CUPRINS

1. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR..............3

1.1. OSUL COXAL.....................................................................................3
1.2. OSUL FEMUR.....................................................................................9
1.3. PATELA...............................................................................................13
1.4. TIBIA....................................................................................................13
1.5. FIBULA................................................................................................15
1.6. TARSUL..............................................................................................17
1.7. METATARSUL..................................................................................18
1.8. FALANGELE.....................................................................................18
2. REGIUNI TOPOGRAFICE ALE PERETELUI
ABDOMINAL ANTERIOR...........................................................19
2.1. GENERALITĂŢI...............................................................................19
2.2. TEACA M.DREPT ABDOMINAL..............................................19
2.3. CANALUL INGHINAL..................................................................22
2.3.1. ORIFICIILE INGHINALE..........................................................23
2.3.2. PEREŢII CANALULUI INGHINAL........................................25
3. REGIUNI TOPOGRAFICE ALE
MEMBRULUI INFERIOR............................................................27
3.1. REGIUNEA ANTERIOARĂ A COAPSEI................................27
3.2. LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI......................................31
3.2.1. LACUNA MUSCULARĂ (NEUROMUSCULARĂ)..........33
3.2.2. LACUNA VASCULARĂ.............................................................33
3.3. TRIGONUL FEMURAL.................................................................34
3.4. FOSA POPLITEE..............................................................................37
3.5. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE GAMBEI.........................40

1
 3.5.1. REGIUNEA ANTERIOARĂ A GAMBEI..............................40
3.5.2. REGIUNEA POSTERIOARĂ A GAMBEI............................42
4. PLEXUL LOMBAR...................................................................43
4.1. DESCRIERE GENERALĂ.............................................................43
4.2. MOD DE FORMARE......................................................................44
4.3. NERVUL FEMUROCUTAN LATERAL....................................47
4.4. NERVUL FEMURAL......................................................................48
4.5. NERVUL OBTURATOR.................................................................50
5. PLEXUL SACRAT......................................................................51
5.1. NERVUL ISCHIADIC.....................................................................52
5.2. NERVUL FIBULAR COMUN......................................................55
5.3. NERVUL TIBIAL.............................................................................56
6. ARTERA FEMURALĂ...........................................................57
7. ARTERA POPLITEE...............................................................62
8. ARTERELE TIBIALE............................................................64
9. VENELE SUPERFICIALE ALE
MEMBRULUI INFERIOR............................................................66
9.1. VENA SAFENĂ MARE.................................................................66
9.2. VENA SAFENĂ MICĂ...................................................................69
10. LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR......71
11. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.......................................73

2
1. Scheletul membrului inferior
Este alcătuit din: scheletul centurii pelvine şi scheletul membrului
inferior liber.
Scheletul centurii pelvine este format din cele două oase coxale şi
osul sacru. Oasele coxale se articulează anterior între ele (simfiza
pubiană) iar posterior cu osul sacru, formând articulaţiile sacroiliace. La
nivelul centurii pelvine predomină legăturile articulare, astfel că
mişcările în centura pelvină vor fi mai puţin ample decât cele de la
nivelul centurii umărului
3. Scheletul membrului inferior liber este format astfel:
1. scheletul coapsei = osul femur
2. scheletul gambei = osul tibia (medial) şi osul fibula (lateral)
3. scheletul piciorului:
segmentul posterior (proximal) tarsul
segmentul mijlociu  metatarsul
segmentul anterior (distal) falangele
4. la acestea se adaugă patela (rotula):
oeste cel mai voluminos os sesamoid al corpului uman
o se află în grosimea tendonului m.cvadriceps femural, anterior de
articulaţia genunchiului

