de ou fiert ca ochi românesc;
 la 6 luni ficat de pasăre sau de vită bine fiert sau carne slabă de pasăre sau de vită, bine fiartă apoi
tocată și resuspendată în supa și piureul de legume; supa de carne degresata;
 la 7 luni paste făinoase cu unt și brânză;
 la 8 luni mămăliguță, pâine muiată în supă.
 E. ÎNȚĂRCAREA
Este suprimarea completă a laptelui matern din alimentație. Înțărcarea se face la 8-9 luni, este precedată de
diversificarea și scăderea treptată a numărului de supturi la pieptul mamei. Este denumită de unii și ablactare, deși
această noțiune se referă în mod corect la perioada pregătitoare a înțărcăriitrimestrul I: în alimentația naturală
105 kcal/kgcorp/zi; în alimentația artificială și mixtă 110 kcal/kgc/zi;

 trimestrul II: I00kcal/kgcorp/zi;

 trimestrul III: 95 kcal/kgcorp/zi;
 trimestrul IV: 90 kcal/kgcorp/zi.
Relația dintre principiile calorigene în rația alimentară la sugar este protide:lipide:glucide =l:2:4, raportcare evocă
situația existentă și în laptele matern.

Numărul de mese zilnice în general este în prima lună de 6-7, în restul primului trimestru de 6, în trimestrele II și
III de 5, în trimestrul IV de 4-5.

DE REȚINUT!

1. “Inima și laptele de mamă sunt de neînlocuit!”

2. Compoziția laptelui matern îl face net superior, din toate punctele de vedere oricărui alt
preparat fie el oricât de perfecționat.
3. Laptele de vacă, utilizat în situații extreme, trebuie în aceste cazuri adaptat prin diluare și
zaharare.
4. Higiena preparării și păstrării lapteluiesteo condiție a păstrării sănătăți sugarului.
5. Alimentația naturală = sân exclusiv.
6. Alimentația artificială = cea fără lapte matern în primele 4 luni.
7. Alimentația mixtă = cea în care, în primele 4 luni, sugarul primește atât lapte matern cât și
un alt fel de lapte.
8. Diversificarea alimentației = introducereade la vârsta de 3-4 luni, și a altor alimente în afara
laptelui (griș, supă de legume, piureuri).
9. Înțărcarea (după unii = ablactarea) = suprimarea completă a laptelui matern, de regulă între
8-9 luni.
10. Astăzi, laptele de vacă a fost în toate mediile civilizate înlocuit cu preparate industriale de
lapte.
11. Dintre preparatele industriale de lapte, cele de lapte adaptat (tip Humana) sau semiadaptat
(tip Robebi) sunt cele mai indicate.
12. Numărul de mese și necesarul de calorii/kgcorp scad la sugar odată cu înaintarea în vârstă.