Scarlatina

 Scarlatina este o boală infecţioasă caracterizată prin

febră, angină, vărsături şi exantem urmat de descuamare.
 Determinată de orice tulpină capabilă de a produce una
sau mai multe toxine eritrogene A, B, C.
 Mortalitatea a scăzut de la 72% în era preantibiotică la 7-
27% după utilizarea antibioticelor.

2
Manifestări clinice

Perioada de incubaţie - 3-6 zile

Debutul brusc
 Febră
 Cefalee
 Disfagie
 Vărsături cu durata de aprox. 3 zile
Examen fizic
 Faringe intens hiperemiat
 Hipertrofie amigdaliană
 Adenopatie subangulomandibulară

3
Perioada de stare

 Simptome generale- febră, cefalee, astenie

 Exantem
 Apare la 12-48 ore de la debutul bolii şi durează 7-9 zile
 Iniţial la baza gâtului, pe zona anterioară a toracelui
 Se generalizează în câteva ore
 Micropapule congestive, macule, microvezicule cianotice
(scarlatina astacoidă)
 La palpare, erupţia este aspră; pielea este uscată
 Exantemul este pruriginos cu urme de grataj
 “respectă” faţa, palmele şi plantele
 La nivelul pliurilor de flexie: semnul lui Pastia
 Faciesul din scarlatină: masca lui Filatov
Enantemul

Angină:
Intens eritematoasă, roşie ca “flacăra”, cuprinzând :
 Istmul faringian
 Oprindu-se brusc la limita palatului dur: angina “vopsită”

Angina pultacee
Angina psudomembranoasă
Angina cu aspect ulcerativ/ necrotic – foarte rară.
Ciclul glositei exfoliative

Ziua I – limba saburală

Ziua II-III-a – dublul “V” lingual
Ziua IV-V – limba zmeurie
Ziua VI-VII – limba lăcuită
Ziua X-XII – revenire la aspectul normal
7
8
Descuamarea

Începe după 7-14 zile de boală şi poate dura 2-4 săpt.

Cel mai frecvent afectează palmele şi plantele.
Recăderile constau în reapariţia simptomelor în primele 6
săpt.de convalescenţă.
Survin în 0,5% din cazuri.
Reîmbolnăvirile datorate unei noi infecţii cu streptococ
beta hemolitic (după luni-ani de la prima îmbolnăvire) se
constată mai ales la cei trataţi cu antibiotice (1,5-5%)

9
Forme clinice

A. Forme benigne :uşoară, abortivă, frustă (oligosimptomatică)

B. Forma medie, comună
C. Forme grave sau maligne
 Forma toxică: stare generală gravă, hemoragii cutaneo-mucoase,
colaps cardiovascular, exantem hemoragic, manifestări
neuropsihice (delir, convulsii, comă)
 Forma septică cu angină ulcero-necrotică şi focare septice
secundare
 Forma toxico- septică
Diagnostic de laborator

Cultura exudatului faringian – pozitivă pt.streptococi grup

A
Teste de detecţie rapidă a Ag streptococice în exudat
Hemoleucograma : leucocitoză, hipereozinofilie,
neutrofilie
VSH crescut
Titrarea antistreptolizinelor ASLO în ser, în dinamică (la 10
zile şi la 21 zile de boală); o creştere de cel puţin 4 ori a
titrului este semnificativă

11
Complicaţii
Toxice în I-a săptămână
 Miocardita
 Nefrita
 Hepatita
 encefalita
Supurative:
 Abces periamigdalian, abces retrofaringian
 Otită medie, mastoidită, sinuzită acută
 Limfadenită supurativă cervicală
 Angina Ludwig
 Meningită, abces cerebral
Nesupurative
 Glomerulonefrită acută,
 Reumatismul articular acut
12
Tratament

Penicilina G 2-4 milioane UI/zi, timp de 7 zile, urmate de :

3 administrări de benzatin penicilină (600.000 UI la copii
sub 10 ani şi 1,2 milioane > 10 ani) la 7 zile
În caz de alergie la penicilină – macrolide
În formele toxice sau septice :
 Penicilină 5-10 milioane UI/zi, timp de 2-4 săpt.
 Eventual imunoglobuline

13