ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

Definiţie: Alimentaţia artificială este alimentaţia copilului în primele

4 luni de viaţă cu un alt lapte, de altă specie decât laptele uman. Alt lapte
poate fi: lapte de vacă, lapte praf convenţional, preparate industriale din
lapte de vacă, mai rar cu lapte de alte specii.
Cel mai utilizat este laptele de vacă şi pulberile sale.
Numeroasele probleme existente în alimentaţia cu lapte de vacă fac
ca acesta să fie considerat impropriu pentru alimentaţia sugarilor mici şi au
impus găsirea de soluţii pentru rezolvarea acestor neajunsuri.
Compoziţia laptelui de vacă se caracterizează prin:

PROTEINELE sunt în cantitate de 32-34 g/l dintre care, 28 g

reprezintă cazeina şi 4-6 g proteinele din lactoser (lactalbumina şi
lactoglobuluina), deci în cantitate de trei ori mai mare decât în laptele
uman. β-lactoglobulina care predomină în lactoser este puternic
antigenică/alergizantă şi implicată, printre altele, în producerea de
hemoragii digestive oculte şi anemie feriprivă prin deperdiţie.
Laptele de vacă este un lapte de tip cazeinos în timp ce laptele uman
este de tip albuminos.
Cazeina laptelui de vacă precipită în stomacul copilului sub acţiunea
labfermentului, în cheaguri mari, greu digerabile, astfel apărând
necesitatea administrării prânzurilor la intervale mai mari de timp în
alimentaţia artificială.

71
 GLUCIDELE laptelui de vacă sunt mai reduse cantitativ decât cele
din laptele uman (48-50 g/l faţă de 68-70 g/l). În laptele de vacă
oligozaharidele lipsesc ceea ce duce la absenţa colonizării intestinului
sugarului alimentat artificial cu bacil bifidus.
Ele sunt reprezentate exclusiv de lactoză ceea ce implică un aport
mic de galactoză, cu mielinizare mai lentă a sistemului nervos.

LIPIDELE sunt în aceeaşi cantitate ca în laptele uman – 36 g/l –

sunt constituite din lipide saturate maldigeste, deficitare în acizi graşi
esenţiali şi bogate în acizi graşi volatili cu lanţ scurt şi au o cantitate de 5
ori mai mică de acid linoleic. Colesterolul este de trei ori mai puţin decât în
laptele uman.

SĂRURILE MINERALE sunt în cantitate de 4 ori mai mare în

laptele de vacă decât în cel uman.
Sărurile minerale în exces alături de conţinutul proteic ridicat
contribuie la producerea de metaboliţi şi osmolaritate crescute, deci,
consecutiv la creşterea nevoilor de apă ale sugarului.
Prezenţa în cantitate mare a fosfaţilor şi citraţilor cresc pH-ul gastric
împiedicând absorbţia Ca şi favorizând eliminarea lui. Raportul Ca/P
aproape unitar este inadecvat pentru absorbţie, este rahitigen, putrefactiv
(flora intestinală predominantă este reprezentată de E. coli) şi cere un efort
hepatic şi renal crescut pentru eliminarea metaboliţilor.
Carenţa de Fe a laptelui de vacă şi absorbţia sa deficitară explică
frecvenţa anemiilor feriprive la sugarii alimentaţi cu lapte de vacă.

72
 VITAMINELE sunt în cantităţi mai reduse decât în laptele uman,
iar prin fierberea laptelui o bună parte din ele se distrug.

Săruri minerale ‰ Vitamine ‰

Cl 0,8 – 1 g Vit. A 300 μg
Na 0,5 g Vit. D 20-40 U.I.
K 1,5 g Vit. K 60 μg
Ca 1 g Vit. C 18 mg
P 0,8 – 1 g Vit. B 12 5 μg
Fe 0,5 mg Ac. Folic 2 μg
Cu 0,3 mg Vit. B1 400 μg
I 0,2 mg Vit. PP 850 μg
Zn 4 mg Vit. B 6 480 μg
S 300mg

Atunci când este posibil se recomandă a nu se utiliza laptele de vacă pentru

a se evita:
- deficienţa de fier, prin aport/absorbţie scăzut, ca şi prin pierderi
intestinale (hemoragii oculte) datorate alergenicităţii laptelui de
vacă;
- deficienţe nutriţionale diverse (rahitism, ş.a.);
- deshidratarea, prin încărcare renală crescută;
- riscul crescut de a face alergie.