1.1. Osul coxal

Os pereche al centurii pelvine, leagă membrul inferior la
trunchi. Coxalul are trei părţi distincte ca origine embriologică:
a/ osul iliac - superior
b/ osul pubis – antero-inferior
c/ osul ischiadic – postero-inferior
Este un os lat, de formă neregulată, mai îngust în porţiunea mijlocie şi
mai larg în porţiunile superioară şi inferioară; este astfel răsucit încât
partea postero-superioară, mai largă, este turtită în plan sagital iar
partea antero-inferioară este orientată aproximativ în plan frontal.
Coxalul prezintă:
o 2 feţe: faţa laterală şi faţa medială
o 4 margini: superioară, inferioară, anterioară, posterioară
o 4 unghiuri: antero-superior, antero-inferior, postero-superior,
postero-inferior

3
4
FEŢELE OSULUI COXAL
FAŢA LATERALĂ A OSULUI COXAL
a) prezintă o cavitate articulară numită acetabul (cavitatea cotiloidă),
pentru articularea cu capul femural:
la acetabul contribuie oasele iliac, pubis şi ischiadic
acetabulul este mărginit de marginea acetabulară, întreruptă
inferior de către incizura acetabulară
fundul cavităţii rugos şi nearticular se numeşte fosa acetabulară1;
este înconjurat de o suprafaţă articulară numită faţa semilunară
superior de marginea acetabulară e şanţul supraacetabular unde are
origine tendonul reflectat al m. drept femural
b) superior de acetabul aripa osului iliac prezintă faţa fesieră:
împărţită în patru zone prin 3 linii fesiere:
1
inserţia lig.capului femural
5
  linia fesieră anterioară
 linia fesieră posterioară
 linia fesieră inferioară
posterior de linia fesieră posterioară se prinde m.fesier mare
între liniile fesiere posterioară şi anterioară se prinde m.fesier
mijlociu
între liniile fesiere anterioară şi inferioară are origine m.fesier mic
linia fesieră inferioară are inferior şanţul supraacetabular unde se
prinde m.drept femural (tendonul reflectat).
c) gaura obturatorie: largă, antero-inferior de acetabul
o pe viu e închisă de membrana obturatorie: pe conturul găurii
obturatorii şi pe membrana obturatorie are origine m. obturator
extern.

FAŢA MEDIALĂ A OSULUI COXAL

a) e împărţită de linia arcuată în două părţi: superioară şi inferioară
linia arcuată dă limita dintre bazinul mare şi bazinul mic
extremitatea anterioară a liniei arcuate se prelungeşte spre simfiza
pubiană
b) deasupra liniei arcuate se află fosa iliacă ce dă origine m.iliac
posterior de fosa iliacă este o suprafaţă neregulată numită suprafaţa
sacropelvină, alcătuită de:
 faţa auriculară ce reprezintă suprafaţa articulară a coxalului
pentru osul sacru
 postero-superior de faţa auriculară este o porţiune rugoasă,
convexă, numită tuberozitatea iliacă ce serveşte pentru
inserţia ligg.sacroiliace
c) inferior de linia arcuată faţa medială a coxalului prezintă o suprafaţă
patrulateră de pe care iau origine fibre ale m.obturator intern

MARGINILE OSULUI COXAL

MARGINEA SUPERIOARĂ A OSULUI COXAL
a) se numeşte creastă iliacă;
b) se întinde între spina iliacă antero-superioară şi spina iliacă postero-
superioară şi prezintă două buze (externă şi internă) şi o linie
intermediară;

6
 relieful crestei iliace corespunde în principal inserţiei la nivelul
osului coxal a celor trei muşchi laţi ai peretelui lateral abdominal:
 pe buza externă > muşchiul oblic extern abdominal
 pe linia intermediară > muşchiul oblic intern abdominal
 pe buza internă > muşchiul transvers abdominal

MARGINEA INFERIOARĂ A OSULUI COXAL

a) e compusă din ramurile inferioare ale ischionului şi pubisului (se numeşte
ram ischiopubian) inferior de gaura obturatorie;
b) ramura inferioară a pubisului întâlneşte ramura superioară la nivelul
corpului pubisului, sub un unghi de aprox.90o; la acest nivel, corpul
pubisului prezintă faţa simfizară prin care se articulează cu osul pubis de
partea opusă, la nivelul simfizei pubiene
c) ramura ischionului întâlneşte posterior corpul acestui os, la nivelul
tuberozităţii ischiadice

