PRINCIPII GENERALE

Nutriţia reprezintă utilizarea optimă a principiilor nutritive din raţia alimentară astfel
încât organismul copilului să aibă o creştere somatică (staturală, ponderală) şi cerebrală normale.
Nevoile nutritive variază în funcţie de vârstă, sex, constituţia genetică, rata creşterii diferitelor
ţesuturi, stadiul maturării, structura corporală, activitatea fizică şi mediul ambiant.

Nevoile energetice la sugar şi copil se calculează în funcţie de consumul caloric pe grupe

de vârstă, ţinându-se cont de greutatea ideală, compoziţia corpului, mediul înconjurător, procesul
de creştere şi activitatea fizică. Nevoile calorice reprezintă corespondentul cheltuielilor zilnice de
energie, în primul an de viaţă fiind cuprins între 90-120 kcal/kg/zi. Limita maximă admisă la
nou-născut este de 165-180 kcal/kg/zi.

Necesarul de lichide porneşte de la cantităţi de 100-140 ml/kg în perioada de nou-născut

şi se ajunge la aproximativ 180 ml/kg la vârsta de o lună.
În perioada de sugar, necesarul hidric scade progresiv până la 120 ml/kg la un an, 100
ml/kg la 3 ani.
Calculul raţiei hidrice depinde, pe lângă vârstă, de conţinutul caloric al alimentelor
(aproximativ 12 ml apă pentru fiecare 100 kcal), de pierderile zilnice şi de compoziţia regimului
alimentar. Pierderile zilnice sunt: perspiraţie insensibilă 63-66%, urină 17-23%, materii fecale 3-
15%.

Necesarul de proteine este diferit în funcţie de vârstă şi de tipul de alimentaţie:

→ 1,8 – 2 g/kg/zi între 0-6 luni şi alimentaţie naturală
→ 3 – 3,5 g/kg/zi între 0-6 luni şi alimentaţie artificială
→ 2 – 2,2 g/kg/zi după 6 luni;
→ 23 g/zi între 1-3 ani;
→ 30 g/zi între 4-6 ani;
→ 34 g/zi între 7-10 ani;
→ 50 g/zi la adolescenţi.

Necesarul de lipide
• nou-născuţii la termen şi cu greutate normală absorb lipidele din laptele uman
în proporţie de 95-98%, iar din laptele de vacă 85-90%.
• la prematuri absorbţia este în proporţie de 75% din laptele uman şi 60% din
laptele de vacă.
• raţia alimentară echilibrată în principii nutritive trebuie să conţină:
•trigliceride (98%)
•acizii graşi esenţiali (acidul linoleic, acidul linolenic şi acidul
arahidonic).
• necesarul de lipide din alimentaţie diferă în funcţie de vârstă:
•3 – 6 g/kg/zi la sugar;
•4 – 4,5 g/kg/zi între 1-3 ani;
•2 g/kg/zi după 3 ani
• aportul minim de lipide este de 1,5 g/kg/zi şi reprezintă 35-40% din totalul
raţiei calorice.

Necesarul de glucide
• aportul alimentar în primul trimestru de viaţă este reprezentat în special de
lactoza din lapte.
• 12 g/kg/zi la sugar şi copilul mic
• 10 g/kg/zi după vârsta de 3 ani
• reprezintă aproximativ 40-50% din valoarea calorică.
 Necesarul de electroliţi şi oligoelemente
• raţia alimentară optimă trebuie să conţină electroliţi şi oligoelemente în
proporţie optimă creşterii:
→ sodiu → 2-5 mmol/kg pentru nou-născut → 0,7 mmol/kg la adult
→ potasiu → de 1-2 g sau 1,5 mEq/kg/zi
→ calciu →  180-200 mg/zi în primele 4 luni, scade cu 70 mg/zi între 3-4 ani, apoi creşte
la pubertate până la 380-400 mg/zi
→ magneziu → 60 mg/zi pentru sugar, care va creşte la 300-400 mg/zi la adolescent
→ fier – constituentul principal al hemoglobinei şi mioglobinei → necesarul de Fe:
•în primele 5 luni de viaţă este de 6 mg/zi
•10 mg/zi până la vârsta de 1 an
•prematuri → aport zilnic de 2 mg/zi şi începând cu vârsta de 2 luni.
•laptele matern are un conţinut scăzut de Fe, dar cu o absorbţie de 40%
datorită prezenţei lactazei, lactoferinei, acidului ascorbic şi a cantităţii
relativ scăzute de cazeină.

ALIMENTAȚIA NATURALĂ

= alimentaţia cu lapte matern a nou-născutului şi sugarului în primele 6 luni de viaţă.