RAŢIA ALIMENTARĂ

Laptele de vacă integral sau corespondentul său, laptele praf 12,5-

14% se va administra 100-120 ml/kg/zi fără a depăşi 700 ml/zi,
completându-se nevoia de lichide până la 150-180 ml/kg/zi fără a depăşi

73
1000 ml/zi cu apă fiartă, decoct sau mucilagiu de orez în diferite
concentraţii în funcţie de vârsta sugarului.
Toate preparatele de lapte de vacă folosite în alimentaţia artificială se
vor îndulci cu 5% zahăr.
Cantitatea totală de lapte pentru 24 de ore se împarte la numărul
prânzurilor corespunzătoare vârstei copilului, 7 prânzuri în prima lună de
viaţă, 6 prânzuri în următoarele două luni şi 5 prânzuri în luna a patra de
viaţă.
Alimentaţia artificială ţinând cont de vârstă se face folosind diluţiile
de lapte de vacă şi concentraţii diferite de lapte praf corespunzătoare
acestor diluţii.
Luna – I-a – primele două săptămâni se foloseşte diluţia de lapte de
vacă ½ cu apă fiartă + 5% zahăr.
În săptămâna a-3-a şi a-4-a:
7 prânzuri x 90 (100) ml l.v. dil. 2/3 cu z.o. 2% + 5% zahăr
sau corespondentul în lapte praf: 7 prânzuri x 90(100) ml l.p. 10% în
z.o. 2% + 5% zahăr.
În alimentaţia artificială a noului născut este mai indicat să folosim
un lapte adaptat tip Humana, Similac, NAN, Milumil, lapte praf şi în ultimă
instanţă laptele de vacă în diluţiile arătate.

Luna – a-II-a – sugarul va primi:

- 6 prânzuri x 120(130) ml l.v. dil. 2/3 cu mucilagiu de orez (m.o.)
2% + 5% zahăr
Sau formule de lapte sau corespondentul său în lapte praf: 6 prânzuri
x 120(130) ml l.p. 10% în m.o. 2% + 5% zahăr.
Luna – a-III-a - sugarul va primi:
- 6 prânzuri x 130(140) ml l.v. dil. 2/3 cu m.o. 3% + 5% zahăr

74
 Formule de lapte sau corespondentul său în lapte praf: 6 prânzuri x
130(140) ml l.p. 10% în m.o. 3% + 5% zahăr
+ 50 ml suc de fructe între prânzuri.
Luna – a-IV-a – sugarul va primi:
- 5 prânzuri x 170(180) ml l.v. dil. 2/3 sau ¾ cu m.o. 5% + 5%
zahăr
Formule de lapte sau corespondentul său în lapte praf: 5 prânzuri x
170(180) ml l.p. 10% sau 12,5% în m.o. 5% + 5% zahăr
+ 50 ml suc de fructe.

INTOLERANŢA LA LAPTELE DE VACĂ

Intoleranţa la laptele de vacă ar fi datorită unei proteine din lapte şi

anume betalactoglobulinei.
Simptomele intoleranţei: semne generale de şoc anafilactic ( paloare,
colaps, vărsături, erupţii cutanate) şi diaree după ingestia laptelui de vacă.
Întreruperea alimentaţiei cu lapte de vacă duce la dispariţia rapidă a acestor
semne.

PREPARATE DE LAPTE PRAF

Din cauza puţinelor contraindicaţii ale alimentaţiei naturale, dar mai

ales pentru că unele mame nu pot sau nu vor să alăpteze sau sunt greşit
sfătuite, au fost realizate formule de lapte ca substituienţi ai laptelui uman.
Aceste preparate au fost create cu o compoziţie cât mai apropiată de
laptele uman. Formulele se prepară din lapte de vacă, dar acesta suferă
importante transformări, iar preţul acestor intervenţii se recunoaşte în preţul
lor ridicat.
O etapă superioară a fost reprezentată de suplimentarea preparatelor
cu numeroşi componenţi nutritivi.

