TRICHINELOZA

1
 Trichinella spiralis a fost observată pentru prima dată în cursul
unei necropsii, la începutul anilor 1800, iar până la începutul
secolului XX, trichineloza a fost recunoscută ca fiind o problemă de
sănătate publică.
 Etiologie
 Trichinella spiralis - vierme rotund, mic (1,5-4 mm) şi alb.
 Din peretele intestinal larvele se răspândesc în întreg organismul
fixându-se cu predilecţie în muşchii striaţi (diafragm, maseteri,
limbă, mm.oculari) şi mai rar în miocard şi creier.
 Ciclul de viaţă şi morfologie
 La om, infecţia este iniţiată de ingestia de carne crudă sau
insuficient preparată termic (porc, cal, urs, sau alte mamifere
carnivore sau omnivore) ce conţine larve viabile, infecţioase.

2
Trichinella spiralis – stadiile ciclului de viaţă

Timp de infectare Stadiile ciclului de viaţă

Primele 2-4 ore Larvele închistate penetrează mucoasa intestinală
30 ore Viermii se maturează
Ziua 6-a Femelele depozitează larve/muşchi, debutul invaziei
Ziua 10-a Invazie musculară masivă
Ziua 14-a Diminuarea depunerii de larve
Ziua 21-a Încapsularea larvelor
Ziua 23-a Vierme adult eliberat în intestin
Luna I Încapsulare aproape completă
Luna III Moartea viermilor adulţi
Luna VI Începe calcificarea chisturilor
Luna X Calcificarea chisturilor este completă
Al 6-lea an Majoritatea larvelor incă viabile în chisturile calcificate

3
Manifestări clinice
 Incubaţia 1-30 zile
 Manifestări intestinale în primele 7 zile: diaree, greţuri, dureri
abdominale, rău general. Rar diareea se poate prelungi (14 săpt.)
 Penetrarea musculară şi încapsularea larvelor (faza de
invazie)
 Febră, edem facial (periorbitar)
 Dureri musculare, tumefacţie şi slăbiciune; mm.extraoculari, apoi
mm.faciali, cervicali, flexorii membrelor şi mm.spatelui
 Conjunctivită, hemoragii subconjunctivale
 Prurit, erupţie tegumentară – urticariană, rujeoliformă,
scarlatiniformă
 Alte manifestări mai puţin frecvente:
 Miocardita – cea mai severă afectare, după a 3-a săpt.
 Afectarea SNC (10-20%): encefalita rară dar severă
 Afectarea pulmonară: infiltrate, reacţie pleurală
 Stadiul de convalescenţă după 2 luni: dispariţia febrei,
ameliorarea simptomelor musculare
4
Diagnostic de laborator
 Eozinofilia în sângele periferic – prezentă în faza de invazie musculară
 Leucocitoză
 Hipoproteinemie
 Hipokalemie
 Creşterea creatinfosfokinazei
 Creşteri uşoare ale ALAT
 Teste serologice:
 Testul imunoenzimatic EIA- screening de rutină
 Testul de floculare cu bentonită – test de confirmare
O reacţie pozitivă prin ambele teste indică o infecţie în cursul ultimilor ani.
Testele serologice nu pot detecta infecţia până în a 3-4 săpt.
 Biopsia musculară (gastrocnemian, deltoid, biceps) nu permite rezultate
+ până a 2-3 săpt.de la debut
 Larvele sau viermii adulţi- rar în faza intestinală (diaree)
 Examinarea cărnii suspecte evidenţiază larve (procedură de
digestie artificială
5
Diagnostic pozitiv

 Istoricul poate sugera o posibilă trichineloză

(consumul de carne crudă infestată/ netestată)
 Eozinofilia
 Teste serologice pozitive

6
Diagnostic diferenţial

 În cursul fazei intestinale

 Gastroenterita virală
 Toxiinfecţia alimentară
 În cursul fazei viscerale
 Febra tifoidă
 Dermatomiozita
 Boala serului
 Poliarterita nodoasă
 Celulita periorbitară, edemul angioneurotic
 Reumatismul articular
 Tripanosomiaza
 Afectarea neurologică mimează: polinevrita, poliomielita,
miastenia gravis, encefalita virală
 Afectarea cardiacă mimează: miocardita virală/bacteriană,
endocardita, cardiopatia ischemică
7
Tratament
 Repaus la pat în formele medii şi severe
 Dietă bogată în calorii şi glucide cu supliment de vitamine
 Albendazol 400 mg po în 2 prize, 14 zile
 Mebendazol 5 mg/kg po în 2 prize, 10-13 zile. Medicaţie
de elecţie în faza viscerală.
 Prednison 40-60 mg po; indicaţii:
 Simptome de intensitate crescută
 Febră prelungită / recurentă
 Reacţie intensă de hipersensibilizare
 Afectare cardiacă, pulmonară, neurologică