Laptele uman
→ perfect adaptat nevoilor nutritive ale sugarului
→ aliment cu o mai mare valoare biologică, conţinând enzime, anticorpi, vitamine şi săruri minerale
→ asigură o raţie echilibrată în principii nutritive necesare unei creşteri somatice şi cerebrale corecte.
→ oferă protecţie antiinfecţioasă şi antialergică
→ consolidează legătura afectivă între mamă şi copil,
→ are o acţiune anticarcinomatoasă (previne apariţia cancerului de sân la femeia care alăptează)
→ are un rol protector faţă de enterocolita necrozantă
→ asigură un transfer pasiv de anticorpi de la mamă la copil
→ asigură cea mai bună profilaxie pentru prevenirea distrofiei, obezităţii infantile, hipocalcemiei
(tetanie), infecţii, diabet zaharat.
→ conţine modulatori ai creşterii (factori de creştere epidermali şi factori de creştere a nervilor).

Flora intestinală a sugarului alimentat natural conţine bacilus bifidus, bacterie care
produce acid lactic şi acid acetic, acizi cu ajutorul cărora scade pH-ul scaunelor. Această floră
specifică creşte rezistenţa la infecţii şi inhibă dezvoltarea E. coli, Shigella.

Compoziţia laptelui uman

• depinde de stadiul lactaţiei, naşterea prematură, vârsta mamei, începutul sau sfârşitul
unui supt, necesarul de lapte al sugarului respectiv, factorii individuali materni.
• colostrul se secretă în primele 5 zile după naştere, în cantitate de 10-100 ml/zi, este mai
bogat în vitamine liposolubile şi imunoglobuline, având o valoare calorică de 520-570
cal/l.
• laptele de tranziţie se secretă între ziua 6-10 şi are o compoziţie în permanentă
modificare biochimică şi imunologică.
• laptele uman matur
- are o compoziţie constantă pe tot parcursul perioadei de lactaţie, cu variaţii
moderate, valorile principiilor nutritive fiind:
• proteine 9 g/l
• glucide 70 g/l
• lipide 40 g/l
• săruri minerale 2,5 g/l (sarcina osmotică este de sub 80 mOsm/l)
• valoare calorică de 690 cal/l
 - valoarea biologică crescută este datorată:
• conţinutului în vitamine şi enzime cu rol atât în digestie, cât şi în apărarea
antiinfecţioasă (lizozimul, lipazele, antitripsina, alfa-amilaza, galactozil-
transferaza, lactoperoxidaza, ribonucleazele)
• modulatorilor de creştere: factorul de creştere epidermic, factorul de creştere
nervoasă, factorii de creştere insulin- like (IGF-1), factorul de stimulare a
limfocitelor B, sulfhidroxilaza, taurina, factorul bifidus

Stabilirea raţiei alimentare în alimentaţia naturală

În alimentaţia naturală nu există reguli absolute de stabilire a raţiei alimentare. În ultimul
timp se acceptă tot mai mult schemele “liberale” de alimentaţie, aşa-zisa alimentaţie “la cerere”.
Se recomandă ca nou-născutul să fie pus la sân în primele 3-6 ore de viaţă. Cel mai bun criteriu
al unei alimentaţii corecte îl reprezintă curba ponderală, care trebuie să se menţină constant
ascendentă, cu un spor zilnic ponderal de 20-30 g. În general această creştere se realizează cu
un aport optim de 100 kcal/kg, la un nou-născut la termen alimentat natural şi corect.

ALIMENTAȚIA ARTIFICIALĂ

= alimentaţia sugarului în primele 4-6 luni de viaţă cu preparate de lapte praf.

Formulele de lapte sunt produse industriale de lapte, obţinute din laptele de vacă prin
modificări ale compoziţiei în scopul apropierii compoziţiei de cea a laptelui de mamă. În practica
medicală pediatrică se utilizează formule cu o compoziţie care diferă în funcţie de vârsta
sugarilor şi copiilor.

Formulele pentru prematuri

• sunt adaptate particularităţilor morfo-funcţionale ale aparatului digestiv imatur, ritmului
particular de creştere al acestei categorii de nou-născuţi.
• sunt îmbogăţite caloric 20-24 kcal/30 ml
• conţin proteine în cantitate mai mare 1,8-2,4 g/100 ml
• sunt emulsionate, ceea ce simplifică procesele de digestie şi absorbţie
• cantitatea de lactoză este redusă la 50%, fapt ce compensează intoleranţa parţială la
lactoză a nou-născutului prematur
• adaosul de lipide emulsionate (50% trigliceride cu lanţ mediu) compensează
insuficienţa secreţiei biliare şi secreţia scăzută de lipază pancreatică

Fortifianţi de lapte matern HMF (human milk fortifiers)