75
 Probioticele (antonim pentru "antibiotice") sunt bacterii vii, viabile,
nedistruse în stomac (spre a ajunge ca atare în colon), nepatogene, de
regulă producătoare de acid lactic, care ajunse în colon favorizează
multiplicarea unor bacterii – lactobacili şi bifidobacterii.
Probioticele pot influenţa fiziologia intestinului fie direct, fie
indirect, prin modularea sistemului endogen sau al sistemului imunitar.
Administrarea probioticelor a fost asociată şi cu un efect stabilizator
al barierei funcţionale intestinale şi cu un rol protector faţă de expunerea la
antigene alimentare sau din mediu, rol atribuit stimulării producerii de Ig A
secretorie şi de mucus, precum şi atenuării răspunsurilor antiinflamatorii
induse de agenţii patogeni.
Mecanismul de acţiune al probioticelor pare a fi foarte complex prin:
- producerea unor agenţi antiinfecţioşi;
- emiterea unor "semnale celulare" care întăresc bariera celulelor
mucoasei faţă de invazia patogenilor, semnale care previn factorii de
virulenţă (de exemplu eliberarea toxinelor).
Nivelul fiecărei specii microbiene este strict controlat de competiţia
pentru substratul nutritiv şi pentru spaţiu. În acest mod, în condiţii
fiziologice, germenii potenţial patogeni (E. coli şi alte enterobacterii) sunt
menţinuţi în efective reduse, fiind dificil pentru o specie nouă să se
implanteze (aşa numitul efect de "barieră" al florei colice normale).
Probioticelor li se atribuie şi o serie de efecte la "distanţă":
- prevenirea osteoporozei ;
- prevenirea cancerului de colon ;
- prevenirea bolilor inflamatorii intestinale ;
- precum şi o serie de efecte asupra metabolismului lipidic.

Prebioticele sunt componente alimentare nedigerabile, de regulă, de

natură glucidică (oligozaharide şi dizaharide) care nu sunt digerate şi

76
absorbite în tubul digestiv proximal servind astfel ca substrat al
fermentaţiei colice, stimulând multiplicarea bifidobacteriilor.
Rolul prebioticelor este complex :
- modulează funcţia imunitară ;
- intră în competiţia pentru receptori cu agenţii patogeni ;
- stimulează selectiv şi sporesc prin favorizarea activităţii un număr
limitat de specii bacteriene endogene benefice rezidente în colon
şi care produc substanţe antimicrobiene.
Efectele prebioticelor (cărora nu li s-au descris efecte adverse
includ):
• multiplicarea florei fecale de tip lactobacillus şi bifidobacterii;
• ameliorarea funcţiilor intestinale;
• creşterea rezistenţei faţă de patogenii digestivi;
• modularea răspunsului imun sistemic;
• reducerea riscului de alergii;
• reducerea riscului de cancer de colon;
• reducerea colesterolului şi a lipidelor serice;
• sporirea biodisponibilităţii colonului;
• accentuarea mineralizării osoase.

Acizii graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (L.C.P.U.F.A.)

Într-o primă etapă formulele au fost îmbogăţite cu acizi graşi
esenţiali: acid linoleic şi acid α-linoleic. Depistarea L.C.P.U.F.A. în laptele
uman a dus la îmbogăţirea formulelor cu aceste substanţe.
Sursele majore de L.C.P.U.F.A. sunt: microalgele, o serie de uleiuri
fungice şi marine sau gălbenuşul de ou.
L.C.P.U.F.A. au următoarele roluri majore :
- sunt componente structurale majore ale membranelor celulare
(fosfolipide);

77
 - favorizează dezvoltarea creierului şi a retinei;
- conferă protecţie antialergică;
- au rol în dezvoltarea sistemului imun.

