ANGINA

• inflamaţia amigdalelor/orofaringelui, ce produce durere

spontana sau provocată de deglutiţie (odinofagie)

• adesea infecţioasă: virală sau bacteriană

• orientare importantă etiologică şi de tratament în raport

cu aspectul clinic
 ANGINE – ASPECT CLINIC

I.VEZICULOASE

II. ERITEMATOASE

III. ALBE

PULTACEE FALSE
MEMBRANE

IV. ULCERO-
virusuri virusuri virusuri NECROTICE
-HSV
EBV
(orice virus bacterii
- Coxsackie care pătrunde bacterii
respirator) Candida bacterii
bacterii neinfecţioase
I. Angine veziculoase (ulceraţii superficiale)
• Herpes simplex 1 (angina
herpetica)

• Coxsackie A (enterovirus)
(herpangina)

Uneori aspect de stomatită

aftoasă

De diferenţiat de leziuni bucale

în cadrul unor afecţiuni
buloase
Angină veziculoasă
Boala “mana-picio-gura” - Coxsackie
 II. Angine eritematoase
Elemente clinice de
diferenţiere

VIRAL BACTERIAN
•Debut gradual: infecţia “curge”: • debut brusc - angină de la
nas-faringe-laringe-bronşii (TUSE) început
• alte manifestări specifice virusului
conjunctivită, adenopatie, rash...
• eventual contact cunoscut cu
asociată uneori
pacient SBHGA
• trenee intens eritematoase pe
fond palid (vase din submucoasă
care se văd prin transparenţa • angină eritematoasă (roşu viu
mucoasei) difuz) – “gât flacără”

ANTIBIOTIC ????
Angină eritematoasă virală

Angină eritematoasă
bacteriană
 III. ANGINE ALBE

PULTACEE

Foliculare Criptice Candidoză

(foliculi limfatici (puroi în cripte)
inflamaţi)

PSEUDOMEMBRANOASE
VIRALE BACTERIENE
-EBV -Streptococ
-CMV -Stafilococ
Mononucleoză Difterie
Fungice - Leptotrix Mai rar streptococică sau
stafilococică
1. Angină foliculară în MNI

• Foliculi limfatici
inflamaţi în submucoasă
• “depozitele” nu pot fi
raclate
• nu necesită antibiotic

Angină pultacee în mononucleoza infecţioasă

2. ANGINA STREPTOCOCICĂ

SBH-A 80% dar şi C, G

(10% purtatori sanatosi)
• Frecventa mare in colectivitati (25-50%)
• Complicaţii importante
• Clinică
debut brusc,
febră mare,
odinofagie intensa,
adenopatie satelită dureroasă
3. Stomatita micotică

Pe un fond intens
eritematos apar mici
depozite albe, pe întreaga
mucoasă bucală
 4. Angina pseudomembranoasă
din MNI

angină “bacteriană” (staf +

strepto) proliferate din cauza
scăderii apărării locale

de obicei respectă lueta şi asociază

leziuni purpurice ale palatului
Angina difterică
-pseudomembrane care se extind
- în suprafaţă  nas, laringe, luetă, mucoasă jugală
- în profunzime  ajung adânc în submucoasă
sângerare la încercarea de raclare
LEPTOTRIX
 IV. Angine ulceronecrotice

Infecţioase
Noninfecţioase
Plaut- Vincent Sancru primar Cancer amigdalian
sifilitic
-angină fusospirilară
Leucoză acută
(Fusobacterium necrophorum Agranulocitoză
– BGN ana + spiril din
Întotdeauna VDRL-
familia boreliilor)
TPHA
- unilaterală
- răspunde la penicilină De luat în discuţie
biopsia amigdaliană
- poate asocia tromboflebită
de jugulară cu risc de embolie
pulmonară (sdr. Lemierre)
PLAUT - VINCENT
SIFILIS
 COMPLICAŢII
1. Angine virale – suprainfecţii bacteriene
eritem polimorf (angina herpetică)
meningoencefalită (infecţia herpetică)