• reprezintă un concentrat de substanţe nutritive, săruri minerale şi vitamine folosite doar
la copiii alimentaţi natural, cu greutate la naştere mai mică de 1800g
• au conţinutul îmbogăţit cu hidrocarbonaţi cu moleculă simplă, uşor absorbabili (creşte
valoarea calorică), cu calciu (oferă o mineralizare bună) şi vitamine, în special vit. D.
• în condiţii cu totul speciale (curbe ponderale staţionare sau descendente, carenţe
nutriţionale marcate) se pot adăuga şi în formulele speciale de lapte praf, însă cu prudenţă
deoarece poate să apară o creştere a sarcinii osmotice şi o modificare a tranzitului
intestinal

Formule de start pentru sugari

• sunt formule de lapte special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale
sugarului (67-72 kcal/100 ml)
• sursa de proteină este laptele de vacă cu compoziţie apropiată de cea a laptelui de mamă
şi anume: proteinele 14-18 g/l, glucidele 65-83 g/l, lipidele 32 g/l
 • sărurile minerale sunt reduse, ceea ce asigură o osmolaritate mică (sub 400 mOsm/l)
• conţinutul maxim de sodiu recomandat este de 12 mEq/100 ml, iar suma ionilor Na+,
K+ şi Cl– nu trebuie să depăşească 50 mEq/100 ml pentru păstrarea echilibrului
hidroelectrolitic şi acido-bazic
• catitatea de calciu este de 70-80 mg/dl, iar raportul Ca/P este menţinut la valori de 1,2-
2,2, asemănător cu cel din laptele matern.
• formulele de lapte sunt produse îmbogăţite cu vitamine şi oligoelemente: Fe – 12 mg/1
(în unele preparate) cu scopul de a preveni anemia hipocroma; Zn – 0,2 mg/100 ml, Cu –
20 mg/100 ml.

Formule de continuare
• proteină din laptele de vacă, sunt recomandate sugarilor cu vârstă mai mare de 4-6 luni,
în paralel cu alimentaţia diversificată.
• se pot folosi până la vârsta de 1 an
• valoare calorică cuprinsă între 60-85 cal/100 ml
• proteine în cantitate de 2-3,3 g/100 ml, lipidele 2-4 g/100 ml, glucidele 6,5-8,6 g/100
ml, cu un raport Ca/P de 1,2-1,5
• unele preparate au conţinutul îmbogăţit cu Fe: 0,6-0,9 mg/100 ml

Formule dietetice pentru alimentaţia sugarilor

• sunt special concepute pentru tratamentul dietetic al unor afecţiuni de cauză digestivă,
în special boala diareică acută.
• după sursa de proteine, produsele dietetice pot fi clasificate în trei categorii:

1. Produse dietetice care au la bază proteinele din lapte

•sunt indicate la nou-născutul şi sugarul care prezintă intoleranţă la lactoză congenitală
sau secundară unei infecţii digestive
•sursa de glucide este reprezentată de polimeri de glucoză, glucoză, dextrinmaltoză sau
amidon
•lipidele sunt de origine vegetală sau mixtă, sunt bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi în
trigliceride cu lanţ mediu, care se absorb uşor fără intervenţie enzimatică

2. Formule din soia

•produse care conţin exclusiv lipide vegetale, în aceste produse nu există lactoză
•indicate în intoleranţele la lactoză şi în galactozemii
•trebuie evitate în tratamentul dietetic al prematurilor, în fibroza chistică şi la sugarii sub
6 luni care prezintă un teren alergic (dezvoltă concomitent alergie la proteinele din laptele
de vacă şi laptele de soia)

3. Formule hipoalergice
•sunt produse dietetice profund modificate, uşor digerabile şi absorbabile
•sursa de proteină este cazeina hidrozilată enzimatic; sursele de glucide sunt polimerii
de glucoză, iar cele de lipide trigliceridele cu lanţ mediu
•indicate în intoleranţa secundară la lactoză, sindroamele de malabsorbţie, sindrom de
intestin scurt, fibroză chistică, în tratamentul alergiilor la proteinele din laptele de vacă
 DIVERSIFICAREA ALIMENTAȚIEI SUGARULUI

= introducerea progresivă de alimente solide şi semisolide în alimentaţia sugarului cu

