SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DE BOLI INFECTIOASE

AMG

1. Peniciline naturale (G si V) si de sinteza

Peniciline naturale
Mecanism de acţiune: inhibă sinteza de peptidoglican antrenînd liza şi
moartea celulară.
Mecanisme de rezistenţă: producerea de beta-lactamaze, diminuarea
permeabilităţii parietale şi modificarea ţintei (PBP).

2. Cefalosporine
3. Chinolone,
4. Sulfamide, imidazoli, tetracicline, oxazolidinone
5. Antibiotice glicopeptide, polimixine, macrolide
6. Antibiotice aminoglicozide
7. Antibioticoterapia la femeia insarcinata
8. Reactii adverse la antibiotice
9. Scarlatina

- Boala infectioasa acuta, contagioasa

- Caracterizata prin febra, angina, exantem urmat de descuamare

Etiologie: streptococul B-hemolitic grup A

- Transmitere directa, pe cale aerogena prin intermediul picaturilor Flugge sau indirecta,
prin obiecte proaspat contaminate sau alimente

Tablou clinic:

 Incubatie: 3-6 zile

 Debutul: brusc cu febra, cefalee, disfagie, varsaturi cu durate de aprox 3 zile

Examen obievtiv: faringe intens hiperemiat, hipertrofie amigdaliana, adenopatie

subangulomandibulara

 Perioada de stare
 Simptome generale: febra, cefalee, astenie
 Exantem scarlatiform
  Enantem

Exantemul
- Apare la 12-48 ore de la debutul bolii si dureaza 7-9 zile
- Initial se observa la baza gatului
- Se generaizeaza in cateva ore
- Micropapule congestive de marimea firului de nisip, diseminate pe un font intens
eritematos
- Poate si macular, microvezicular sau cianotic
- La palpare, eruptia este aspra, pielea uscata
- Exantemul este pruriginos cu urme de grataj
- “respecta” fata, palmele si plantele
- Poate fi demonstrat prin prezenta semnului Rumpel-leed
- Este mai accentuat la niv pliurilor de flexie, pe abdomen, pe fata interna a copaselor
- Faciesul: “ masca lui Filatov” : palmuit, paloare peri oro-nazala si a fruntii
Enantemul consta in:
 Angina:
- Intens eritematoasa, rosie
- Angina pultacee
- Angina pseudomembranoasa
- Angina cu aspect ulcerativ/ necrotoc (rar)

 Ciclul glositei exfoliative:

 Ziua 1- limba saburala
 Ziua 2-3 – dublul V lingual produs prin descuamare progresiva ce incepe de la varful
limbii
 Ziua 4-5 – limba zmeurie
 Ziua 6-7 – limba lacuita
 Ziua 10-12 – aspect normal
- Descuamarea incepe dupa 7-14 zile de la boala si cel mai des sun afectate palmele si
plantele

DG DE LABORATOR
1. Cultura exudatului faringian
2. Teste de detectie rapida a Antigenelor streptococice in exudatul faringian
3. Hemoleucograma- leucocitoza, neutrofilie
4. VSH crescut
5. Titrarea antistreptolizinelor (ASLO) in serul bolnavilor

COMPLICATII
1. Toxice: miocardita, nefrita, hepatita, encefalita
2. Supurative: abces periamigdalian, abces retrofaringian, otita medie, sinuzita acuta,
limfadenita supurativa cervicala, meningita, abces cerebral
3. Nesupurative: glomerulonefrita acuta, RAA

TRATAMENT
- Trat igieno-dietetic: izolare si repaus la pat 7 zile + regim alimentar hipoproteic
( complicatii renale)
- Penicilina 10 zile: 7 zile Penicilina G injectabil sau V oral, urmata de 3 administrari de
benzatin penicilina
 - Daca se suspecteaza alergie la penicilina se va alege alt atb: eritromicina, augumentin
- In formele toxice/ septice – imunoglobuline i.v + doze crescute de penicilina timp de
2-3 saptamani
- Trtament simptomatic: antipiretice, antiinflamatorii, antialgice

10. Erizipelul

- Boala infectioasa acuta a tegumentelor

- Caracterizata prin aparitia unui placard dermitic insotit de fenomene generale.
- Are evolutie ciclica, tendinta de vindecare spontana

Etiologie: streptococul B hemolitic de gup A

SEMNE SI SIMPTOME:

