ALIMENTAŢIA

NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI

Prof Dr Coriolan Ulmeanu

 Nevoile nutriţionale la sugar

TRIM. CALORII LICHIDE PROTEINE LIPIDE GLUCIDE VIT. D FE

cal/kg/zi ml/kg/zi g/kg/zi g/kg/zi g/kg/zi UI/zi mg/kg/zi

100-110 150-180 1,52 5-6 12 400-800 0,5

I.
85-95 130-160 1,52 4,5-5 10-12 400-800 1
II.
80-85 110-140 1,2 4-5 10-12 400-800 1
III.
80 100-120 1,2 4-5 10-12 400-800 1
IV.
• Nevoile energetice medii pentru primul an de viaţă:
tendinţa de scădere – în medie 95 kcal/kgc/zi

• Nevoia de lichide: apa reprezintă 75% din greutate în primele

luni, apoi 60% la vârsta de 1 an
Nevoi medii sugar: 150 ml/kgc/zi
1 an: 100-110 ml/kcg/zi
• Nevoia de proteine: 10-15% din aportul energetic = 1,3
g/kcg/zi
- în scădere
- asigură creşterea scheletală şi musculară
- digestibilitatea proteinelor : lapte 95%
- conţinutul în aminoacizi esenţiali

• Nevoia de lipide: 30-45% din aportul energetic = 4-6 g/kgc/zi

- acizi graşi polinesaturaţi (LC-PUFA): acid linoleic, alfa
linoleic si arahidonic – sinteză membrane celulare,
prostaglandine şi tromboxani.

• Nevoile de glucide: 40-55% din structura raţiei =10-12 g/kgc/zi

- principalul carbohidrat din lapte mamă/formulă = lactoza
- oligozaharide: sinteza sfingomielina şi gangliozide
• Na: 1-2 mEq/kgc/zi Vitamina D: 400-800 UI/zi

• Calciu: 45-150 mg/kgc/zi Vitamina K: 2 mg/zi

• Fier: 0,5 – 1 mg/kgc/zi Vit.A-1.000 unităţi/zi

Vit.B1-0,5-1 mg/zi
• Mg: 13 mg/kgcorp/zi
Vit.B6- 1,5-1,8 mg/zi
• Cu: 0,08 mg/kg/zi
Vit.B12- 10-20 microgr/zi
• Iod: 40-100 mg/zi

• Flor: 0,5-1,5 mg/zi

• Seleniu: 40 micrograme/zi

• Zn: 4-9 mg/zi

Etapele alimentaţiei la sugar:
I. De la 0 la 4-6 luni: alimentaţie exclusiv lactată cu lapte de
mamă sau formulă adaptată – permite digestia
corespunzătoare a proteinelor, grasimilor şi glucidelor
Tipuri de alimentaţie:
1. alimentaţie naturală
2. alimentaţie mixtă
3. alimentaţie artificială

II. De la 4-6 luni: diversificarea alimentaţiei - introducerea

progresivă a altor alimente decât cele lactate

III. De la 9 luni la 1 an: alimentaţie total diversificată - terminarea

maturizării funcţiilor digestive, renale si neurologice,
permite trecerea la o alimentaţie de tip adult.
 Alimentatia naturala – recomandarea OMS
Alaptare exclusiva in primele 6 luni

Avantajele majore ale alimentaţiei naturale:

• Laptele de mamă este singurul care furnizează o raţie echilibrată,

cuprinzând 10% proteine, 50% lipide şi 40% glucide. Se asigură
astfel o creştere somatică şi cerebrală corectă.
• Laptele de mamă este singurul care asigură o protecţie
antiinfecţioasă şi antialergică prin echipamentul „imunologic” aflat în
compoziţia sa: IgA secretor 0,5 gr/l, lactoferina, lizozim, macrofage,
factori bifidus.
• Laptele de mamă permite o adaptare automată la nevoile
nutriţionale ale sugarului. Calitatea acizilor aminati si acizilor grasi,
aflati in proportii optime este esentiala.
• Cantitatea de proteine si lipide creste in timpul suptului.
• Pe plan afectiv, alăptarea creează o legătură afectivă fundamentală
între mamă şi copil, cu impact asupra dezvoltării sale neuropsihice.

• Alimentaţia naturală este unul din cele mai eficiente mijloace de

prevenire a malnutriţiei protein-calorice.

• Laptele de mamă are temperatura necesară administrării imediate,

este „steril”, nu necesită preparare şi nu costă.