MARGINEA ANTERIOARĂ A OSULUI COXAL

a) este marginea inghinală; în ansamblu are aspect concav; superior
corespunde osului iliac, inferior - osului pubis
b) prezintă în serie descendentă următoarele elemente de relief:
spina iliacă antero-superioară
în unghiul antero-superior al coxalului; serveşte pentru inserţia
m.croitor, lig.inghinal şi parţial a m.tensor al fasciei late
incizura interspinoasă anterioară e inferior de spina iliacă
antero-superioară şi e traversată de n.femurocutan lateral
spina iliacă antero-inferioară
aici se prinde tendonul direct al m. drept femural
incizura iliopsoasului distal de spina iliacă antero-inferioară; la
acest nivel trece m.iliopsoas
eminenţa iliopubică ( iliopectinee )
la unirea oaselor iliac şi pubis; loc de inserţie pentru arcul fibros
iliopectineu
creasta pectineală (pecten ossis pubis)
reprezintă o continuare a liniei arcuate spre tuberculul pubic
la extremitatea medială dă inserţie tendonului conjunct şi lig. lacu-
nar (Gimbernat); în rest, creasta pectineală e dublată de lig.
pectineal Cooper.
7
la acest nivel se prinde pe pubis muşchiul pectineu

tuberculul pubic
supero-lateral de simfiza pubiană
aici se inseră: lig.inghinal, lig.reflex (Colles) şi tendonul conjunct
creasta pubiană
de la tuberculul pubic spre simfiza pubiană
reprezintă marginea superioară a corpului pubisului
cu creasta pectineală reprezintă continuarea pubiană a liniei arcuate
inserţii: m.drept abdominal, m.piramidal şi lig. reflex Colles

8
MARGINEA POSTERIOARĂ A OSULUI COXAL prezintă,
dinspre superior spre inferior:
 spina iliacă postero-superioară - la nivelul unghiului
postero-superior al coxalului
 incizura interspinoasă posterioară
 spina iliacă postero-inferioară
 incizura ischiadică mare - m.piriform trece din cavitatea
pelvină spre inserţia pe femur şi o împarte în două orificii (supra- şi
infrapiriform) prin care se pot produce hernii fesiere. Nervul ischiadic
traversează orificiul infrapiriform, din pelvis în regiunea fesieră.
 spina ischiadică - loc de inserţie pentru muşchii geamăn
superior şi ridicător anal.
 incizura ischiadică mică - străbătută de tendonul m. obturator
intern
 tuberozitatea ischiadică - aici au origine şi muşchii lojei
posterioare a coapsei: m.semitendinos, m.semimembranos şi capul
lung al m.biceps femural

1.2. Osul femur

Formează scheletul coapsei
Prezintă: extremitatea (epifiza) superioară (proximală), corpul
(diafiza) femurului şi extremitatea (epifiza) inferioară (distală).
EXTREMITATEA SUPERIOARĂ a femurului prezintă:
a) capul femurului : cât 2/3 dintr-o sferă, se articulează cu osul
coxal formând art.coxofemurală. În centru are foseta capului femural,
pentru lig.capului femural
b) colul anatomic al femurului
c) trohanterul mare: la acest nivel se inseră mm.
pelvitrohanterieni; pe faţa medială a trohanterului mare se găseşte
fosa trohanterică, pentru inserţia m. obturator extern
d) trohanterul mic - aici se inseră m.iliopsoas
e) linia intertrohanterică este pe faţa anterioară a femurului;
trece de la trohanterul mare la trohanterul mic

9
10
Fig. Scheletul membrului inferior.1 – Vedere anterioară a femurului
de partea dreaptă.
f) creasta intertrohanterică este pe faţa posterioară a
femurului; uneşte cele două trohantere, este mai accentuată decât linia
intertrohanterică iar la acest nivel se inseră m.pătrat femural.
g) colul chirurgical - la baza trohanterelor; sediu frecvent pentru
producerea fracturilor

