19.

Parazitozele intestinale

Giardioza

 este o boala provocata de giardia duodenalis ce exista sub 2 forme:

trofozoit si chist
 trofozoitul vazut la microscopul optic: piriform,10-12 um,5-7 um ,2
nuclei,4 perechi de flageli si un disc adeziv cu care se fixeaza de
neterocite.
 chistul: ovoid,7-10 um are un perete gros; el reprezinta forma infectanta
 infectarea omului: direct sau prin mecanism fecal-oral sau indirect prin
ingestia alimentelor sau a apei contaminate cu chisturi
 ajunsi in stomac( ph 1,3-2,7) trofozoitii sunt eliberati din chisturi si
migreaza in intestinul subtire,in special in duoden si jejun unde se
ataseaza prin discul adeziv de celulele epiteliale.
 in lumenul intestinal se deplaseaza cu ajutorul flagelilor
 odata ajunsi in colon se inchisteaza fiind eliminati in mediul extern odata
cu materiile fecale.

Fiziopatologie
 efectele clinice se intind de la o stare de purtator asimptomatic la sd
sever de malabsorbtie.
 Parazitul traieste cea mai mare parte a existentei sale atasat de epiteliul
intestinal
 In infectiile masive trofozoitii au fost gasiti in lamina propria a mucoasei
intestinale

Manifestari clinice
 unele persoane pot fi asimptomatice
 diaree usoara care se vindeca spontan pana la diaree cronica,
malabsorbtie si pierdere in greutate
 manifestari extradigestive- neuropsihice si alergice
  boala debuteaza dupa 1-3 sapt de la expunere prin aparitia unei diarei
apoase cu miros urat,lipsita de mucus sau sange
 scaunele sunt insotite de dureri abdominale epigastrice,
anorexie,senzatie de greata si intoleranta la lactoza .
 formarea unei cantitati mari de gaze intestinale produce distensai
abdominala si flatulenta
 simptomele dureaza 2-3 sapt dupa care dispar spontan
 tulb neuropsihice: agitatie,instabilitate cu tulb de atentie si insomnie
 manifestari alergice: urticarie, prurigo,eczema

Diagnostic
 identificarea chisturilor de giardia duodenalis in scaunele formate si a
trofozoitilor in scaunele diareice ,in lichidul duodenal sau in biopsia
jejunala.
 dupa infectare exista o perioada de 3 sapt cand parazitul nu apare in
scaun ,de aceea este indicat sa se repete 3 examene coproparazitologice
succesive la interval de 7 zile
 biopsia intestinala este considerata metoda cea mai fidela de diagnostic
care permite si evaluarea histologica a mucoasei jejunale
 antigenele parazitare pot fi detectate prin testul ELISA specific si deosebit
de sensibil

Tratament
 Metronidazol 5 mg/kg/zi po 3x/zi 7-10 zile ( flagyl-suspensie)
 Furazolidon ( susp) 20 mg/kg/zi po 4x/zi 7-10 zile – sugar si copil mic
 Atebrina 2 mg/kg/zi po 2-3x/zi – copil mare
 Control eficienta tratament prin ex coproparazitologice repetate la 7 zile

Epidemiologie
 Varsta cea mai afectata: 1-3 ani
 Omul este principala gazda rezervor de paraziti dar infectia poate fi
dobandita si de la animale
 Infectia se transmite prin chisturi de la o persoana la alta sau prin apa
sau alimente contaminate
  In colectivitati chisturile se transmit pe cale fecal-orala de la un copil la
altul ,apoi de la copilul infectat la membrii familiei
 Profilaxia individuala consta in respectarea igienei individuale, in special
spalarea mainilor inainte de masa si evitarea consumarii alimentelor sau
a apei contaminate

Teniaze

 Teniile sunt viermi plati compusi din scolex echipat cu organe de fixare
 Teniile se localizeaza in jejunul superior unde proglotele batrane se
detaseaza fie pe rand, eliminandu-se activ intre scaune fie pasiv odata cu
scaunul .
 Ouale isi continua evolutia daca sunt inghitite de bovine sau porcine
 Omul se imbolnaveste in urma consumului carnii parazitate cu cisticerci
 Parazitul creste in ritm de 5 cm/zi ,ajungand la maturitate in 2 luni

Manifestari clinice
 apetit capricios
 dureri abdominale,constipatie care alterneaza cu diaree
 insomnii,astenie, prurit anal

