Sunteți pe pagina 1din 5

Facultatea de Medicină.

Curs de Anestezie – Terapie Intensivă

Curs 2

PERIOADA PERIOPERATORIE. ANESTEZIA


➢ Anesteziologia = medicina perioperatorie:
o perioada preoperatorie
o perioada intraanestezică – sala de operație
o perioada postanestezică/ postoperatorie

PERIOADA PREOPERATORIE
➢ consultul preanestezic – scop evaluarea preoperatorie a pacientului și optimizarea
condiției funcționale:
o anamneza și examenul fizic (calea respiratorie!)
o patologia chirurgicală actuală
o antecedente alergice
o antecedente anestezico – chirurgicale
o patologia coasociată
o medicația cronică – stabilirea întreruperii/ continuării medicației cronice (nu se
întrerup beta-blocantele, statinele, corticoizii, adaptarea dozelor de insulină,
etc.), întreuperea/ continuarea tratamentului anticoagulant/ antiagregant
o evaluarea/ suplimentarea probelor de laborator, probelor funcționale (ECG,
probe funcționale ventilatorii, rezultatele testelor de efort, etc), investigațiilor
imagistice (Rx, CT, RMN, ecografie) relevante pentru anestezie
o încadrarea în clasa de risc anestezic – clasificarea ASA (American Society of
Anesthesiologists):
ASA 1 - pacient sănătos

ASA 2 - pacient cu patologie sistemică ușoară, fără limitare


funcțională

ASA 3 - pacient cu patologie sistemică severă, cu limitare


funcțională

ASA 4 - pacient cu patologie sistemică severă, permanent


amenințătoare de viață, limitare funcțională severă

ASA5 - pacient muribund, care nu va supraviețui cu sau fără


operație

ASA6 - pacient aflat în moarte cerebrală, donator de organe

1
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă

- se sumează după cifră litera E dacă intervenția chirurgicală este urgență (emergency)

o formularea indicației anestezice: regională, generală, combinată și adaptarea


acestor tehnici (agenți farmacologici, dispozitive, monitorizare) situației
pacientului respectiv în funcție de:
▪ patologia coasociată
▪ localizarea anatomică a intervenției chirurgicale
▪ poziția pacientului pe masa de operație
▪ riscul de aspirație
▪ vârsta pacientului
▪ gradul de cooperare al pacientului
▪ anticiparea dificultății abordării căii respiratorii
▪ existența tulburărilor de hemostază/ coagulare
▪ antecedentele anestezice
▪ preferința pacientului (acceptul/ refuzul unei tehnici anestezice)
o obligatoriu consimțământ informat
o premedicația: anxiolitice, analgezice, antiemetice, antisecretorii gastrice
antihistaminice,

RECOMANDĂRILE PENTRU ÎNTRERUPEREA APORTULUI DE ALIMENTE ȘI


LICHIDE PER OS ÎN VEDEREA INTERVENȚIILOR CHIRUGICALE ELECTIVE

• cu 8 ore înainte – alimente și lichide obișnuit


• cu 6 ore înainte – o gustare și lichide, lapte nematern
• cu 4 ore înainte – lapte matern
• cu 2 ore înainte – numai lichide limpezi (apă, ceai)
• cu 2 ore înainte – nimic
Atenție! obezitate morbidă, DZ, sarcina, refluxul gastro-esofagian sunt condiții
patologice cu golire gastrică întârziată. În aceste condiții, postul alimentar va fi de 8 ore
preoperator, iar intubația traheală se va efectua în secvență rapidă.

PERIOADA INTRAOPERATORIE
• verificarea aparatului de anestezie, presiunii O2, sistemelor de aspirație a
secrețiilor din cavitatea bucală, dispozitivelor de abordare a căii repiratorii,
medicația de urgență
• abord vascular periferic

2
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă

• monitorizarea anestezică neinvazivă (TA măsurată neinvaziv, FC, ECG


continuu, pulsoximetrie) este obligatorie înainte de începerea anesteziei
• suplimentarea monitorizării – senzori de temperatură, capnografie/
capnometrie, în funcție de patologia coasociată și de intervenția chirurgicală:
monitorizare hemodinamică invazivă, monitorizare neurologică (potențiale
evocate, BIS), sondaj vezical (monitorizarea diurezei)
• vezi capitolele de anestezie regională și generală
• postoperator pacientul va fi transferat în unitatea postanestezică/ postoperatorie
sau în terapie intensivă ( în funcție de patologia coasociată, amploarea
intervenției chirurgicale și evoluția intraoperatorie)

PERIOADA POSTOPERATORIE
• continuarea monitorizării funcțiilor vitale
• administrea medicației prescrise
• urmărirea tuburilor de dren
• identificarea și tratamentul complicațiilor: grețuri/ vărsături (sunt comune),
durere (adaptarea schemei de analgezie), complicații respiratorii, cardiace și
hemodinamice, cognitive, hemoragie, frison, retenția de urină, etc.

MANAGEMENTUL CĂII RESPIRATORII


• evaluarea dificultății căii respiratorii (gradul de deschidere al gurii, dentiția,
extensia capului, circumferința gâtului, distanța tiro-mentonieră, prognatism/
retrognație, clasificarea Mallampati)
• pregătirea și verificarea dispozitivelor: sonde de intubație, laringoscop, bujie,
măști laringiene, sisteme de aspirație a secrețiilor, etc
• poziționarea pacientului
• preoxigenarea
• administrarea agenților farmacologici de inducție: hipnotice, analgezice,
relaxante musculare
• ventilația pe mască facială
• intubația

3
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă

• confirmarea poziției intratraheale adecvate a sondei de intubație (vizualizarea


directă a trecerii sonde printre corzile vocale, auscultația toracelui,
capnometria)
• managementu intraanestezic
• extubația (detubarea)

CLASIFICAREA MALLAMPATI

LARINGOSCOPUL

4
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă

LARINGOSCOPIA

GRADELE CORMACK – LEHANE

S-ar putea să vă placă și