• Sugarii alimentaţi la sân îşi folosesc mai mult muşchii maxilari şi au

o dezvoltare dentară evident mai bună decât copiii alimentaţi
artificial.
 COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ
COMPARATIV CU LAPTELE DE VACĂ

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE SĂRURI VALORI

MINERALE CALORICE

Lapte 8-12 g/l 30-40 g/l 75 g/l 200 mg/l 680 kcal/l
uman

Lapte 30-35 g/l 35-40 g/l 45-50 g/L 900 mg/l 655-750
de vacă kcal/l

Laptele vaca:
f. bogat in proteine (80% cazeina)
f. bogat in saruri minerale
sarac in acizi grasi esentiali si in Fe
 COLOSTRUL este un lichid gălbui secretat în ultimul
trimestru de sarcină şi în primele 3 zile după naştere.
Compoziţia colostrului este:

• Proteine în proporţie de 27 g/l cu conţinut bogat în aminoacizi

liberi (dintre care o importanţă deosebită o are triptofanul)

• Lipide în proporţie de 30 g/l cu valori ale colesterolului

inferioare celor din laptele matur

• Hidrocarbonate în proporţie de 60 g/l, reprezentate de

lactoză şi oligozaharide, cu rol în stimularea florei bifidogene
intestinale

• Săruri minerale: calciu şi fosfor în concentraţii mai mici

decât laptele matur
• Imunoglobuline A secretorii care apără nou-născutul de
infecţiile cu bacili Gram negativi in cantitate mult mai mare
decat in laptele matur

• Lizozim şi lactoferina cu rol antibacterian

• Macrofage activate care transmit limfocitelor din intestinul

sugarului informaţia genetică de la mamă şi au rol în apărarea
antiinfecţioasă (antibacteriană şi antivirală)

• După 2-3 săptămâni de tranziţie, laptele se maturizează.

• Laptele de mamă are un pH de 6,8-7,4 densitate de 1030-

1032; osmolaritate de 93 mOsm/l şi o valoare calorică de 680
kcal/l.
 COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ

• Proteine in proportie de 8-12 g/l, reprezinta 10% din raţia

calorică; deşi în cantitate mică, au o valoare biologică
deosebită prin conţinutul crescut în albumine (60%) şi conţinut
scăzut în cazeină (40%), fiind deci un lapte albuminos.
Conţinutul în azot neprotetic este de 0,05g% dintre care
0,013g% aminoacizi liberi.

– Albuminele sunt alcătuite, în mare parte din lactalbumină,

lactoferină (rol antibacterian), serumalbumină, serumglobuline,
lizozim.
– Cazeina este reprezentată de formele beta şi K.
– IgA secretor reprezinta 0,5-1 g/l.
– Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali sunt bine reprezentaţi în
laptele matern, mai ales taurina şi acidul glutamic.
– Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de
95%.
• Lipidele in proportie de 30-40 g/l, asigura 50-60% din ratia
energetică. Sunt în cantităţi variabile, crescute de obicei la sfârşitul
suptului.

– Trigliceridele sunt în proporţie de 98%, iar colesterolul de 30-40

mg%.
– Acizii graşi nesaturaţi (acidul linoleic, alfa-linolenic si arahidonic) au
rol deosebit în procesul de dezvoltare cerebrala si in maturizarea
functiilor retinei.
– Coeficientul de absorbtie a lipidelor din laptele matern este de 80-
95% - prezenta in laptele de mama a unei lipaze dependente de
acizii biliari, care la nou-nascut compenseaza insuficienta de lipaza
pancreatica.
• Glucidele sunt in proportie de 70-75g/l şi asigura 40% din ratia
energetică. Sunt reprezentate de lactoză 63 g/l şi oligozaharide – 12
g/l.
– Lactoza, prezentă sunt forma izomerului beta, contribuie la sinteza
galactocerebrozidelor (are rol în celula nervoasă şi favorizează
dezvoltarea florei bifidogene).
– Oligozaharidele cuprind: glucoză, galactoză, fucoză, N-acetil-
glucozamină şi acidul sialic care intră în structura celulei nervoase
si joaca roluri de prebiotice pentru sistemul bacterian colic.
• Sărurile minerale:
– Fierul este în cantitate insuficientă (0,05-0,07mg%),
– Sodiu are concentraţie ideală (100-200mg/l),
– Calciu 35mg%, Fosfor 15 mg% (deci raportul Ca/P este ideal,
adică 2).
– Osmolaritatea esre scăzută 93 mOsm/l.

• Vitamine:
– vitamina A este suficientă pentru a asigura protecţia nou-
născutului faţă de infecţiile cutanate, ea fiind 1000 U/I.
– Vitamina D este în cantitate foarte mică, 22 ui/l (sugarul necesita
suplimentare).
– Vitamina K este în cantitate mică în colostru (nou-nascutul
necesita administrarea injectabila a 0,5-1mg la nastere, pentru a
preveni boala hemoragică a nou-născutului).
– Vitaminele din grupul B sunt în cantitate dependenta de dieta
materna.
– Vitamina C, 50mg/l, asigură nevoile sugarului.
• Alte elemente:
– enzime: lipaza,
– factori de crestere: IGF1
– citokine: TNF α, nucleotide, macrofage, eritropoietina, folati,
vitamine, tiroxina
LM este un veritabil produs biologic.
 Tehnica alimentatiei naturale

