ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

SCARLATINĂ
 SCARLATINA
Etiologie: streptococ betahemolitic de grup A, C, G
- cu gena tox responsabilă de sinteza eritrotoxinei
Patogenie:
Pătrundere respiratorie Multiplicare faringiană

SBH
angină sinteză eritrotoxină

exantem enantem
 Epidemiologie

Cale de transmitere – respiratorie (foarte rar este cutanată sau genitală)

Sursa de infecţie - bolnavul de scarlatină
-bolnavul cu angină streptococică
-purtătorul sănătos de SBH cu genă tox

Contagiozitate – ultimele 24h ale incubaţiei + 36-48h după iniţiere AB

Receptivitate – în special între 5 – 10 ani, excepţională după 20 de ani

Imunitate – antitoxinică, nu împotriva streptococului

IDR Dick – utilizată pentru stabilirea persoanelor receptive

pozitiv – este receptiv

negativ – este imunizat

 TABLOU CLINIC

obiectiv
1. Debut
-febră 39-40 0C, cu frison -angină roşie
-odinodisfagie -limbă saburală
-dureri abdominale -adenopatie
-vărsături

2. Stare

Semne generale
Exantem Enantem
Febră, tahicardie

Angină Ciclu lingual

 Exantemul
erupţie micromaculopapuloasă eritematoasă, rugoasă
iniţial pe torace şi rădăcina membrelor
în 24h se generalizează
respectă palmele, plantele şi faţa
dacă poarta de intrare este cutanată sau uterină, erupţia este localizată doar în
jurul porţii de intrare
Erupţia descuamează în convalescenţă (uneori descuamare în lambouri)
Descuamarea este unul
dintre semnele
patognomonice în
scarlatină

Apare în convalescență

Depinde de precocitatea
tratamentului cu antibiotice
Exantemul, 2
Masca Filatov
Eritem facial
Buze carminate
Paloare circumoronazală

Semnul Grozovici- Pastia

Linii echimotice pe pliurile de flexiune

 Enantemul
1. Angina:
Intens eritematoasă sau eritemato-
pultacee
Cu adenopatii dureroase
submandibulare, laterocervicale
Dacă asociază anaerobi, poate fi
ulcero-necrotică
2. Ciclul lingual
Enantemul,2
Element patognomonic în diagnosticarea unei scarlatine
z1 – limbă intens saburală (limbă de porţelan)
z2 – limbă descuamată pe margini
z3 – limba celor 2 V
z4 – limbă zmeurie
z5 – limbă reepitelizată (lăcuită)
Este prezent şi în cazul formelor cu erupţii fruste sau în cazul formelor cu poartă de
intrare cutanată sau genitală!
 FORME CLINICE

1. Forma clasică

2. Forme fruste – cu erupţie minimă ,dar cu ciclu lingual prezent

3. Forme maligne (foarte rare)

a. Forma letală d”emblee, anterior apariţiei erupţiei, prin fenomene toxice

Encefalită toxică
Nefrită toxică
Hepatită toxică
Miocardită toxică
Hemoragii

b. Forma septică – foarte rară

angină ulceronecrotică
sepsis
 COMPLICAŢII

Nefrită toxică
Hepatită toxică
1. Precoce - toxice Encefalită toxică
Miocardită toxică

Adenite
Otite
2. “Medii “- septice Mastoidite
Flegmon amigdalian
Flegmon de planşeu bucal

Reumatism articular acut

Purpură Henoch Schonlein
3. Tardive - alergice Eritem nodos
Glomerulonefrită poststreptococică
 PARACLINIC

Sindrom inflamator biologic (leucocitoză cu neutrofilie şi, eventual, eozinofilie,

VSH, fibrinogen- crescute)
Eventual, modificări ale sumar ului de urină
Eventual, sindrom de hepatocitoliză
Exsudat faringian – streptococ betahemolitic
ASLO crescut( tardiv)
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

a. Alte angine albe:

- mononucleoză infecţioasă
- difterie
1. Al anginei
- angină stafilococică
b. Alte angine eritematoase - virale

a. Scarlatină stafilococică
b. Sindromul de şoc toxico-septic stafilococic
c. Exantem scarlatiniform din boli virale:

2. Al erupţiei - mononucleoză
- infecţie cu enterovirusuri
- infecţie cu adenovirusuri
d. Alergodermii (absenţa enantemului)
 1. Angină foliculară în MNI

• Foliculi limfatici
inflamaţi în submucoasă
• “Depozitele” nu pot fi
raclate!
• Antibiotic?