Diagnostic
 in primele 3 luni inainte de producerea proglotelor diagnosticul este greu
de stabilit
 diagnosticul parazitologic consta in gasirea oualelor, a proglotelor sau a
scolexului in scaun

Tratament
 Niclosamid 1 g /doza unica 11-34 kg sau 1,5 g/doza unica > 34 kg
 Praziquantel 5- 10 mg/kg dimineata pe stomacul gol
 Cisticercoza

 Infectia cu stadiul larvar al parazitului T.solium se dobandeste prin

consumul apei sau alimentelor contaminate cu ouale eliminate de
purtatorii de tenii
 Se stabileste mai frecvent in tesutul celular subcutanat muscular, sistem
nervos si ochi
 In decurs de 60-70 zile se transforma in cisticerc cu diametrul de 5-30
mm

Patogenie
 In functie de localizarea anatomica
 Cisticercoza diseminata: musculocutanata si viscerala
 Oftalmocisticercoza
 Neurocisticercoza : spinala si cerebrala

Manifestari clinice
 cisticercii subcutanati apar ca mici noduli palpabili, indolori
 neurocisticercoza parenchimala : convulsii focale sau generalizate, deficit
neurologic focal si deteriorare intelectuala
 prezenta cisticercilor in sistemul ventricular determina instalarea
hipertensiunii intracraniene( cefalee, senzatie de greata, varsaturi,
eclipse vizuale, tulb de echilibru si semne de iritatie meningeana)
 infectarea creierului poate determina si afectarea analizatorului vizual
( exoftalmie uni/bilaterala ,modificari ale acuitatii si campului vizual
,modificari ale fundului de ochi , afectare nervi oculomotori III,IV,V)

Diagnostic
 cisticercii calcificati se vizualizeaza radiografic sub forma unei umbre
alungite cu aspect de bob de ovaz in localizarea musculara si rotund in
creier
 CT: leziuni unice sau multiple, densitate scazuta sau calcificate
 RMN: detectare cisticerci intraventriculari,edem perichistic parenchimal
 Diagnosticul imunologic prin diferite metode evidentiaza prezenta
anticorpilor in sange si LCR
  Examenul coproparazitologic este negativ

Tratament
 stapanirea convulsiilor prin medicatie anticonvulsivanta
 reducerea edemului cerebral cu corticoizi
 omorarea cisticercilor prin medicatie larvicida
 indepartarea hidrocefaliei si a leziunilor de compresiune prin interventie
chirurgicala
 Praziquantel : 50 mg/kg/zi , 3x/zi ,15 zile
 Albendazol 10-15 mg /kg/zi ,3 x/zi ,15-28 zile
 Complicatii ce apar in urma terapiei cisticide
 cefalee severa
 hipertermie
 greata si voma

Prognostic
 indicele mortalitatii a sczut de la 40 % la 10 %

Himenolepidoza

 himenolepis nano-un cestod

 infestare prin inghitirea oualelor embrionate
 in 12 zile ajunge la maturitate
 clinic: tulb digestive, paloare,astenie
 diagnostic: evidentierea oualelor in examenul coproparazitologic
 tratament: Praziquantel: 25 mg/kg in doza unica
 Echinococoza ( hidatioza )

 infectie provocata de larvele parazitilor Echinococus granulosus si

Echinococus multilocularis
 echinococus granulosus: parazitul adult se dezvolta in intestinul cainelui
si pisicii unde elimina ouale embrionate;embrionul se poate opri in
ficat,plaman si periferia marii circulatii.majoritatea raman in ficat ,restul
sunt purtate pasiv catre plaman, cord ,rinichi ,creier si oase
 echinococus multilocularis: se extinde prin inmugurirea membranei
germinative si infiltrarea progresiva a tesutului inconjurator

Patogenie
 chistul hidatic modifica profund organul parazitat prin actiunea de
distrugere asupra parenchimului, insotita de hipertrofia teritoriului
indemn .
 chistul hidatic poate urma 3 cai evolutive: spre involutie spontana
aseptica , rupere sau infectare
 ruperea chistului reprezinta complicatia majora a bolii hidatice prin
declansarea socului anafilactic si insamantarea protoscolecsilor in
cavitatea peritoneala sau pleura