• Nou-nascutul va fi alaptat de preferinta „la cerere”. Intelegerea

gresita a acestui concept poate favoriza sub- sau supraalimentarea.
• Marea majoritate a sugarilor isi regleaza un ritm propriu, 7-8 supturi
la interval de 2,5-4h in prima luna de viata, 6 mese in urmatoarele 3
luni, 5 mese dupa 4 luni.
• Durata alaptatului ≈ 20 minute in primele luni, ulterior durata scade.
• Alimentaţia naturală este recomandata de OMS in în primele 6 luni
de viaţă si initierea diversificarii dupa aceasta varsta. OMS
recomanda continuarea alaptarii pana la varsta de 2 ani. Este
benefic daca mama continua sa alăpteze până la varsta de 8-9 luni.
Ablactarea se poate face treptat sau brusc.
 Nu trebuie să recurgem la alimentaţia mixtă decât în următoarele
condiţii:
• Dacă nou-născutul nu depăşeşte greutatea de la naştere după 15-20
zile de viaţă
• Dacă după naştere, sporul ponderal al nou-născutului este mai mic
de 150g/săptămână
• Atenţie! Medicii practicieni greşesc de multe ori şi sub pretextul unei
hipogalactii insuficient documentate, fără proba suptului, renunţă
precoce şi uşor la alimentaţia naturală.
• Secreţia lactată definitivă în cazul alimentaţiei naturale se poate
instala până la 14 zile.
 CONTRAINDICAŢIILE
ALIMENTAŢIEI NATURALE
• Intoleranţă congenitală la lactoză
• Fenilcetonuria
• Galactozemia
• Tirozinemia ereditara
• Cardiopatii decompensate – insuficienţă cardiacă a mamei
• Diabet zaharat dezechilibrat
• Cancer sau tratament antineoplazic
• Insuficienta renala cronica
• Boli psihice grave
• Tuberculoza mamei diagnosticată în activitate
• Mame infectate HIV
• Mame infectate HTLV
• Infectii herpetice mamare

• Hepatite B si C: nu sunt contraindicatii.

Incidente ale alimentaţiei naturale

• Hipogalactia, este suspicionată în faţa unei creşteri ponderale de

sub 150g/săptămână. Va fi observată tehnica de administrare a
sânului şi se va face proba suptului pentru 24h. Va fi luată decizia
pentru alimentaţie mixtă.
• Colici abdominale – prezente până la vârsta de 3 luni, mai ales în
intervalul orar 18-22. Nu necesita mese suplimentare de lapte.
• Vărsături sau regurgitaţii
• Diareea postprandială – scaune diareice la sugari alimentaţi
exclusiv la sân, dar care au o creştere ponderală perfectă. Această
diaree nu se tratează. Copilul va fi alimentat la sân în continuare.
 Alimentatia mixta/artificiala

Formulele adaptate sunt preparate derivate majoritar din

laptele de vaca, modificate industrial pentru a corespunde
nevoilor nutritionale ale sugarului si copilului mic pe etape de
varsta.

Diferitele branduri comerciale sunt similare in ceea ce

priveste compozitia in macro- si micronutrienti, deoarece sunt
supuse unor standarde ale OMS/FAO.
 Alimentatia artificiala

• Numărul de mese administrat sugarilor alimentaţi mixt sau

artificial va fi:
– 6-7 mese în I lună
– 6 mese până la 2-3 luni şi 5 kg greutate corporală
– 5 mese după 3-4 luni şi 5 kg greutate corporală
• Pentru stabilirea raţiei alimentare la nou-născut se poate utiliza în
• primele 10 zile de viaţă formula Finkelstein:
Cantitatea de lapte/zi = (Z-1) x 70 sau 80
Z = număr de zile de viaţă
Se înmulţeşte cu 70 pentru cei născuţi sub 3250 g şi cu 80 pentru cei
cu greutate peste 3250 g.
• Dupa primele 10 zile de viata se va asigura necesarul de 150-180 ml
de lichide/kgcorp/24 ore, dar nu se va depăşi un total de 1000 ml
lichide/zi
- formula rapida de calcul:
Cantitatea de lapte/zi = G (grame)/10 + 200-300
 Formule standard

Pentru primele 6 luni de viata alegem formulele de start

(tip 1).
Tot in aceasta categorie intra si formulele hipoalergenice
care se recomanda sugarilor cu risc alergic (cel putin o ruda
de gradul I cu istoric personal de boala alergica).

Dupa 6 luni alegem formulele de continuare (tip 2/3).

Dupa varsta de 1 an putem opta pentru formulele de tip

Junior, dar este permis si laptele de vaca pentru mesele
lactate ale copilului mic.
 Formule speciale

Se adreseaza alimentatiei sugarilor si copiilor cu anumite

conditii medicale:
• Formule pentru prematuri

• Formule antiregurgitare

• Formule delactozate

• Formule partial sau extensiv hidrolizate

• Formule pe baza de soia

• Formule elementale/semielementale
Formulele de lapte de start au:
• compoziţie apropiată de laptele de mamă
• cantitatea de proteină redusă la 1,2-1,7g/100 ml
• adaos de cistină şi taurină
• adaos de acizi grasi esentiali si vitamine
• raport acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi 1/1
• adaos de probiotice si prebiotice
• suplimente corespunzătoare de Cu şi Fe
• Dezavantajul major este conţinutul de beta-2–lactoglobulina
– proteină alergizantă

Exemple: Nan 1, Milumil 1, Aptamil 1, Hipp 1, Humana 1, Lactana 1.

