Sunteți pe pagina 1din 4

26.

Examenele screening in fenilcetonurie, hipotiroidism, deficitul de G-6-PD


,galactozemia congenitala,fibroza chistica

Fenilcetonuria

 testul pentru fenilcetonurie utilizeaza 2, 3 picaturi de sange prelevat din


calcaiul copilului pentru masurarea nivelului fenilalaninei. Nivelul
fenilalaninei este crescut la copiii cu PKU.
 diagnosticul de certitudine se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
 fenilalanina plasmatica mai mare de 20 mg/dl;
 eliminare urinara crescuta de acid fenil-piruvic si orto-hidroxi-fenil
acetic;
 tirozina plasmatica normala;
 valoare normala a tetrahidrobiopterinei.
 In acest scop, in majoritatea tarilor se efectueaza screening-ul bolii, in
maternitati, dupa primele 3 zile de viata (interval in care copilul a primit
fenilalanina, prin alimentatia lactata).
 la cei cu PKU se recomanda de asemenea masurarea periodica a
fenilalaninei din sange:
 in timpul primului an de viata testarea pentru fenilalanina ar trebui
facuta saptamanal
 intre un an si 12 ani testarea ar trebui facuta de 2 ori pe luna
 dupa 12 ani o data pe luna

Testul, de obicei practicat intre a 8-a si a 14-a zi de viata, consta in dozarea


fenilalaninei plecand de la cateva picaturi de sange ale copilului, recoltate pe
hartie de filtru apoi puse in contact cu o cultura de bacterii a caror crestere este
stimulata de catre fenilalanina, cresterea bacteriana fiind proportionala cu
concentratia acesteia in sange. In caz de rezultat pozitiv (concentratie de
fenilalanina mai mare de 20 miligrame pe mililitru), diagnosticul este confirmat
prin alte examene mai precise.

Excesul de fenilalanină este transformat în fenilcetone (în special în acid


fenilpiruvic) care sunt excretate prin urină (de aici şi numele bolii). Transpiraţia
şi urina indivizilor bolnavi au un miros specific datorat prezenţei de cetone.
Prezenta cetonelor se realizeaza cu FeCl 3

Cea mai „revoluţionară“ metodă folosită în depistarea bolilor genetice de


metabolism a fost realizată prin spectroscopia de masa în tandem (tandem
mass spectroscopy – MS/MS), metodă automată prin care pot fi detectate
majoritatea amino acidopatiilor, aciduriile organice.

Hipotiroidismul congenital

 Momentul screening-ului tiroidian va ţine cont de „surge-ul” TSH-ului,


care survine imediat după naştere şi se repercută ulterior şi la nivelul HT
periferici.
 Acest tip de screening reprezintă cel mai sensibil indicator pentru
detectarea timpurie a HC primar clinic sau subclinic, permanent sau
tranzitoriu.
 Scopul screeningului HC este eradicarea retardului mental indus de HC

Screening-ul cu determinare  initiala a TSH

 (TSH > de 20 mU/L valoare „cut-off” considerata indiciu de


hipotiroidism).
 Avantaje. Acest tip de screening reprezinta cel mai sensibil indicator
pentru detectarea timpurie a HC primar, permanent sau tranzitoriu
 Dezavantaje. Screening-ul neonatal cu dozare initiala a TSH-ului nu poate
identifica copiii cu:hipotiroidism secundar/central, copiii cu cresteri
tardive ale TSH-ului (nou-nascutii prematuri LBW)

Screening-ul cu determinarea  initiala a T4.

 Valoarea T4 este determinata în toate probele prelevate initial pe hîrtie


de filtru,  TSH ul fiind evaluat la cei cu valori ale T4 < Percentilla 10. 
 Screening-ul se poate efectua imediat postnatal în prima si in a 2-a zi de
viata. Valoarea T4 este mai putin influentata de cresterea TSH-ului,  care
survine imediat dupa taierea cordonului ombilical în primele 24 de ore.
De aceea, rezultatele fals-pozitive ale metodei sunt mai putine.
 Avantaje. Depisteaza copiii cu valori de T4 scazute în dry-spot cauzate de
hipotiroidismul primar
  Dezavantaje. Metoda nu detecteaza cazurile cu valori initial normale de
T4 si crestere tardiva a TSH-ului.

Screening-ul initial utilizând valoarea TSH si T4 reprezinta idealul de abordare al


screening-ului, dar implica costuri mai mari.

Defictul de G-6-PD

 La persoanele suspecte se vor efectua teste care să evidenţieze rata


scazută de formare a NADPH-ului: teste semicantitative (frecvent folosite
pentru screening), teste cantitative, care confirmă deficitul de G-6-PD,
testele de biologie moleculară, care evidenţiază mutaţia la nivel de genă
şi care nu sunt folosite în mod uzual. La ele se apelează doar în cazurile în
care o femeie este suspectă de a fi heterozigotă, testele enzimatice
cantitative sunt normale iar tipul de mutaţie din familia respectivă este
cunoscută, sau pentru diagnosticul prenatal
 Acest test măsoară cantitatea de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD)
dincelulele roşii (hematii). G6PD este o enzima care protejează hematiile
împotriva efectelor oxidării. Dacă nu există G6PD 3tructural, hematiile
devin mai vulnerabile la distrugerile provocate de oxidare. Atunci când
hematiile sunt expuse la acţiunea unui agent 3tructura (consultaţi lista
medicamentelor şi produselor alimentare, pentru a le 3truc), se modifică
3tructural or celulară, hemoglobina din interiorul acestora se precipită,
făcându-le să se destrame (fenomen numit hemoliza).

Galactozemia congenitala

 Determinarea activitatii GALT intr-o picatura uscata de sange ,recoltat


prin punctie capilara ( activitate scazuta GALT)

Fibroza chistica

 Testarea moleculara a nou-nascutilor pt 10-30 dintre mutatiile cele mai


frecvente
 Rezultate fals negative- eterogenitatea alelica este importanta :
aproximativ 5 % dintre bolnavi heterozigoti compusi, avand o alela
mutant rara
 Diagnosticul prenatal molecular: parinti heterozigoti + mutatie cunoscuta

S-ar putea să vă placă și