Manifestari clinice

1.Hidatioza hepatica
 evolueaza mult timp asimptomatic apoi se manifesta clinic: stare de
indispozitie, astenie progresiva, inapetenta, uneori scadere
ponderala,transpiratii si manifestari alergice cutanate
 palpabil se observa prezenta unei mase tumorale localizate la nivelul
ficatului ,de marime variabila,forma rotunjita,neteda, nedureroasa
 localizarea cea mai frecventa este in portiunea superioara a lobului drept
hepatic
 produce o iritatie diafragmatica si a bazei plamanului drepttuse seaca,
dispnee, sughit, durere care iradiaza in umarul drept .
 percutia evidentiaza o zona de matitate localizata la baza toracelui drept
  chisturile cu localizare antero-inferioara produc o bombare a regiunii
hepatice,hepatomegalie neuniforma
 se poate observa freamatul hidatic produs de ciocnirea veziculelor fiice

2.Chistul hidatic pulmonar

 evolueaza asimptomatic o perioada mai scurta de timp
 primul simptom este durerea toracica ,initial difuza apoi localizata intr-un
punct fix care se accentueaza la efort
 ulterior se instaleaza tusea constanta, iritativa ,rebela la tratament .
 tusea este urmata de expectoratie mucopurulenta
 dispneea apare ca urmare a reducerii suprafetei respiratorii pulmonare
provocate de existenta multiplelor chisturi in ambii plamani
 prin ruperea vaselor de neoformatiehemoptizie
 deschiderea chistului intr-o bronhievomica hidatica
 infectarea chistuluifebra, puls tahicardic,sputa purulenta, stare
generala alterata
 vomica poate fi insotita de fenomene anafilactice:crize urticariene ,
edeme ale mucoasei bronsice, convulsii, congestii masive pulmonare
 ruperea chistului in cavitatea pleurala provoaca dureri toracice violente
insotite de dispnee, febra,urticarie si fenomene alergice generale.

3.Localizarea chistului hidatic in sistemul nervos central :

 la copii peste 2 ani
 in creier cresterea chistului este rapida, 4-5 cm/an
 la copii semnele de debut pot lipsii ,parintii constatand volum
disproportionat al craniului.
 simptomele de localizare lipsesc in contrast cu cele de HIC : cefalee,
voma, edem papilar, hemipareza

4.In oase,chistul nu este bine delimitate

Diagnostic
 Diagnosticul clinic :prezenta unei formatiuni chistice cu crestere lenta,
intalnit la o persoana dintr-o zona endemica care a venit in contact cu un
caine
  Radiografia pulmonara :chisturi ca opacitati rotunde, cu densitate
uniforma.
 In ecografie si CT chisturile sunt bine delimitate, au peretii subtiri sau
grosi iar chisturile vechi au si nisip hidatic
 Semnul patognomic este prezenta in chisturile mari a celulelor fiice
 Aceste semne impreuna cu calcificarile murale pledeaza pt echinococus
granulosus si permit diferentierea de carcinom, hemangiom ,abces
amebian sau bacterian
 Evidentierea anticorpilor specifici se face prin teste specifice ELISA iar ca
test de confirmare contraimunoelectroforeza
 Diagnosticul parazitologic se face prin examinarea lichidului hidatic in
care se gasesc protoscolecsi sau carlige rupte

Tratament
1.Tratamentul radical
 Extragerea chirurgicala a chistului sau rezectia tesutului care ii contine
 Trat chirurgical este indicat in chisturile hepatice de mari dimensiuni care
contin celule vezicule fiice ,chisturile infectate, chisturile situate in alte
organe ( creier,plaman ,rinichi)
2.Tratamentul chirurgical
 Contraindicat pacientilor cu multiple chisturi situate intr-un organ sau in
organe diferite ,chisturi calcificate
 Tehnica PAIR ( chistul se punctioneaza sub ghidare ultrasonica ,se
extrage lichidul apoi se introduc substante protoscolicide 15 min dupa
care se reaspira fluidul )
3.Chimioterapia
 Bolnavi inoperabili si celor cu chisturi multiple localizate in organe
diferite
 Albendazol 10 mg/kg/zi in cateva cure de 28 de zile separate intre ele de
o pauza de 15 zile
 Se poate asocia cu Praziquantel 40 mg /kg o data /sapt
 Trichineloza

 zoonoza
 omul se infecteaza in urma consumului carnii de porc insuficient
preparata termic care contine larve de Trichinella spiralis
 in celula larva creste ajungand dupa 20 de zile la lungimea maxima
 in decurs de 6 luni in capsula se depune calciu,in interior larva ramanand
viabila

Patogenie
 leziunile intestinale constau intr-o hiperactivitate secretorie a celulelor
glandulare si prezenta in mucoasa a unui infiltrat cu eozinofile ,edem si
focare de necroza
 tabloul patologic se gaseste la nivelul muschilor striati care contin larve
inchistate
 dupa 3-4 zile de la patrunderea larvei celulele se hipertrofiaza,pierd
striatiile ,nucleii se coloreaza intens