Formulele de lapte de continuare:

• sunt destinate sugarilor după vârsta de 6 luni

• se folosesc la 2-3 mese în cadrul alimentaţiei diversificate,

asigurand o raţie echilibrată în aceasta perioada.

• au în compoziţie glucide de tip lactoză, dextrin–maltoză şi zaharoză.

• aportul de lipide este echilibrat prin adaos de grăsimi vegetale şi

implicit de acizi graşi esenţiali.

• se asigură aportul indispensabil pentru o creştere rapidă prin

adaosuri de Ca, P, alte oligoelemente şi vitamine, suplimentare cu
Fe.

Exemple: Nan 2, Milumil 2, Aptamil 2, Hipp 2, Humana 2, Lactana 2.

Formule pentru prematuri
• proteine în cantitate mai mare decât în formulele de start: 2-2,3
g/100 ml
• glucidele reprezentate de 50% lactoză şi 50% polimeri de
glucoză - prematurul are intoleranţa parţială la lactoză
• lipidele reprezentate în 50% de MCT – trigliceride cu lanţ mediu -
prematurul are deficienţe ale secreţiei de lipază şi a ciclului
acizilor biliari
• Se utilizeaza pana sugarul atinge o greutate de 1800-3500 g.

Prematurii alaptati vor primi fortifianti pentru laptele matern

(HMF) pentru a compensa nevoile nutritionale crescute ale
prematurului.

Exemple: PreNan, Aptamil Prematil.

Formule antiregurgitare/antireflux
• Formule ingrosate cu amidon sau faina de roscove pentru
sugarii care regurgiteaza/varsa frecvent.
• Ex: Aptamil AR, Nan AR.

Formule delactozate/partial delactozate

• Lactoza din compoziţie este înlocuită complet sau partial cu
dextrin-maltoza, polimeri de glucoză.
• Indicatii:
• realimentarea după bolile diareice acute grave
• intoleranţa totală sau cu prag la lactoză
• colicile sugarului mic – formule partial delactozate.
• Ex: Nan fara lactoza, Aptamil fara lactoza, Humana AntiColic.
Formule partial hidrolizate - hipoalergenice
• Proteinele din zer sau cazeina sunt hidrolizate in peptide mari, ce nu
sunt recunoscute ca fractiuni alergenice de sistemul imun al sugarului
• Indicate in profilaxia bolilor alergice la sugarii cu risc alergic crescut
• Ex: Nan HA, Aptamil HA, Hipp HA.

Formule extensiv hidrolizate

• Proteinele din zer sau cazeina sunt hidrolizate in peptide mici – cu cat
procesul de hidroliza este mai avansat, cu atat scade alergenicitatea
• Indicate la sugarii cu reactii alergice severe de tip urticarian, alergie
demonstrata la proteinele din laptele de vaca (PLV)
• Ex: Aptamil Pepti, Althera.

Formule pe baza de proteine din soia

• In prezent, nu mai sunt recomandate la sugari
• Pot fi administrate dupa varsta de 1 an in alergia la PLV – risc de
alergie incrucisata
• Ex: Humana SL.
Formule semielementale
• Contin proteine extensiv hidrolizate in di- si tripeptide, iar
suportul glucidic este fără lactoză, fiind reprezentat de
dextrina-maltoză şi polimeri de glucoza. Lipidele sunt
reprezentate indeosebi de trigliceride cu lanţ mediu.
• Indicaţii:
• realimentarea în diareile acute la sugarul mai mic de 3
luni
• sindroame de malabsorbţie globală sau lipidică
• diarei grave prelungite, rebele la tratament
• sindrom de intestin scurt congenital sau chirurgical
• fibroza chistică
• colestază cronică
• alergie la PLV
• Ex: Alfare.
Formule elementale – pe baza de aminoacizi
• Sunt preparate de aminoacizi, monozaharide si trigliceride cu
lant mediu, cu adaos de minerale si vitamine.
• Solicita minim functia digestiva, inclusiv secretia pancreatica.
• Indicatii:
• Sindroame de malabsorbtie severa
• Sindromul de intestin scurt
• Colestaza severa
• Sugarii cu alergie la PLV care continua sa prezinte
simptome daca sunt alimentati cu formule pe baza de
proteine din lapte extensiv hidrolizate sau care nu accepta
aceste formule.
• Ex: Alfamino, Neocate.
Incidente în alimentaţia artificială şi mixtă

• Anorexia este consecinţa concentraţiei de lipide din laptele de

vacă şi laptele praf
• Subalimentaţia este consecinţa nerespectării indicaţiilor din
prospect privind prepararea laptelui praf
• Supraalimentaţia se produce prin administrarea de preparate
din lapte praf în concentraţie mai mare decât cea
recomandată
• Colicile abdominale sunt consecinţa prezenţei beta-
lactoglobulinei în laptele de vacă
• Constipaţia apare prin digestia defectoasă a cazeinei din
laptele de vacă
• Alergia la proteina laptelui de vacă în care clinic sugarul
prezintă diaree, vărsături, colici abdominale, otită medie
cronică secretorie, manifestări nazale de tip rinită şi
conjunctivită alergică. Alteori pot apărea manifestări cutanate
de tip urticarian sau angioedem.
 ROLUL ALIMENTAŢIEI COMPLEMENTARE

Introducerea alimentaţiei complementare

la momentul oportun şi hrănirea sugarului
cu alimente adecvate asigură un aport
nutriţional echilibrat, necesar pentru
creşterea şi dezvoltarea sănătoasă.