 Incubatia: 3-5 zile

 Debut: brusc, cu frison intens si febra (39-40)
 Perioada de stare: prezenta placardului erizipelatos si a adenopatiei

 Placardul erizipelatos:
- Apare dupa 6-12 ore de la debut
- Tumefactie uniforma
- Pielea isi pierde supletea, este destinsa si lucioasa
- Culoarea este rosie-inchisa, adesea caramizie sau cianotic la bolnavii cu tulburari
grave
- Temperatura locala este cu 2 3 grade mai ridicata
- Durerea locala putin accentuata, suportabila

 Eripizelul fetei: foarte acut si dureros, placard simetric pe ambii orbraji si piramida
nazala—aspect de fluture
- Edem masiv al pleoapelor
- Respecta buza superioara
 Eripizelul gambei: crestere in volum a gambei, febra frison,
 Eripizelul pavilionului urechii: dureri foarte mari
 E. Post partum, periombilical al nn: se poate complica cu septicemie

Forme clinice:
- primara, repetata, recidivanta, acuta si cronica
- in functie de intensitate: forme usoare, medii si severe ( cefalee, convulsii, alterarea
constiintei)
- dupa caracterul modificarilor locale: forma eritematoasa, forma eritemo-buloasa,
forma eritemato-hemoragica

COMPLICATII
1. local:
- extinderea procesului inflamator: celulite, abcese, flegmoane
2. generale: - septicemii
 3. limfangite, adenite
4. abces cerebral, meningita, bronhopneumonie

DG POZITIV
1. date epidemiologice
2. date clinice- prezenta placardului
3. examene de laborator: sdr inflamator, leucocitoza cu neutrofilie, exudate nazale si
faringiene

TRATAMENT

Etiologic:
- penicilina G 10 zile
- in caz de alergie la penicilina: eritromicina
simptomatic:
- antialgice
- sedative
- tratament local: comprese cu sol antiseptice

11. Rujeola

- Bola contagioasa caracterizata printr-un prodrom ( febra, tuse, conjunctivita, enantem

patognomic) urmat de un exantem maculopapular
- Etiologie: virusul rujeolic, ARN,
- Mod de transmitere: interuman, pe cale respiratorie

CLINIC:

 Incubatia: 10-14 zile

 Stadiul prodromal: 3-4 zile; se caract prin:
- Febra, astenie
- Tuse, coriza
- Conjunctivita
- Diaree
- Forofobie
- Semnul Koplik este patognomonic pt rujeola:
 Apare pe mucoasa orala cu 2 zile inainte de aparitia eruptiei
 Localizat pe mucoasa jugala, la niv molarilor inferiori
 Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase
 Dispar rapid (1-3 zile)
- Gingivita eritematoasa: depozite fine, alb-albastrui, in dreptul caninilor
- Enantemul “stropit” : pete congestive/ hemoragice pe valul palatin

 Perioada de stare:
 Exantemul ( persiata 6-7 zile
- Apare la 3 4 zile de la debut
 - Leziuni maculopapulare, roz
- Eruptia debuteaza retroauricular si in regiunea cervicala sup, posterioasa apoi pe
frunte, obraji
- In a 3 a zi este prezenta pe fata, gat, trunchi, extremitati superioare si inferioare
- Dupa 4-6 zile se transforma intr o pigmentatie bruna
- La disparitia lui ramane o fina descuamatie
- Examenul fizic: modificari faringiene, adenopatie cervicala si febra

COMPLICATII
1. Otita medie, mastoidita
2. Laringita, bronsiolita, bronhopneumonie, pneumonie lobara
3. Complicatii neurologice: encefalomielita postinfectioasa, encefalita rujeolica cu
incluzii
4. Panencefalita sclerozanta subacuta

DG DE LABORATOR

1. Examene serologice: ELISA ‘

TRATAMENT
-igieno-dietetic: repaus la pat 8-10 zile, lichide, ceaiuri
- tratament simptomatic: antipiretice, calmante, siropuri expectorante
-tratamentul complicatiilor: ATB

PREVENTIE- vaccin

12. Rubeola postnatala

13. Rubeola congenitala

- Infectia in cursul primului trimestru de sarcina este cea mai critica

CLINIC:

1. Efecte tranzitorii la nou-nascut

2. Manifestari permanenre ce pot fi decelate inca de la nastere sau pot fi recunoscute in
cursul primului an de viata:
- Afectiuni cardiace congenitale
- Scaderea acuitatii vizuale total sau partial
- Surditate
- Intarzierea cresterii
- Hepatosplenomegalie
- Purpura trombocitara, anemie
- Osteita si meningoencefalita
3. Anomalii care apar si progreseaza in perioada copilariei si adolescentei:
- Retard mental moderat/sever
 - Deficiente motorii
- Ciroza hepatica
- Deficite imunologice

TRATAMENT:
- Nu exista tratament specific
- Numeroase defecte pot fi corectate chirurgical sauu raspund la terapia
medicamentoasa
-

14. Varicela

- Boala acuta, benigna, foarte contagioasa

- Caracterizata prin exantem vezicular generalizat, evolutie autolimitata
Etiologie: virusul VARICELLA-ZOSTER
Calea de transmitere: aerogena sau verticala ( transplacentar)

CLINIC
Perioada de incubaţie: 15 zile (10-20 zile)
Perioada preeruptivă (1-2 zile): febră, disconfort, cefalee, inapetenţă
Perioada eruptivă (~3 săptămâni):
- Exantemul apare in prima saptamana
- Elementul caracteristic este VEZICULA : superficiala, cu continut clar ( “ picatura de
roua” , inconjurata de o areola hiperemica

Exantemul varicelos:
- Polimorf
- Generalizat
- Centripet
- Evolutie rapida a leziunilor
- Pe o suprafata afectata sunt prezente simultan leziuni aflate in toate stadiile evolutive

Enantem: veziculele se transforma in afte

Forme clinice severe:

1. Imunocompetenti: nn, sugari, copii cu astm
2. Imunodeprimati:
3. La Femeia gravida: riscul aparitiei pneumoniei variceloase severe, cu detresa
respiratorie acuta
- Consecinte: avort spontan, moarte in utero, risc de nastere prematura, varicela
congenitala, neonatala, herpes zoster in primii ani de viata

COMPLICATII
- Suprainfectii bacteriene
- Pneumonia variceloasa primara
- Complicatii neurologice
- Sdr hemoragipar prin trombocitopenie
- Hepatita

DG DE LABORATOR
 - Dg virusologic: cultura VZV din vezicule, evidentierea antigenelor VZV,
- Dg serologic: Ug M anti VZV si IgG

TRATAMENT:
- Antiviral: aciclovir
- Simptomatic: antitermice, antihistaminice, aplicatii locale cu alcool mentolat 1% sau
sol apoase cu clorhexidina
PROFILAXIE: vaccin

15. Herpes zoster

- Boala infecto-contagioasa
- Etiologie: VIRUSUL VARICELLA -ZOSTER
- Apare dupa episodul de varicela

CLINIC:

 Incubatia: nu poate fi precizata

 Perioada prodromala: dureaza cateva zile; asociaza febra, cefalee, mialgii, prurit si
dureri
 La cateva zile apare eruptia :
- Apare pe o arie cutanata delimitata
- Initial apar macule congestive, care devin papule si apoi vezicule
- In 4-5 zile se formeaza cruste care se desprind in ziua 14 15, lasand cicatrici
depigmentate, inconjurate de un halou brun
- Caracteristica este topografia radiculara a eruptiei in banda sau centura
- Leziunile au tendinta de grupare
- La niv mucoaselor se formeaza ulcere eritematoase superficiale

Cele mai frecvente forme clinice topografice sunt:

- Zonele rahidiene ( intercostale, sacrate, lombo-abdominale)
- Zonele cefalice
- Dupa aspectul clinic: zona zoster eritematoasa, zona zoster hemoragica, zona zoster
necrotica

16. Infecția HIV: etiopatogenie, stadializare CDC

Etiopatogenie:
- Virus: virus ARN, ce face parte din Retrovirusuri:  Lentivirusurile: HIV1 si HIV2

17. Infecția HIV: tablou clinic, istorie naturala

18. Infecția HIV : diagnostic, monitorizare
19. Gripa
20. Parotidita epidemica
21. Mononucleoza infectioasa
22. Tusea convulsivă
23. Meningita meningococică
24. Meningicoccemia: tablou clinic si prognostic
25. Diagnosticul si tratamentul meningitei tuberculoase
26. Meningite virale
27. Boala diareica acuta: etiopatogenie