Nucleotidele
Depistarea unor concentraţii relativ mari de nucleotide (citidină,
uridină, adenozină, guanozină) în laptele uman (30-70 mg/l) a dus la
suplimentarea formulelor de lapte cu aceste substanţe în cantităţi apropiate
(20-70 mg/l).
Rolul nucleotidelor este multiplu, ele fiind :
- precursori ai acizilor nucleici;
- constituienţi ai enzimelor;
- sursă de energie celulară;
În plus nucleotidele au rol în:
- creşterea şi diferenţierea tractului gastro-intestinal ;
- protecţia antidiareică;
- dezvoltarea sistemului imun.
Se consideră că microflora stabilită în primii doi ani de viaţă
determină funcţia intestinală şi profilul de adaptare pentru toată viaţa,
având astfel un impact semnificativ asupra dezvoltării unor boli : alergii,
astm bronşic, boli gastro-intestinale.
În alimentaţia artificială a sugarilor se recomandă folosirea
preparatelor adaptate şi parţial adaptate, datorită avantajelor pe care le
prezintă comparativ cu laptele de vacă.
¾ Preparate adaptate:
o prin tratamentul termic al laptelui de vacă se realizează
sterilizarea şi scindarea moleculelor de proteine;
o adaosul de apă scade concentraţia de proteine şi electroliţi;
o suplimentarea cu lactoză creşte valoarea calorică;

78
 o au conţinut mai mic de proteine şi săruri minerale;
o prezintă adaos de vitamine, săruri minerale şi oligoelemente,
în proporţie corespunzătoare cu nevoile sugarului.

¾ Preparate parţial adaptate :

o au o compoziţie intermediară între preparatele adaptate şi
laptele de vacă;
o conţin o cantitate mai mare de cazeină (comparativ cu laptele
uman şi preparatele adaptate);
o lipidele sunt îmbogăţite calitativ prin adaos de lipide vegetale;
o conţin alte glucide decât lactoza: dextrin-maltoză, amidon.
O clasificare mult mai des utilizată în practică este în funcţie de
vârsta copilului.

1. Formule pentru copiii cu greutate mică la naştere

Aceste formule sunt adaptate nevoilor speciale de creştere ale
acestora, fiind adaptate imaturităţii enzimatice de absorbţie şi digestie a
copiilor cu greutate mică la naştere care au o rată rapidă de creştere.
Caracteristici principale :
- proteinele sunt predominant din zer, suplimentate cu taurină, bine
tolerată şi care realizează un profil al aminoacizilor plasmei
superior celui realizat de formulele în care domină cazeina. Ele
asigură o compoziţie optimă în aminoacizi cu aport corespunzător
de cistină, esenţială pentru aceşti copii care nu au la naştere
suficientă enzimă de conversie a metioninei în cistină. Utilizarea
acestor proteine asigură risc redus de acidoză metabolică.
- glucidele sunt reprezentate 50% din lactoză şi 50% din polimeri
de glucoză, pentru a compensa intoleranţa parţială la lactoză a
copilului cu greutate mică la naştere. Lactoza stimulează

79
 absorbţia intestinală de calciu, magneziu şi zinc, iar maltodextrina
are o osmolaritate scăzută şi scade riscul de diaree osmotică şi
enterocolită necrotică prin deficit relativ de lactază.
- lipidele sunt reprezentate 50% din trigliceride cu lanţ mediu
(MCT) pentru a compensa secreţia limitată de lipază pancreatică
şi cantitatea scăzută de acizi biliari. Excesul de acizi graşi
polinesaturaţi poate produce anemie hemolitică prin carenţă de
vitamină E. De aceea, raportul vitamină E/acizi graşi
polinesaturaţi este de două ori mai mare decât în formulele pentru
nou născuţii la termen. Ele asigură aport suficient de acizi graşi
esenţiali (acid linoleic şi α-linoleic).
- mineralele şi oligoelementele sunt în cantităţi mai mari decât într-
o formulă standard, pentru a susţine creşterea, dar adaptate
posibilităţilor limitate de absorbţie a acestor copii. Raportul Ca/P
este optim pentru o creştere rapidă a scheletului şi o bună
mineralizare osoasă.
Exemple de preparate: Aptamil-Prematil, Pre-NAN, Humana 0,
Similac Special Care, Enfamil Premature, ş.a.