In timpul acestei perioade importante de

tranziţie, nevoile nutriţionale ale sugarului
sunt ridicate datorită ritmului rapid de
creştere, a maturizării fiziologice şi a
schimbărilor produse de dezvoltarea
acestuia.1

Alimentele complementare ar trebui

introduse în momentul în care laptele
matern nu mai poate acoperi nevoile
nutriţionale ale sugarului în timpul acestei
perioade importante în dezvoltarea lui.
ASPECTE IMPORTANTE ALE
ALIMENTAŢIEI COMPLEMENTARE

Alimentele complementare sunt introduse cu succes dacă se ţine cont de următoarele

aspecte:

• Introducerea alimentelor adecvate la momentul potrivit, pentru a acoperi nevoile nutriţionale

specifice vârstei; cate un aliment pe rand, pentru a detecta eventuale alergii sau intoleranţe
alimentare
• Oferirea unei alimentaţii echilibrate şi adecvate din punct de vedere nutriţional, pentru a
asigura creştere, sănătate şi dezvoltare optime
• Alegerea alimentelor în funcţie de stadiul de dezvoltare fiziologică a sugarului, ţinând cont
inclusiv de consistenţă, textură, gust şi mărimea porţiei - toate acestea pentru siguranţă,
acceptabilitate şi dezvoltare motorie
• Oferirea unei game variate de alimente sănătoase pentru sugari, precum cereale pentru
sugari, fructe, legume, carne şi peşte cu conţinut scăzut de sare şi zahăr; astfel, nevoile
nutriţionale sunt îndeplinite şi obiceiurile alimentare sănătoase sunt menţinute pe termen lung
• Asigurarea ingredientelor de cea mai bună calitate, preparate şi depozitate în mod optim -
pentru a proteja sugarii de contaminarea microbiană şi de componente chimice toxice, precum
pesticidele
• Hrănire responsabilă, prin respectarea senzaţiei de foame şi de saţietate a sugarilor şi copiilor
mici
 CÂND SE ÎNCEPE?

• RECOMANDĂRILE OFICIALE DIN PARTEA SPECIALIŞTILOR (OMS, AAP,

ESPGHAN, EFSA)
Este important să se ţină cont de gradul de maturitate fiziologică a sugarului atunci când se decide
introducerea în alimentaţie a altor alimente în afară de lapte²
Alimentele complementare pot fi introduse în jurul vârstei de 4-6 luni

ESPGHAN5

OMS3 (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) (Societatea Europeana de Gastroenterologie,

recomandă alăptarea exclusivă în
primele 6 luni de viaţă ale sugarului, începerea
diversificării după această vârstă şi continuarea alăptarii
până la vârsta de 2 ani.
AAP4 (Academia Americană de Pediatrie)
susţine recomandările OMS privind alăptarea
exclusivă în primele 6 luni de viaţă ale sugarului şi
începerea diversificării la vârsta de aproximativ 6
luni.
Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică) susţine
recomandările OMS privind alăptarea exclusivă în
primele 6 luni de viaţă ale sugarului. Cu toate
acestea, atunci când acest lucru nu este posibil,
ESPGHAN susţine faptul că alimentele
complementare pot fi introduse în alimentatia
sugarului oricând în intervalul de vârstă cuprins
între 4 luni (17 săptămâni) şi 6 luni (26 săptămâni).
Alimentaţia complementară nu trebuie începută
mai târziu de vârsta de 6 luni.

EFSA6
(Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară),
bazandu-se pe opinia expertilor, susţine faptul că
introducerea alimentelor complementare în alimentatia
sugarilor sănătoşi, născuţi la termen din UE ar trebui să aibă
loc între 4-6 luni. Acest lucru nu are efecte adverse asupra
sănătăţii (nici pe termen scurt, nici pe termen lung).
 CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE FIZIOLOGICA
SISTEMUL DIGESTIV

Până la vârsta de 6 luni, sistemul digestiv al sugarului este suficient de matur pentru a face
faţă unui număr mare de nutrienţi. Functia de bariera intestinală este consolidată şi este
eficientă în prevenirea pătrunderii alergenilor din mâncare. De asemenea, există o cantitate
mare de enzime de calitate care sprijină digestia şi absorbţia şi care protejează sugarul de
intoleranţe alimentare10. Acestea se pot manifesta prin simptome precum vărsături sau
diaree.2

Cu toate acestea, introducerea alimentelor complementare poate produce un dezechilibru la

nivelul florei intestinale11, 12, din
următoarele motive:
• Se schimbă componenţa microbiotei intestinale
• Efectul de barieră conferit de microbiotă devine mai slab
• Intestinul are un risc crescut de a fi colonizat de patogenii ingeraţi

Prin urmare, sugarul poate deveni mai predispus la infecţii.