28. Diareea acuta virala: diagnostic si tratament

29. Dizenteria cu Shigella
30. Toxiinfectii alimentare: etiopatogenie, tablou clinic
31. Diagnosticul si evaluarea sindromului de deshidratare acuta
32. Colita cu Clostridium difficile

- Infectia determinata de clostridium difficile se manifesta de regula printr-un sdr

diareic

SIMPTOMATOLOGIE:
- Diaree nosocomiala fara alte cauze sau diaree post-antibiotica cu origine comunitara
- Febra, frisoane,
- Inapetenta,
- Greata, varsaturi
- Dureri abdominale
- Scaune diareice (2-3/ zi sau 20/zi): cu cat nr de scaune este mai mare cu atat apare sdr
de deshidratare mai accentuat

DIAGNOSTIC:
- Prezenta diareei- mai mult de 2-3 scaune/zi
etiologic :
-evidentierea prezentei toxinelor A si B din materiile fecale sau din culturi de C difficile

Recoltarea si transportul probei de scaun:

- Cantitati de 1-2ml de scaun diareic
- Se recolteaza intr un coprocultor fara mediu de cultura
- Prelucrarea probei se va efectua in primele 2 ore de la recoltare: pt ca in 2 ore toxinele
se autodistrug

TESTE DIAGNOSTICE:
1. Detectarea toxinelor A si B prin metode imuno-enzimatice
2. Detectarea enzimei GDH

TRATAMENT:
- Inlaturarea C difficile: antibiotice
- Refacerea florei intestinale: probiotice + transplant de materii fecale
- Regim alimentar
- Hidratare
- Oprirea tratamentului antibiotic anterior, cu antisecretoare gastrice
- SPECIFIC:
  Episod initial/usor: metronidazol
 Episod sever: vancomicina 125 mg la 6 ore, 10-14 zile

33. Botulismul

-neuro-intoxicatie determinata de exotoxina bacilului botulinic, aparuta dupa consumul de

carnati, peste sau alte alimente conservate contaminate

Etiologie:
-CLOSTRIDIUM BOTULINUM

Calea de transmitere: digestiva

TABLOU CLINIC:
- Paralizii craniene acute, simetrice cu extindere descendenta, in afebrilitate

 Incubatia: 12-36 ore cu variatii intre 4 ore si 21 zile

 Debut: cu greata, dureri abdominale si constipatie (rar diaree tranzitorie)

 Perioada de stare:
- Incepe cu tulburari neurologice in afebrilitate, constient pastrat
- Cefalee, ameteli
- Uscaciunea mucoasei bucale
- Paralizii de nervi cranieni: ptoza palpebrala, strabism, midriaza,

- Paraliziile progreseaza descendent la:

*faringe: tulburari de deglutitie

*laringe ( difonie, voce ragusita, paralizia muschilor respiratori)
*esofag (afagie- imposibilitatea ingestiei de alimente)
*disurie, constipatie, si uneori paralizii ale membrelor

- Bradicardie, hTA ortostatica

Forme clinice:
-botulism de plaga, botulism la sugar

DIAGNOSTIC POZITIV:

 dg. Clinic: anamneza + prezenta/ absenta paraliziilor

 epidemiologic: ce aliment a consumat
 examene de laborator:
- identificarea toxinei de sange, prin injectarea intraperitoneala la soareci a serului de la
bolnav
- izolarea bacilului botulinic din fecale sau varsaturi prin culturi pe medii anaerobe
- identificarea bacilului botulinic in aliment- prin ELISA

Diagnostic diferential:
- encefalite virale sau de capusa
- difterie
 - miastenia gravis
- intoxicatii cu alcool metilic, ciuperci

TRATAMENT:

- indepartarea toxinei din tubul digestiv

- neutralizarea toxinei circulante cu ser antibotulinic trivalent (A+B+C) sau monovalent
( cand se cunoaste tipul toxinei
*administarea se face i.m dupa testare prealabila sc

- preventia infectiilor pulmonare

- sustinerea functiilor vitale

PROGNOSTIC:
- rezervat
- Depinde de cantitatea de toxina ingerata si de durata incubatiei bolii
- Boala nu lasa imunitate

34. Holera

Boala infectioasa acuta, determinată de endotoxina vibrionului holeric, care se caracterizează clinic
prin diaree severă, apoasă, vărsături, dureri musculare, deshidratare importantă, rapid progresivă spre
colaps algid.