Manifestari clinice
 faza de incubatie : 24-48 ore
 faza de invazie : dureri epigastrice, greata,voma, diaree abundenta si
febra ( 40 grade)
 in cazurile foarte grave scaunele holeriforme duc la exitus in 24-48 ore
 in formele medii in 1-2 sapt se trece la faza de stare cand bolnavul este
adinamic ,febril,prezinta edeme in special ale fetei si alergii ,hemoragii
subunghiale si subconjunctivale .
 mialgiile spontane sau provocate apar spre sfarsitul sapt a 2 a sub forma
de dureri retroorbitare la deglutitie si masticatie
 formele severe : deshidratare, edeme si casexie
 moartea poate surveni ca urmare a insuficientei cardiace, pneumoniei
,encefalitei sau nefritei
 formele benigne evolueaza spre faza de cronicizare ,de inchistare si
fibroza in care persista durerile musculare

Diagnostic
  diagnostic clinic: febra, edeme periorbitale si mialgii care apar in urma
consumului carnii de proc insuficient preparate termic
 diagnosticul se contureaza prin datele paraclinice : eozinofilie, cresterea
enzimelor musculare, identificarea parazitului in carnea consumata si
prezenta anticorpilor anti Trichinella in sangele bolnavului
 diagnosticul de certitudine este dat de identificarea larvelor in muschi
prin biopsie musculara din muschiul deltoid incepand din sapt a 3 a de
boala .

Tratament
 Mebendazol 200-400 mg/zi , 10 zile in primele 2 sapt de la infectare
 Tiabendazol 25 mg /kg/zi , 10 zile in primele 2 sapt de la infectare
 Albendazol 10 mg/kg/zi ,15 zile
 Corticoterapia daca exista manifestari alergice ,miocardita sau encefalita

Profilaxie
 Evitarea consumului carnii sau a preparatelor din carne proaspete
nesupuse controlului sanitar veterinar fie prin prelucrarea termica a
carnii

Tricocefaloza
  infectie provocata de trichuris trichiura , un vierme ce are forma de bici
 omul se infesteaza inghitind aceste oua odata cu apa sau alimentele
contaminate
 ouale apar in scaun la 90 zile dupa infestare

Patologie
 leziunile se limiteaza la zona cecala, numai in infectiile masive este
implicat colonul in intregime, inclusiv rectul
 la copii parazitul patrunde frecvent in apendice provocand inflamarea
acestuia

Manifestari clinice
 infectiile cu mai putin de 10 paraziti adulti sunt asimptomatice
 cele cu sute de exemplare devin clinic manifeste prin tulb digestive :
dureri si distensie abdominala ,diaree cronica

Diagnostic
 prin descoperirea oualelor in fecale prin examen coproparazitologic
 oul are forma caracteristica de lamaie ,de culoare bruna, cu o coaja
groasa si neteda,intrerupta la cei doi poli unde se afla 2 formatiuni
mucoide

Tratament
 Mebendazol 100 mg 2x/zi ,3 zile
 Albendazol 400 mg doza unica
 In infestarile masive

Ascaridioza
  Iinfectia este raspandita fie direct prin obiceiul copiilor de a introduce
pamant in gura fie indirect prin mainile , legumele si fructele
contaminate cu oua de parazit
 ascaris lumbricoides este un parazit specific omului
 larvele pot fi eliminate prin tuse sau inghitite ,ajungand in intestin unde
in decurs de 60 de zile se transforma in adulti

Patogenie
 in infectia primara trecerea larvelor prin ficat si plaman nu provoaca
modificari patologice semnificative
 in infectiile repetate pot aparea reactii inflamatorii si imunologice
 in faza de migrare pulmonara se produc reactii de hipersensibilizare cu
infiltrat eozinofilic tranzitoriu si urticarie

Manifestari clinice
 in timpul fazei de migrare : simptome pulmonare( tuse usoara pana la
pneumonie,durere retrosternala ,febra mica)
 in ascaridioza intestinala : dureri abdominale localizate periombilical
,asociate cu senzatia de greata, voma, anorexie, diaree alternand cu
constipatie

Complicatii
 obstructii intestinale ( 1-6 ani): debut brusc, dureri abdominale severe si
voma ;migrarea parazitilor adulti poate fi provocata de febra, anumite
medicamente,alimente condimentate .Ei pot ajunge in cavitatea
bucala ,nazala,canale biliare ( icter mecanic) si apendice, pot provoca
perforatii intestinale