SISTEMUL RENAL

Până la vârsta de 6 luni, rinichii sugarului se dezvoltă şi devin mult mai eficienţi în
ceea ce priveşte filtrarea. Până la vârsta de 12 luni, rinichii pot suporta concentratii mai
mari, ajungand la aproximativ 75-80% din capacitatea adultilor.2
CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE FIZIOLOGICĂ

SISTEMUL IMUNITAR

În timpul primului an de viaţă, sugarii se confruntă cu o perioadă de risc crescut (“gol de

protectie”) atunci când alimentele complementare sunt introduse, din următoarele motive: 13

* Rezervele de anticorpi primiţi intrauterin de la mamă scad

* Atunci când consumul de lapte matern se reduce, creşte riscul din punct de vedere
imunologic13
* Sistemul imunitar se dezvoltă continuu până la vârsta de 3-5 ani.

Perioadă de risc
crescut
Imunitate pasivă primită Dezv sistemului
de la mamă imunitar al copilului
Nivel de protecție

Diversificarea
Provocări ce ţin de mediul înconjurător

Naştere 6 luni 1 an 2 ani 3 ani

 RISCURILE INTRODUCERII PREA TIMPURII
• Introducerea prea devreme a alimentelor complementare
poate duce la reducerea cantitatii de lapte matern
consumată de sugar, iar astfel volumul de lapte produs
de mamă scade şi este foarte posibil ca aceasta să nu
mai poată alăpta

• Sistemul digestiv nu este dezvoltat suficient ca să poată

digera şi absorbi alimente solide, prin urmare pot apărea
probleme digestive10

• Începerea diversificării înainte de termen poate duce la

creşterea riscului de apariţie a infecţiilor, diareei, reacţiilor
alergice şi a intoleranţelor alimentare.3,5,6,14

• Aversiunea faţă de mâncare sau frica de mâncare se

pot instala de la o vârstă fragedă din cauza experienţelor
neplăcute din timpul mesei, spre exemplu înecarea cu
mâncare sau refluxul de acid gastric; această aversiune
şi frică faţă de mâncare poate influenţa obiceiurile
alimentare viitoare ale copilului.¹⁰
 RISCURILE INTRODUCERII PREA TÂRZII
În jurul vârstei de 6 luni, nevoile nutriţionale şi energetice ale sugarului încep să
crească, iar laptele matern (sau formula pentru sugari) nu mai poate face faţă
acestor noi cerinţe. Drept urmare, introducerea alimentelor complementare
contribuie la reducerea apariţiei deficitelor nutriţionale, care pot influenţa
negativ procesul de creştere al copilului.

Iată câteva consecinţe ale introducerii întârziate a alimentelor

complementare:

• Compromiterea obiceiurilor alimentare sănătoase şi refuzarea mâncării

• Creşterea riscului de malnutriţie, creştere şi dezvoltare necorespunzătoare
• Apariţia carenţelor de micronutrienţi, de exemplu de fier, iod, zinc şi
vitaminele A şi D14
• Creşterea riscului de apariţie a bolii celiace şi a diabetului de tip5
• Introducerea peştelui în alimentatie după vârsta de 9 luni poate creşte riscul
apariţiei eczemelor în jurul vârstei de 1 an⁵
 ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Aliment complementar= orice aliment lichid sau solid,
altul decat laptele de mama sau preparatele de lapte,
care are rolul de a completa nevoile nutritionala ,
energetice , plastice , in saruri minerale si vitaminea
sugarului dupa varsta de 4-6 luni.

Alimentatia complementara – DIVERSIFICATA –

poate fi inceputa intre 4 si 6 luni de viata. Aceasta
introducere de alimente noi depinde de:
 NEUROMATURITATEA sugarului – proces complexm
de maturizare psihica si fizica
 DEZVOLTAREA FUNCTIILOR DIGESTIVE : digestie
si absorbtie controlata
 MATURIZAREA RENALA- dezvoltarea functiei de
concentrare si control al osmolaritatii
 VARSTA DIVERSIFICARII
• Sugari alimentati exclusiv la san – dupa 6 luni, cu ritm rapid
• Sugari alimentati artificial – la 4 luni- 4 luni si jumatate
• Deci recomandarile OMS/ ESPGHAN :
diversificarea nu se incepe mai devreme de 17
saptamani si nici dupa 26 de saptamani deci clar intre 4
si 6 luni
• Intervalul intre alimentele noi – 5-7 zile
• Temporizarea introducerii- dupa 1 an a alimentelor
alergizante:
• CAPSUNI, KIWI, FRAGI, FRUCTE CU COAJA
• TELINA
• CACAO, CIOCOLATA
• ALBUS DE OU
• PESTE, CRUSTACEE
• LAPTE DE VACA
NU dare sau zahar sub varsta de 1 an
 VARSTA DIVERSIFICARII

• Problema „filozofica esentiala”