Etiologie:
-bacilul Vibrio cholerae

Calea de transmitere: fecal-orala, maini murdare sau prin ingestia de apa, alimente contaminate

CLINIC:

 Incubatia: 4 ore si 7 zile

 Debutul: brusc, cu diaree, varsaturi, inapetenta, astenie, ameteli
 Perioada de stare:
- Accentuarea diareei, cu emisia de scaune nefetide, apoase, cu mucus, abundente, se elimina in
jet, fara tenesme si sunt numeroase, cu pierderi lichidiene de 3-15 litri
- Semne de deshidratare: nas subtiat, ochi infundati in orbite, mucoase si piele uscata, crampe
musculare
- In colaps: hTa, puls filiform, polipnee, oligoanurie, tegumente reci, cu transpiratie lipicioasa
- Dureri abdominale de mica intensitate
- Anxietate, apatie
- Slabiciune musculara, aritmii cardiace

Forme clinice:

- Forme usoare: varsaturi si scaune riziforme in numar redus

- Forme atipice: scaune fecaloide
- Forme severe:

PROGNOSTIC:
-letalitatea este de 1% daca reechilibrarea hidroelectrolita esre prompta
DIAGNOSTIC
 Pozitiv:
- Date epidemiologice
- Clinic:
- Laborator
 Examen coprocitologic
 Dg bacteriologic
 Dg serologic: Ac
 Hemoleucograma
 Uree, creatinina

TRATAMENT:
- Spitalizare
- Patogenic: reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica
- Etiologic:
 Tetraciclina
 Ampicilina
 Furazolidon


35. Trichineloza
36. Hepatita virala acuta A: simptome si semne de debut

Etiologie: irusul hepatitei A (VHA)

-incubatia: 21-45 zile
- 90% din infectii sunt asimptomatice

Perioada de debut: (perioada pre-icterica)

- Sdr. Digestiv: anorexie, greturi, varsaturi, dureri in hipocondrul drept si epigastru,
balonari, diaree
- Sdr. Neuro-vegetativ: astenie, cefalee, vertij
- Sdr pseudo-gripal: febra, cefalee, mialgii,
- Sdr. Pseudo- reumatismal: artralgii
- Sdr. Pseudo- apendicular: durerri in fosa iliaca dreapta care seamana cu apendicita
- Sdr. Eruptiv: eruptii

37. Hepatita virala acuta A: tablou clinic in perioada de stare , forme clinice, complicatii

Perioada de stare:
- Aparitia icterului
- Hepatomegalie
- Splenomegalie
- Modificare culoare scaun si urina

Forme clinice:

1. In functie de prezenta/ absenta icterului:

- Anicterice: aprox 90%
 - Icterice

2. In functie de severitate:
- Usoare BST < 50mg/l
- Medii BST 50-150 mg/l
- Severe BST> 150mg/l

3. In functie de durata:
- Scurte: sub 14 zile
- Medii: 14-30 zile
- Prelungite: peste 30 zile, prin colestaza, citoliza sau mixt

Complicatii:

- Anemii
- Trombocitopenie moderata
- Rar pancreatita acuta, suprainfectii bacteriene

38. Hepatita virala acuta A: diagnostic pozitiv si de laborator, prognostic, tratament

DIAGNOSTIC POZITIV:
- Teste de citoliza hepatocitara: ALAT (TGP), ASAT (TGO)
- Teste de colestaza: bilirubina in sange si urina
- Teste de insuficienta hepatica: timp de protrombina, colesterol, electroliti
- Etiologic: anticorpi de tip IgM- anti VHA si Ac de tip IgG anti VHA

PROGNOSTIC:

- Hepatita cu virus A nu cronicizeaza

- Vindecarea este regula
- Sunt foarte rare formele fulminante

TRATAMENT:

- Spitalizare
- Regim igieno-dietetic:
 Cat este icteric nu are voie sa manance carne, grasimi, oua, condimente, conservanti,
sa nu consume alcool
 El trebuie sa manance cat mai natural, legume si fructe( dar fara legume care contin
samburi) lactate, branzeturi,
 Regimul se tine strict pe perioada tratamentului
- Hepatoprotectoare
- Vitamine
- Simptomatice: combaterea varsaturilor, adm de solutii perfuzabile de glucoza 10% la
cei cu intoleranta alimentara

39. Hepatita virala B: tablou clinic

  Perioada de incubatie: 45-180 zile
-hepatita cu virus B poate avea o evolutie simptomatica sau asimptomatica