Fortifianţi de lapte matern – HMF (human milk fortifiers)

Fortifierea laptelui uman pentru alimentaţia nou-născuţilor cu
greutate mică la naştere se foloseşte numai sub supraveghere medicală şi
are rolul de a creşte aportul energetic al laptelui matern. Amestecul format
din laptele uman cu fortifiant poate fi administrat pe cale orală sau prin
sondă. Ei sunt utilizaţi în alimentaţia copiilor cu greutate sub 1500 g.
Aceştia îmbogăţesc laptele uman cu proteine 100% din zer, extensiv
hidrolizate, pentru a susţine rata rapidă de creştere a acestor copii. Ele aduc
un supliment de maltodextrină, uşor de absorbit, care se caracterizează
printr-o osmolaritate scăzută şi o densitate calorică crescută. De asemenea

80
ele aduc un supliment important de calciu şi fosfor pentru dezvoltarea
normală a scheletului şi evitarea osteopeniei, asigură un supliment de sodiu
pentru compensarea pierderilor renale şi aduc un supliment de minerale şi
vitamine laptelui uman, făcându-l astfel mai bine adaptat nevoilor
nutriţionale speciale ale acestor copii.
Exemple de preparate : FM 85, Aptamil FMS.

2. Preparatele (formulele) de început

Aceste preparate sunt recomandate sugarilor în primele 4-6 luni de
viaţă.
Sunt formule de lapte cu compoziţia cea mai apropiată de cea a
laptelui uman, special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale
sugarului. Sursa de proteină este laptele de vacă.
Valoarea lor calorică este cuprinsă între 67-72 kcal/100 ml.
Din această categorie fac parte preparatele adaptate şi parţial
adaptate.
Preparatele adaptate
Preparatele adaptate de lapte praf sunt cele mai utilizate în
alimentaţia nou-născuţilor şi sugarilor mici datorită compoziţiei lor,
corespunzătoare posibilităţilor de digestie şi absorbţie specifice la această
categorie de vârstă.
Ele se caracterizează prin :
- proteine cuprinse între 14-18 g/l, cu reducerea importantă a
cantităţii de cazeină şi adăugarea de proteine din lactoser (lapte de
tip albuminos). Raportul cazeină/proteine din lactoser este de
40/60, subunitar, asemănător ce cel din laptele uman. Asigură o
compoziţie optimă în aminoacizi prin adăugarea de taurină,
carnitină şi cisteină.

81
 - glucide reprezentate în exclusivitate de lactoză, în cantitate de 68-
83g/l. Aportul crescut de galactoză intervine în procesele de
mielinizare şi de conjugare a bilirubinei indirecte.
- lipide reprezentate în proporţie variabilă de uleiuri vegetale,
bogate în acizi graşi polinesaturaţi, ceea ce determină creşterea
coeficientului de absorbţie până la 85%. Raportul dintre acizii
graşi saturaţi şi cei nesaturaţi este 1 ; acidul linoleic asigură 3-5%
din valoarea calorică, ceea ce determină un proces de creştere
accelerat.
- sunt îmbogăţite cu fier şi vitamina C în cantităţi şi proporţii
optime (fierul sub formă de sulfat feros, mai uşor de absorbit,
pentru prevenirea anemiei hipocrome).
- conţinut crescut de iod (pentru a evita hipotiroidismul şi retardul
psihic) şi redus de fosfaţi (ameliorează mineralizarea osoasă şi
reduce incidenţa constipaţiei).
- nucleotide la aceleaşi nivele ca în laptele uman.
Exemple de preparate : Milumil 1, Aptamil 1, NAN 1, Similac,
Smilac cu Fe, Humana 1.