2. Mononucleoza infecţioasă (vezi cursul)

3. Difteria (vezi cursul)
 - artrită
4. Angina streptococică - nefrită
- cardită
I. Complicaţii imediate - toxice
-- hepatită etc

-flegmon periamigdalian
-flegmon de planşeu bucal
II. Complicaţii în faza de stare - septice - adenoflegmon
- otite
- sinuzite etc

-reumatism articular acut

- eritem nodos
III. Complicaţii “la distanţă” - alergice
- glomerulonefrită
- purpură Henoch -
Schonlein
 Abces
periamigdalian
Paraclinic
-De diferenţiat viral vs bacterian (streptococ)
- sindrom inflamator biologic important in inf streptococică
- test rapid pt SH
- exsudat faringian
-De evidenţiat precoce eventuale complicaţii
- monitorizare rinichi, cord
- titru ASLO – în dinamică (normal sub 200ui/l)

- Teste serologice – pentru anginele virale

Dupa recoltare tampoanele se introduc in
recipientul steril pe care se noteaza datele
pacientului
TRATAMENT
1. Antibiotic
-angină streptococică – penicilina G – 50000ui/kg/zi 10 zile
- – 4MU/zi la adult
- macrolide (claritromicină)
- în alergia la betalactamine
- dacă bănuim asocierea unui stafilococ
-angina stafilococică - macrolid – Claritromicină
-angina bacteriană din MNI – macrolid
- angina difterică - macrolid
2. Patogenic – AINS –
cortizon – forme hipertoxice
3. Simptomatic

Profilaxie
- Controversata administrarea de Moldamin
- Se poate face pana la normalizarea ASLO şi dispariţia sindromului inflamator
in anginele recidivante
 ANGINE ACUTE – CONDUITĂ

Recomandări
IDSA Date clinice şi
adulţi epidemiologice

Nu sugerează Posibilă
SBH angină SBH

Culturi Test rapid detecţie Ag

Terapie - -
simptomatică exsudat SBHGA
faringian
+ +
Terapie AB
Ponderea SBHGA la copii este de 30% dintre angine (adult 10%): iniţiază
tratament AB la copii cu test rapid (-) în aşteptarea rezultatelor culturii
 ANGINE RECURENTE (1)

1. Recidivă unică la scurt timp

• cauze: terapie incompletă, rezistenţă, reinfecţie de la
contacţi netrataţi

• terapie: cu acelaşi AB: penicilină, macrolid (dacă

necompliant po: parenteral)
 ANGINE RECURENTE (2)

2. Recidive multiple: minim 4 episoade angină streptococică/an

(6-7 episoade în 1-2 ani)

Atitudine:
* antibioticoterapie – clindamicină, amoxicilină/ IBL – 10 zile
* tratament concomitent contacţi (a evita infecţii “ping-pong”)
* amigdalectomie – uneori unica soluţie
STREPTOCOCII
- Coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri

Frotiu colorat Gram -se Streptococul ß-hemolitic de grup

observa coci Gram pozitivi A-aspect pe geloza sange
Testul cu Bacitracina-se observa zona de
inhibitie a cresterii streptococului
Tipuri de sreptococi în funcţie de hemoliză

Hemoliză
Hemoliză incompletă,
completă (A, B, C)
“verzuie” (viridans)

Fără hemoliză (D, anaerobi)

Criteriul antigenic de clasificare (nu cuprinde S viridans)
Tip Ag Specie Tip de infecţie
A (90% din inf cu pyogenes Angină
streptococ) Scarlatină
Erizipel
B agalactiae Infecţii nou-născut
Infecţii genitale
Endocardite
C humanus Angină
Glomerulonefrită
D bovis Endocardite

Viridans Endocardite

Anaerobi peptostreptococ Abces amigdalian

Fasceite, gangrene