Diagnostic
 descoperirea parazitului adult ,a larvelor sau oualelor
 parazitul adult poate fi eliminat prin anus si exceptional prin cavitatea
bucala sau nazala
 larvele pot fi gasite in sputa iar ouale in fecale ;ele apar dupa 60-70 zile
Tratament
  mebendazol sau albendazol 3 zile ( fara complicatii)
 Piperazina 50-75 mg/kg 2 zile- in complicatii

Oxiuroza ( enterobioza)

 Enterobius vermicularis este un parazit strict uman

 este un vierme mic, alb/galbui de aprox 1 cm
 se localizeaza in regiunea cecala unde se hranesc cu continut intestinal
 durata de viata: 2-8 sapt
 femela depunde oua in pliurile mucoasei nazale
 uneori migreaza depunand ouale in regiunea perianala
 migrarea are loc seara si este insotita de un prurit anal si perianal

Manifestari clinice
 majoritatea modificarilor patologice se intalnesc la nivelul apendicelui
,regiunii perianale
 parazitul invadeaza apendicele provocand apendicita
 la nivelul mucoasei anale si al tegumentelor perianale produc prurit
intens( caracteristic) ;ca urmare a gratajului se poate produce o
dermatita
 in infectiile masive in perioada de depunere a oualelor femela poate
migra in vagin si tract urinar
 complicatii provocate: dermatite ,apendicite , vulvovaginite
 tulb digestive nespecifice: dureri abdominale, tulb de tranzit intestinal,
anorexie
 tulb neuropsihice : insomnie,iritabilitate, nervozitate, scaderea
capacitatii de concentrare

Diagnostic
 ouale pot fi evidentiate printr-un examen coproparazitologic in 10-15 %
din cazuri
 cea mai eficenta metoda: testul Graham

Tratament
 Mebendazol (Vermox) 100 mg doza unica indiferent de varsta
  Albendazol 400 mg doza unica indiferent de varsta
 Pamoatul de pyrantel 10 mg /kg doza unica
 Pamoatul de pirvinium 5 mg /kg doza unica
 repetarea tratamentului depinde de tipul infectiei
 tratament simptomatic : administrare locala in regiunea perianala a unui
unguent care calmeaza pruritul
 indepartarea oualelor se face cu spalare zilnica cu apa si sapun

Epidemiologie
 rezervorul de infectie este omul infectat
 profilaxia individuala se face prin respectarea stricta a igienei personale

Larva migrans visceralis

 este un sindrom dat de prezenta in diverse organe a larvelor unor

nematode din genul toxocara ,parazitii naturali ai cainilor sau altor
animale domestice
 ca o consecinta a invadarii organelor se vor produce
hepatita( hepatomegalie) , pneumonie cu sd bronhoobstructiv sau
miocardita

Manifestari clinice

1.Larva migrans visceralis

 la copii 1-4 ani
 febra ,tuse cu wheezing ,convulsii ,dureri abdominale
 la examenul fizic se constata hepatomegalie ,raluri ,eruptii urticariene si
adenopatie
2.Larva migrans ocularis
 manifestarile esentiale : granulomul de pol posterior, endoftalmia
cronica ,uveita ,granulomul periferic
 la copii mari este localizata unilateral si se manifesta prin strabism,
diminuarea acuitatii vizuale si congetia ochiului
 inflamatia acuta a retinei sau nervului opticpierderea vederii iar boala
cronica -fibroza retiniana cu detasarea retinei
Diagnostic
 criterii clinice: eozinofilia la un copil expus contactului cu cainele
parazitat ,cu hepatomegalie si suferinta pulmonara + evidentierea ac anti
Toxocara

Tratament
 dietilcarbamazina : primele 3 zile 0,5 mg/kg apoi crescand progresiv pana
la 6 mg /kg/zi timp de 10 zile
 albendazol 10 mg/kg/zi timp de 5-10 zile
 pt larva migrans ocularis:
 Prednison 1 mg/kg/zi 2-4 sapt
 Dietilcarbamazina : 6 mg/kg/zi , 3 sapt

Larva migrans cutanata

 Sd provocat de unele specii de Anchylostoma care paraziteaza in mod

obisnuit cainii si piscile
 Inaintarea larvei prin derm provoaca prurit intens,provocand leziuni de
grataj prin care patrund bacterii piogene

Tratament
 Tiabendazol po 25 mg/kg/zi ,5 zile