1. Hepatita acuta simptomatica

- Anicterica
- Icterica

 Perioada prodromala- are o durata de aprox o saptamana

Debutul este de regula insidios cu:
- Simptome gastrointestinale: anorexie, greturi, varsaturi, dureri abdominale
- Simpt pseudogripale: febra, mialgii, astenie
- Sindrom boala-serului-like: poliartrita, urticarie, glomerulonefrita, acrodermatita
papuloasa

 Perioada icterica:
- Icterul este precedat cu cateva zile inainte de aparitia urinilor hipercrome si a
scaunelor decolorate
- Icterul persista 2 3 saptamani

2. Hepatita asimptomatica
- Subclinica
- Inaparenta

a. Infectia subclinica: absenta simptomelor si a icterului; prezenta unor anomalii

biochimice si serologice
b. Infectia inaparenta: absenta simptomelor sau a anomaliilor biochimice

40. Hepatita virala B: diagnostic si tratament

DIAGNOSTIC

 AgHBs- anticorpi HBs Ab

 AgHBe- anti HBc ( IgM +igG)
 AgHBe- anti HBe Ab
 ADN-HBV

TRATAMENT
- Entecavir 0,5mg/zi timp de 6 luni, cu repetarea ADN-VHB la 12 saptamani, cu
urmarirea Ag/Ac Hbe si Ag/Ac HBs

41. Hepatitele virale C,D,E: manifestari clinice, diagnostic, prognostic

42. Tetanos
43. Leptospiroze
44. Rabia
45. Sepsis-ul – definitie, clasificari

- Reactie inflamatorie sistemica anormala ca raspuns la o infectie

46. Boala Lyme

Etiologie:
- Spirocheta Borrelia burgdorferi
Cale de transmitere: intepatura de capusa

TABLOU CLINIC:
evolueaza in 3 stadii:
1. Stadiul I- infectie localizata- 3-21 zile
- Eritem migratoriu situat la niv intepaturii
- Dupa o incupatie de 5 -30 zile apare un eritem migratoriu cronic localizat asociat sau
nu cu fenomene de infectie acuta
2. Stadiul II-infectie diseminata
- Leziuni mici,
- Eritemul se extinde
- Apar leziuni cutanate secundare diseminate
- Astenie, febra, frisoane
- Cefalee
- Tuse seaca
- Dureri musculare, articulare
- Hepatita
3. Stadiul III- infectie cronica persistenta
- apare mai tarziu
- dureri articulare
- artrite, sinovite
-osteomielite

Manifestari cutanate:

 Eritemul migratoriu cronic:

- Ca o macula papula ce se extinde treptat, cu centru dur si periferie eritematoasa
- Localizata in axila, pe coapse, abdomen sau cervical
- + febra, frison,
 Manifestari musculo-scheletice: artralgii, artrite
 Manifestari neurologice:
- St 1: astenie, fatigabilitate, cefalee
- St 2: meningita acuta+ /- nevrita
- St 3: neuropatie periferica, encefalopatie
 Manifestari cardiace: miocardita, sincopa cardiaca, tulburari de ritm

DIAGNOSTIC:
Pozitiv:
- Date epidemiologice
- Date clinice: prezenta eritemului
- Date paraclinice:
 Evidentierea spirochetei in leziunea eritemului
  Examene serologice prin determinarea IgM, IgG prin testele ELISA
 VSH, leucograma
 Proteina C reactiva
 TGP crescute
 ECG
 CT
 RMN
 Examen neurologic, oftalmologic

Prognostic:
rezervat cand:
– tratamentul se instituie tardiv;
– există factori de prognostic rezervat (moarte subită, tulburări de ritm
cardiac, deteriorare motorie şi psihică).

TRATAMENT:
 Etiologic:
-amoxicilina i.v
Sau
- Peicilina G in formele sistemice/ cefalosporine de generatia 3 la alergici
 Patogenic:
- antiinflamatorii
- corticoterapie: HHC, Prednison

 Simptomatic: antialgice, antitermice

47. Recoltarea urinii

48. Recoltarea materiilor fecale
49. Recoltarea exsudatului nazal și faringian
50. Recoltarea sputei
51. Recoltarea lichidului cefalo-rahidian
52. Recoltarea secrețiilor purulente
53. Recoltarea hemoculturilor