– diversificarea va tine seama de
gusturile copilului
- Alimentele noi vor fi propuse si nu
impuse

• Combaterea neofobiei alimentare-

tendinta de a respinge alimentele
noi
• PRACTIC
GREUTATE NORMALA DEFICIT PONDERAL

Primul aliment din diversificare Cereale

Supa piureul de legume • sunt usor digerabile
• sursa excelenta de amidon, • Hipoosmolare
vitamine, fibre, saruri minerala • Hipoalergenice
• va cuprinde morcov • Bogate in glucide polimerizate
albitura • Fortifiate cu Fe
telina • Bogate in fibre
ardei gras
ceapa Se incepe cu cereale fara gluten:orez,
cartofi porumb, tapioca, ovaz
fasole verde
Carnea Pulbere sau fulgi
• dupa 2 saptamani de la supa, fiarta,
mixata Proportia 1/6 – 1 parte fainos 5 parti
• de animal matur: gaina, vita lapte
• carnea de porc si pestele dupa 1 an
• dupa 8 luni – supa de carne Cereale cu gluten: grau, orz, secara –
dupa varsta de 6-7 luni
• Fructele
- sucul de fructe nu este aliment de diversificare
- fructele vor fi introduse ca piure de la varsta de 6 luni
- cele mai putin alergizante: mere, pere, caise,
piersici, prune
- banane, kiwi, struguri, pepene – dupa varsta de 1 an
- fructele se mananca cu branza de vaci sau cereale

• Branza de vaci - la 5-6 luni impreuna cu fructe sau

orez fiert cu branza de vaci
- papa orez fiert cu branza de vaci

• Ficat de pasare - fiert si pasat- la 6-7 luni

• La 5 luni si jumatate- 6 luni
Iaurt proaspat ( nu cu adausuri comerciale)
- Cu fructe proaspete sau cu fainos instant ( cereale)
- Preparatele moderne au securitate bacteriologica si
suplimente importante de Ca si vitamine

Oul
– in special galbenusul -aliment ideal prin principiile
nutritive continute, vitamine liposolubile si minerale
- fiert tare 8-10 minute
- doza 2-3 galbenusuri/ saptamana
- albus dupa 1 an
Dupa varsta de 9-10 luni – in Romania
Diversificare larga:
• Ciulama, sos alb
• Budunci
• Papanasi fierti din branza de vaci
• Smantana
• Paine si produse de panificatie
• Mamaliga
• Alte branzeturi
• Piure de cartofi
• Pilaf dietetic
 ATENTIE
• Laptele de vaca integral – dupa 1 an
• Nu sare sau zahar in primul an
• In jurul varstei de 1 an – cei mai multi copii
primesc 5 mese/zi:
2 mese lapte- LM sau preparate
1 masa: fructe cu cereale sau branza de vaci
1 masa: supa de carne (cu carne si piure de legume)
sau ficat de pui/ galbenus de ou
lipide – ulei/unt
1 masa:iaurt sau branza de vaci + cereale

• Suplimentatia de lichide este permisa numai cu

apa
 Preparatele industriale folosite ca alimentatie
complementara – celebrele borcanase
Au ca avantaje:
• Comoditatea de administrare
• Varietate mare, posibilitati de stocare
• Densitate nutritiva standardizata, respectand
criteriile ESPGHAN
• Digestibilitate foarte buna
• Fara zahar, fara sare
• Fainuri fara gluten
• Cereale imbogatite cu Fe
• Asigura o crestere si dezvoltare corespunzatoare
 CE SE INTRODUCE ÎN ALIMENTATIE?
INGREDIENTE ADECVATE ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ
Pentru a vă asigura că pacienţii dvs. beneficiează de o alimentatie variată şi sănătoasă, mai jos sunt câteva exemple de
ingrediente care pot fi introduse la diferite vârste.20
Anghinare Morcov Fasole verde Salată Spanac Varză
Sparanghel Conopidă Mazăre verde Manioc Cartofi dulci Ridichi
Legume Sfeclă roşie Castraveţi Praz Păstârnac Roşii Zucchini
Varză de Bruxelles Vinete Topinambur Cartofi Nap
Broccoli Dovleac Dovlecel

Leguminoase Roșcove Fasole Lima Mazăre Soia (etichetată corespunzător)

