Curs 4

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se
compune din ratia cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea
motorie, starea de boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa,
cuprinde trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa,
minerale si vitamine. Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In
practica se tine cont in mod special sa se asigure un raport echilibrat intre trofine,
raport care se modifica in functie de varsta.

Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de
mama, fara nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6
luni; recomandabil pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele
uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa
nastere, la inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4
postnatal; treptat compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere
devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g
proteine, 45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din
lactoser (60%)- imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol;
Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza,
iar 10g/L de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente
(Na, K, Ca, Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le
determina o absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc
activitatea enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza,
lizozim (rol bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ
(“viu”) avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive
si posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine,
lipide, glucide; are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile
alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva,
favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor
prin factori antiinfectiosi; previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru
bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia
anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati
la sanul mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi
pus la sanul mamei.
Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere
(recomandare OMS), la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi
majorat la 10min, apoi se creste treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se
prelungeasca peste 20min.

Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile, pozitie culcat in decubit lateral de
partea sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul
mamei; dupa aceasta varsta - pozitie sezanda.
Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din
mamelon si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce
mamelonul si o parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul
deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in
pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care
alapteaza: femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu
pre si postnatal pana la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si
somn; alimentatie echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si
calitativ; se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de
usturoi, conopida, precum si medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal,
aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta regulile de igiena
corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu ceai de
musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se
va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz demameloane ombilicate se vor folosi
adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui stimulant al secretiei lactate;
alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu slabeasca mai mult
de 1-2 kg/luna.

Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:

Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se
intalnesc la sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se
elimina prin eructatie cu antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si
abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale
daca apar uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar
fara tratament la 3-4 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se
manifesta prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta
vesperala si nocturna (orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel
putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza
parintii. Tratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa
supt, comprese calde pe abdomen. Majoritatea autorilor considera colicile
“fiziologice” si nu prescriu nici un tratament;
Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de
ceai sau lapte cu biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei
mamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa,
fapt ce determina reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu
gaze; sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament:
calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte
de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de
supraalimentatie”-copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament:
reglarea orelor de supt si a duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii.

- Alimentatia artificiala
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de
lapte (substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte.
Rezultatele sunt inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai
crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de
proteine de trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de
utilizare, dezechilibru intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree,
glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai
frecvente la nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri
minerale) cu suprasolicitare renala;
Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II:
100- 110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-
180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in
luna II-III, apoi 5 mese pana la varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor
sterilizate la cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura),
se prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca
lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 –60%, concentratia este de 4.5 – 5 g la 30 ml
de apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 –15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de
capra, bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.

Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern

Intoleranta la laptele de vaca –
Iincident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps,
varsaturi explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice
ingestie de lapte, intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).
Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri de
Colicile abdominale – consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia – prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii
mai mari decat este recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor
din prospect.
Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice – sunt mai frecvente.
Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv)
lactata la alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele
primit de sugar si este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de
lapte, 4 – 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 –
7 zile) pentru sugarul diversificat la 4 – 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste
varsta de 5 luni, primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei
pentru alimente solide, pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea
introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea
intre mese cu alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul prepararii
mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu gluten (grau, orz,
ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita astfel
manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic. Alimentul nou
introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a

sugarului:
a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov,
patrunjel, telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata
verde, rosie), supa de oase, carne (pui, vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe:
mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.
Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele,
prunele, pepenele, ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele
solide dure, mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb
datorita riscului de aspiratie si inec).
b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu
lapte (faina de orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal – cu cereale fortifiate
cu fier.
Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la
inceput (sursa de proteine si fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni
poate fi oferita si ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind
principala bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).
Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat