2.Laptele de vaca : compozitie, proprietati.

Alimentatia artificiala:
indicatii, contraindicatii ,tehnici ,complicatii

Compozitia laptelui de vaca

 densitate = 1034;
 pH = 6,3 – 6,8,
 continut hidric 87,5%.
 proteine = 34 g/l; asigura 15-20% din valoarea energetica a laptelui; este
de 3 ori mai bogat in proteine comparativ cu laptele uman.
 glucide = 48 g/l; asigura 29% din valoarea energetica a laptelui.
 lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele uman); asigura 50%
din valoarea energetica a laptelui.
 saruri minerale= 7-8 g/l.
 vitamine hidro si liposolubile

Proprietati
 conţinutul crescut de proteine şi săruri minerale îi conferă osmolaritate,
care suprasolicită funcţia de excreţie a sugarului, predispunându-l riscului
de deshidratare hipertonă, prin incapacitate de a concentra urina;
 concentraţia crescută de proteine produce hiperamoniemie, acidoză
metabolică şi retenţie azotată;
 conţinutul scăzut în glucide reprezintă şi un aport redus de galactoză, cu
mielinizare mai lentă a sistemului nervos;
 conţinut redus în acizi graşi esenţiali;
 absorbţia unor minerale este redusă din cauza raportului inadecvat
(Ca:P)sau formării de săruri insolubile ori datorită cantităţii scăzute de
liganzi (lactoferină);
 absenţa factorilor de protecţie imunologică explică frecvenţa mai mare a
infecţiilor digestive la sugarii alimentaţi artificiali;
 risc crescut de apariţie a manifestărilor alergice;
 dezavantaje economice, confort redus (procurare, sterilizare, etc.);
 laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai greu si
contine microbi.
 sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau industriale
(pasteurizare).
  fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10 minute
vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se
fierbe inainte de a se administra copilului.
 pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90°) sau joasa
(incalzire timp de 30 minute la 65°).

Indicaţiile alimentaţiei cu lapte de vaca

 cazuri sociale cand părinţii nu-si permit să cumpere formula de lapte

praf; in aceste cazuri LV se va administra în următoarele concentraţii:

 2/3 la nou-născuţi

 ¼ de la 3- 4 luni

 Integral de la 4 luni, concomitent cu diversificarea

 cantitatea totală de lapte de vacă nu trebuie să depăsească niciodata

750-850 ml/24 ore)ndiferent de greutatea sugarului.

Alimentatia cu biberonul – tehnica

 Cutia cu formula de lapte are inscrise explicat compozitia produsului ,
destinatia ,modul de preparare
 Majoritatea formulelor au o concentratie standard de o masura pt 30 ml
apa .
 Toate formulele sunt instant, se prepara prin dizolvarea usoara in apa
fiarta si racita la temp de administrare ,fara adaosuri sau fierbere dupa
preparare
 Cea mai comuna eroare este prepararea unui produs intr-o cantitate
necorespunzatoare => administrarea necorespunzatoare de calorii si
subst nutritive ,un spor ponderal inadecvat
 Alimentatia artificiala cu formule se administreaza la ore fixe
 Cantitatea de produs /24 ore este egala cu nevoia de lichide iar numarul
de mese se stabileste in functie de varsta, greutate, tiparul alimentar al
copilului variind intre 7 mese/24 ore la nou nascut si scazand la 5
mese/24 h la sugarul din al doilea semestru de viata .
 introducerea LP se face in cantitati mici, progresiv crescute, completand
nevoile de lichide cu solutie de glucoza 5%;
  laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din biberon,
incalzit la 37°.
 se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara a
antebratului.
 sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la san.
 se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca gatul si tetina
sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia).
 orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea biberonului, laptele
sa se scurga in picaturi.
 durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea sugarului.
 dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina eructeaza
aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie orizontala
favorizeaza producerea otitelor medii prin scurgerea laptelui din din
faringe de-a lungul trompei lui Eustachio.
 imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se pastreaza in
apa pana la sterilizare

Incidente
 anorexia: este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in cursul
mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si eventual
administrarea unui lapte acidulat.
 subalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei
necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului.
 supraalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei prea mari a
laptelui praf.
 colici abdominale
 intoleranta la LV.

Nu se recomandă sub vârsta de 1 an deoarece:

 este de 3 ori mai bogat în proteine decât laptele uman (34 g/l faţă de 9-
10 g/l), ceea ce determină suprasolicitare hepatică pentru metabolizare.
 proteinele rămase nedigerate favorizează dezvoltarea florei de
putrefacţie, ceea ce explică frecvenţa crescută a bolii diareice la sugarul
alimentat cu lapte de vacă.
 în lactoser predomină beta-lactoglobulina, puternic antigenică,
incriminată în apariţia alergiei la laptele de vacă cu diverse manifestări
 (cutanate, respiratorii, digestive) şi chiar sindromul morţii subite la
sugar.
 conţine cazeină în cantitate mare, cu conţinut crescut de
acizi aminaţi aromati ci şi ramificaţi, incomplet metabolizaţi
de sugar.
 imunoglobulinele sunt în cantitate mică şi sunt distruse prin fierbere sau
prin acţiunea enzimelor proteolitice;
• are conţinut mai mic de glucide (48 g/l faţă de 70 g/l în laptele uman), în
special galactoză, de aceea suplimentarea cu zahăr 5% este obligatorie;
• lipidele sunt în cantitate asemănătoare (37 g/l în LV, 35 g/l în laptele uman),
dar predomină acizii graşi saturaţi, iritanţi pentru mucoasa digestivă şi chelatori
de calciu,ceea ce explică incidenţa mai mare a rahitismului;
• are un conţinut de 3 ori mai mare de săruri minerale (7 g/l faţă de 2 g/l în
laptele uman), ceea ce îi conferă oosmolaritate crescută, ce suprasolicită
rinichii. Raportul Ca/P este inadecvat.

Complicatii
 suprasolicitare hepatica
 boala diareica acuta
 alergia la lapte de vaca cu manifestari digestive,cutanate,respiratorii
 sd motii subite la sugar
 rahitism
 suprasolicitare renala