vârsta de peste 4-6 luni în scopul apropierii alimentaţiei acestuia de cea a adultului
Pentru a asigura o creştere staturoponderală adecvată, diversificarea trebuie să se respecte
nişte principii generale şi anume:
→ dieta trebuie să fie echilibrată
→ introducerea unui aliment nou se va face numai la sugarul sănătos
→ introducerea fiecărui aliment se va face progresiv şi selectiv
Alegerea primului aliment de diversificare se individualizează în funcţie de
particularităţile de dezvoltare ale sugarului. Valoarea calorică a alimentului nou trebuie să fie de
aproximativ 65 kcal/100g. Pentru a nu stimula obişnuinţa pentru gustul dulce, polizaharidele
(amidonul) au prioritate faţă de zahăr. Cel mai bun criteriu pentru aprecierea succesului în
diversificarea alimentaţiei sugarului este urmărirea curbelor individuale de creştere şi
dezvoltare şi încadrarea lor în “canalele” de normalitate.
Există controverse în privinţa momentului optim al începerii diversificării.
Diversificarea precoce (2,5-3 luni)
• nu prezintă nici un avantaj, favorizând apariţia alergiilor alimentare şi a colonului
iritabil.
• criticile la adresa diversificării precoce au următoarele argumente:
→ mucoasa intestinală a sugarului mic este permeabilă pentru unele antigene
(proteine, polipeptide), fiind posibilă apariţia unor reacţii alergice
→ supraalimentaţia stimulează multiplicarea adipocitelor şi obezitatea
→ proteinele vegetale au valoare biologică mai mică decât cele din lapte
→ introducerea precoce a făinosului (glutenului) poate duce la apariţia celiachiei
Momentul optim al începerii diversificării (4-6 luni) (opinia majorităţii pediatrilor,
acceptată de OMS)
• avantajele diversificării la această vârstă:
→ favorizează dezvoltarea structurilor orale necesare masticaţiei
→ se accelerează creşterea atât în greutate, cât şi în lungime, datorită îmbogăţirii
raţiei alimentare cu vitamine, oligoelemente, săruri minerale şi fibre alimentare
• alegerea momentului diversificării este deosebit de importantă, acesta fiind diferit în
funcţie de laptele primit anterior de sugar, astfel:
→ la 6 luni pentru un sugar alimentat la sân sau cu o formulă de lapte adaptată şi
vitaminizată;
→ la 4 – 4,5 luni pentru un sugar alimentat cu lapte praf convenţional sau lapte de
vacă.
Alimentaţia copilului mic după vârsta de un an trebuie să ţină cont pe de o parte de
particularităţile morfo-funcţionale specifice categoriei de vârstă, iar pe de altă parte de activitatea
fizică şi intelectuală diferită şi specifică.
Perioada 1-2 ani
• nevoile nutritive şi energetice sunt crescute datorită ritmului sporit de creştere şi
activităţii motorii
• raţia alimentară se stabileşte după următorii parametri:
→ necesarul caloric 90 kcal/kg corp/zi
→ necesarul hidric 90-100 ml/kg/zi
→ necesarul de proteine 2 g/kg/zi
→ necesarul de lipide 4-5 g/kg/zi
→ necesarul de glucide 12 g/kg/zi
• raţia calorică va fi acoperită proporţional, astfel 15% proteine, 35% lipide, 50%
glucide.
 ALIMENTAȚIA PREȘCOLARULUI

Se aseamănă cu a adultului. Nevoile nutritive sunt mari, mai ales datorită activităţii
motorii intense.
Necesarul caloric este de 80 kcal/kg/zi, din care proteinele 15-18%, lipidele 25-30%,
iar glucidele 55-60%.
Necesarul hidric este de 80 ml/kg/zi.
Necesarul de proteine este de 2 g/kg/zi. Acesta este asigurat în proporţie de 2/3 de
proteine de origine animală şi 1/3 de proteine vegetale. Sursele de proteine sunt: laptele, în
cantitate de 500-600 ml/zi; carnea de pasăre, vită, peşte, ou care se pot administra în cantitate
de 75 g/zi.
Necesarul de lipide este de 2-3 g/kg/zi, se poate asigura din produse precum unt,
smântână, margarină şi uleiuri vegetale.
Necesarul de glucide este de 10 g/kg/zi, se acoperă prin pâine şi produse de
panificaţie, câte 150 g/zi, paste făinoase, prăjituri, fructe şi legume.

ALIMENTAȚIA ȘCOLARULUI

Nevoile energetice şi nutritive la vârsta de 6-12 ani sunt destinate cu precădere pentru
activitatea fizică, intelectuală şi maturarea sexuală.
Aportul energetic necesar este cuprins între 50-60 kcal/kg/zi, din care 15% proteine,
30% lipide şi 55% de glucide.
Necesarul hidric este de 80 ml/kg/zi.
Nevoile de proteine sunt de 2 g/kg/zi, vor fi asigurate în proporţie de 50-60% de
alimente de origine animală. Sursele de proteine provin din: lapte de vacă 400 ml/zi, carne 100-
150 g/zi, brânzeturi 30-50 g/zi, 1 ou la 2 zile şi proteine de origine vegetală.
Raţia de lipide este de 1,5-2 g/kg/zi.
Necesarul de glucide este de 8 g/kg/zi, va fi furnizat de: pâine, paste făinoase, orez,
cartofi, fructe, legume, produse de patiserie şi zaharoase.