Angină pultacee în mononucleoza infecţioasă

2. Angina streptococică
SBH-Gr.A 80% dar şi C, G
(10% purtători sănătoși)
• Frecvență mare în colectivități (25-50%)
• Complicaţii importante
• Clinic
debut brusc,
febră mare,
odinofagie intensă,
adenopatie satelită dureroasă
3. Stomatita micotică

Pe un fond intens
eritematos - mici depozite
albe, pe întreaga mucoasă
bucală
4. Angina pseudomembranoasă
din MNI

-angină “bacteriană” (streptococ

sau stafilococ), suprainfecție
favorizată de scăderea apărării
locale

-de obicei respectă lueta şi asociază

leziuni purpurice ale palatului
5 Angină difterică
(false membrane)
 TRATAMENT
1. Antibiotic
a. Penicilină G 50.000ui/kg la copil,
4MU/zi la adult
timp de 7- 10 zile, cu Moldamin la sfârşit, până la
normalizarea ASLO şi dispariţia sindromului
inflamator

b. Eritromicină – 30-50mg/kg la alergicii la penicilină

sau (preferabil) macrolide noi (claritro-,azitro-)
2. Antiinflamator
Nesteroidian
Steroizi- în formele hipertoxice
3. Simptomatic

PROFILAXIE

Penicilină V la contacţii copii, receptivi

MĂSURI DE ÎNGRIJIRE

•Culegerea datelor
•Probleme
•Obiective de îngrijire
•Intervenții
Culegerea datelor
 Receptivitate
 Date epidemiologice
 Perioada de incubație (3-6 zile)
 Perioada de invazie (1-2 zile)
 Debut brusc
 Febră înaltă, odinofagie, vărsături, cefalee
 Angină
roșie/pultacee/pseudomembranară/ulceronecrotică
 Inițiere ciclu lingual
Culegerea datelor (2)
 Perioada eruptivă (2-3 zile)
 Exantem scarlatiniform
 Mască Filatov
 Semn Grozovici-Pastia
 Prurit
 Modificări cardiovasculare (tahicardie, hipotensiune arterială
până la colaps – în forme hipertoxice
 Oligurie, albuminurie
 Leucocitoză cu neutrofilie
 Simptome neuro-psihice (agitație, delir, convulsii)

 Perioada de descuamație (2-3 săptămâni)

Probleme
 Hipertermie (sdr. toxic)
 Odinofagie (angină)
 Vărsături și cefalee (edem cerebral)
 Deshidratare (vărsături, hipertermie)
 Alterarea nutriției (disfagie, anorexie)
 Disconfort general (prurit, cefalee, febră)
 Alterarea mucoasei bucale și linguale (enantem)
 Risc de suprainfecție tegumentară
 Adinamie (stare toxică)
Obiective de îngrijire
 Atenuarea febrei și a varsăturilor
 Echilibrare hidro-electrolitică
 Evitarea suprainfecțiilor mucoaselor și tegumentelor
 Prevenirea complicațiilor
 Diminuarea anxietății
 Ameliorarea confortului psihic și fizic
Intervenții
 Scăderea febrei
 aplicarea de comprese reci
 ventilarea și aerisirea camerelor
 administrarea antitermicelor recomandate de medic
 Ameliorarea inflamației orofaringiene
 Gargară cu ceai de mușetel
 Dezinfectante nazofaringiene
 Asigurarea echilibrului hidro-electrolitic
 Regim hidro-lacto-zaharat (apă, sucuri de fructe, vitamine,
compoturi, lactate) – 2-3l /24 ore
Intervenții (2)
 Prevenirea infecțiilor și a complicațiilor
 Igiena mucoaselor și a tegumentelor
 Repaus la pat 7 zile
 Izolarea în spital
 Respectarea tratamentului etiologic și simptomatic
 Monitorizarea biologică (HLG, SU, exsudat faringian)
 Dezinfecția lenjeriei, obiectelor, veselei, camerei
 Băi calde (în afebrilitate)
 Administrarea tratamentului etiologic, la indicația
medicului