Preparate parţial adaptate

Preparatele parţial adaptate au o compoziţie intermediară între laptele
uman şi laptele de vacă. Ele se caracterizează prin :
- conţinut în proteine mai mare decât în preparatele adaptate, cu
raportul cazeină/proteinele din lactoser de 80/20, mai mare decât
în laptele uman.
- glucidele sunt reprezentate de lactoză aproximativ 60%, fiind
adăugate polizaharide – amidon, dextrinmaltoză, zaharoză şi
glucoză. Compoziţia poliglucidică stimulează sistemele
enzimatice cu acţiune hidrolitică la nivelul marginii în perie.

82
 - prezintă adaos de lipide vegetale.
- sărurile minerale sunt reduse cantitativ comparativ cu laptele de
vacă, dar asigură totuşi, împreună cu proteinele, o osmolaritate
mai mare decât în preparatele adaptate.
Exemple de preparate : BEBA, Humana Baby Fit.

3. Preparatele (formulele) de continuare

Acestea sunt formule de lapte pentru vârsta a 2-a şi se mai numesc
„laits de suite” sau „folow-up formula”. Ele sunt recomandate sugarilor cu
vârsta mai mare de 4-6 luni, în paralel cu alimentaţia diversificată. Se pot
folosi până la vârsta de 1 an.
Se caracterizează prin :
- proteinele sunt în cantitate de 2,4-3,3 g/100 ml, cu un raport
cazeină/proteinele din lactoser de 80/20, la fel ca în laptele de
vacă.
- lipidele, în cantitate de 2-4 g/100 ml, cu îmbogăţirea conţinutului
în acizi graşi polinesaturaţi şi să reprezinte 35% din raţia calorică
totală.
- glucidele în cantitate de 6,5-8,6 g/100 ml, cu lactoză în cantitate
de cel puţin 50%. Sunt adăugate amidon, dextrinmaltoză şi
glucoză.
- sărurile minerale sunt în cantitate relativ crescută 0,5-0,6 g/100
ml, dar nu depăşesc concentraţia din laptele de vacă.
- au o osmolaritate crescută comparativ cu laptele uman.
- unele preparate sunt îmbogăţite cu fier.
- valoarea calorică trebuie să fie cuprinsă între 67-70 kcal/100 ml.
Exemple de preparate : Humana 2, Milumil 2, Aptamil 2, NAN 2,
Guigoz 2, Lemiel 2.

83
 4. Preparate pentru copiii de vârstă mică (laptele de creştere)
Sunt preparate recomandate în alimentaţia copiilor cu vârsta cuprinsă
între 1-3 ani şi mai sunt denumite "laits de croissance".
Compoziţia lor este adaptată acestei vârste şi se caracterizează prin :
- proteinele sunt în cantitate de 2 g/100 ml ;
- glucidele 11 g/100 ml, din care aproape jumătate lactoză, restul
fiind reprezentate de amidon, glucoză, maltoză.
- lipidele sunt în cantitate de 3,1 g/100 ml cu raportul acid
linoleic/α-linoleic de 5,5.
- sunt îmbogăţite cu minerale şi vitamine încât să corespundă cât
mai bine nevoilor acestei vârste pentru o dezvoltare sănătoasă şi
armonioasă.
- valoarea calorică este între 75-80 kcal /100 ml lapte.
Exemple de preparate : Nestle Lapte Junior, Milumil 3.

Laptele praf convenţional

Laptele praf convenţional are compoziţia laptelui de vacă cu unele

îmbunătăţiri rezultate din procesul de fabricare, în sensul încărcării reduse
de germeni, a coagulării proteinelor şi omogenizării lipidelor. El se prepară
prin resuspendare în decoct de orez sau mucilagiu de orez şi necesită
adăugarea de zahăr 5%. Dacă acest lapte se foloseşte în primele 4 luni de
viaţă, se va administra concentraţia de 10% corespunzătoare diluţiei 2/3 a
laptelui de vacă. Laptele convenţional se poate utiliza ca preparat de
continuare după vârsta de 4 luni, în concentraţie de 12,5-14%,
corespunzătoare laptelui de vacă integral.

84