Carne/ Peşte Vită Raţă Peşte Porc
Ouă Viţel
Ouă Pui Miel Curcan

Acai Coacaze Lămâie Pepene galben Pară Măceșe

Măr Cireşe Lămâie verde Nectarine Ananas Rubarbă
Caise Finic Merișor Măsline Prune Cătină
Fructe Banană Smochin Fragi Portocală Rodie Căpşuni
Afine Struguri Lămâie Papaya Gutui Clementine
Mure Agrişe Mandarine Fructul pasiunii Zmeură Pepene verde
Coacăze negre Guava Mango Piersică Coacăze roşii
Ierburi Anason* Chimen Chimion Ceapă Cimbru
Roiniţă Museţel Măcriș Flori de portocal Haşmă
aromate şi
Cardamom Arpagic Mentă Şofran Floare de măcriş
condimente
Altele Cacao
Cereale** Amaranth Porumb Quinoa
Sorg
fără gluten Hrişcă Mei Orez
Cereale**
Orz Ovăz Secară Grâu spelta Grâu
cu gluten
* Infuzat în apă
** Conform recomandărilor ESPGHAN, părinţii sau asistenţii maternali ar trebui să înceapă cu cereale fără gluten (precum cele din orez) şi
să introducă treptat cereale cu gluten. De asemenea, ESPGHAN recomandă introducerea glutenului în alimentatia sugarilor in intervalul 4-12
luni.⁵
 CE SE INTRODUCE ÎN ALIMENTATIE?
INGREDIENTE ADECVATE ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ
Pentru a vă asigura că pacienţii dvs. beneficiează de o alimentatie variată şi sănătoasă, mai jos sunt
câteva exemple de ingrediente care pot fi introduse la diferite vârste.20

Legume Ţelină Cicoare Ciuperci

Leguminoase Se pot consuma toate tipurile de leguminoase de la varsta de 12 luni

Carne/ Peşte Crustacee

Ouă

Fructe Grapefruit Kiwi

Ierburi Ienibahar Hasmaţuchi Usturoi Maghiran Frunze de

aromate şi Busuioc Scorţişoară Ghimbir Nucșoară pătrunjel
condimente Frunze de Cuișoare Leuştean Oregano Piper
dafin Mărar Lemn dulce Rozmarin
Coriandru Salvie
Migdale Nuci braziliene Castane Alune de pădure Fistic
Oleaginoase Alune Caju Nucă de Nuci de Macadamia Nuci
Cereale** cocos
Se pot consuma toate tipurile de cereale de la vârsta de 12 luni.
*** Acestea pot fi luate în considerare doar dacă nu există istoric de alergii în familie.
 CEREALELE PENTRU SUGARI, PARTE
ESENTIALA A UNEI ALIMENTATII
SANATOASE SI ECHILIBRATE

Beneficiile cerealelor pentru sugari

Boabele de cereale conţin nutrienţi importanţi precum carbohidraţi, fibre,

grăsimi, proteine şi complexul de vitamine B. Diversificarea poate începe cu
cereale din orez, pentru că acestea rareori provoacă alergii sau intoleranţe
alimentare (nu conţin gluten).

Cerealele Nestlé pentru sugari provin din culturi special destinate hranei sugarilor,
sunt imbogatite cu vitamine şi minerale importante precum fier, zinc, Vitamina
C şi Vitamina A şi D, iar astfel sunt acoperite nevoile nutriţionale ale sugarilor.
 APORTUL NUTRIȚIONAL
Încurajați mamele să includă alimente complementare
bogate în fier în planul zilnic de alimentație al sugarului.
Mâncarea preparată în casă este importantă pentru
stabilirea viitoarelor obiceiuri sănătoase de alimentație,
În realizarea planului de
însă nu toate alimentele bogate în fier apar în mod obișnuit alimentație a sugarului, gândiți-
în alimentația sugarului. vă la FIER, iar când vă gândiți
ATENȚIE! BIODISPONIBILITATEA RELATIVĂ A la fier, țineți cont de
FIERULUI ÎN ACESTE ALIMENTE POATE FI BIODISPONIBILITATE!
SURPRINZĂTOR DE SCĂZUTĂ!

Cerealele fortifiate pentru sugari, fiind unul dintre cele mai obișnuite tipuri de
alimente complementare, sunt o alegere excelentă pentru a oferi sugarilor doza
zilnică de Fier.
 SFATURI DESPRE INDICIILE OFERITE DE SUGAR
Mulţi părinţi, bunici şi doctori sunt de părere că un sugar
grăsuţ este un sugar sănătos, în ciuda faptului că s-a
demonstrat contrariul pe termen scurt şi pe termen lung.

Sugarii sunt foarte receptivi la senzaţiile de foame şi de

saţietate primite de la organism. Aceştia se opresc din a
mânca imediat ce organismul le transmite că au mâncat
suficient. Cu toate acestea, părinţii bine-intenţionaţi îi INDICII DESPRE
încurajează să termine de mâncat tot ce au în farfurie. Acest SAŢIETATE
• Îşi fereşte capul din
lucru duce la ignorarea faptului că au mâncat destul.⁵⁷ calea linguriţei
• Este distras sau îşi
În anumite cazuri, părinţii apelează la mâncare pentru a menţine mai mult
recompensa comportamentul exemplar al copilului sau pentru atenţia asupra lucrurilor
a potoli anumite emoţii ale acestuia. ⁵⁷ din jurul lui

Aceste obiceiuri ne fac mai predispuşi la a mânca indiferent

dacă ne este cu adevărat foame sau nu. Mulţi oameni scapă
greu de aceste obiceiuri, mai târziu în viaţă. ⁵⁷

Părinţii trebuie să conştientizeze că aceste comportamente

contribuie la promovarea unor obiceiuri alimentare
nesănătoase pe termen lung şi la creşterea riscului de
apariţie a obezităţii
VA MULTUMESC!