CORPUL FEMURULUI prezintă:

a)3 feţe: anterioară (aici are origine m.vast intermediar), posterioară
laterală şi posterioară medială
b)3 margini: antero-laterală, antero-medială şi posterioară ( marginea
posterioară a femurului se numeşte LINIA ASPRĂ)

LINIA ASPRĂ A FEMURULUI:

 prezintă 2 buze (laterală şi medială) între care este un interstiţiu; pe
acestea se inseră: m.vast lateral, m.vast medial, m.adductor lung,
m.adductor scurt, m.adductor mare, m.biceps femural.
 superior, linia aspră se trifurcă:
creasta de trifurcaţie laterală se numeşte creasta fesieră (aici se
inseră m.fesier mare); creasta fesieră se termină inferior de
trohanterul mare la nivelul unei proeminenţe numită tube-
rozitatea fesieră (trohanterul al treilea)
creasta de trifurcaţie mijlocie este linia pectineală ( aici se
inseră m.pectineu)
creasta de trifurcaţie medială se numeşte creasta m.vast
medial (aici se inseră fibre ale m.vast medial)
 inferior, linia aspră se bifurcă; intre liniile de bifurcaţie inferioară se
delimitează faţa poplitee. Aceasta formează podeaua fosei
poplitee.

EXTREMITATEA INFERIOARĂ A FEMURULUI:

a/prezintă condilii femurali: condilul lateral şi condilul medial
b/cei doi condili se articulează cu tibia formând articulaţia genunchiului

11
c/în partea superioară a condilului medial este o proeminenţă numită
tuberculul adductorului, pe care se inseră m.adductor mare.

Fig. Scheletul membrului inferior.2 – Vedere posterioară a

femurului de partea dreaptă

12
d/pe faţa anterioară a acestei extremităţi se află faţa patelară pentru
articularea cu patela (rotula)
e/condilii sunt despărţiţi posterior prin fosa intercondilară; aici se
inseră ligg.încrucişate ale articulaţiei genunchiului
f/la extremităţile condililor se găsesc epicondilii medial şi,
respectiv lateral; la nivelul lor se inseră ligg.colaterale ale art.ge-
nunchiului
g/condilul medial este mai voluminos şi mai coborât decât cel lateral 2

1.3. Patela
 os situat în partea anterioară a genunchiului
 os sesamoid, dezvoltat în tendonul m. cvadriceps femural
 prezintă 2 feţe, o bază şi un vârf:
 faţa anterioară - subcutanată, palpabilă, formează
relieful anterior al genunchiului
 faţa articulară - orientată posterior; se articulează cu
condilii femurali
 baza patelei - situată superior, serveşte pentru
inserţia m.cvadriceps femural
 vârful - orientat inferior, serveşte pentru inserţia
lig.rotulian (care continuă tendonul m.cvadriceps
până la tibie)
1.4. Tibia
Este osul medial şi cel mai voluminos din scheletul gambei.
E un os lung, alcătuit din: extremitatea (epifiza) superioară (proxi-
mală); corp (diafiză); extremitatea (epifiza) inferioară (distală).

EXTREMITATEA SUPERIOARĂ (proximală):

1. mai voluminoasă, mai ales în sens transversal;
2. alcătuită din două mase osoase proeminente numite condili
tibiali: condilul tibial medial & condilul tibial lateral

2
între femur şi tibie se formează un unghi deschis lateral de 170 – 175o; un unghi
mai mic decât valoarea normală determină deformarea numită "genu valgum"
("picioare în "X"); în cazul egalităţii celor doi condili apare deformarea numită
"genu varum" (picioare "în paranteză").
13
 3. feţele superioare ale celor doi condili sunt articulare,
despărţite printr-o zonă intercondiliană neregulată, rugoasă:
 faţa articulară (medială) a condilului medial tibial
corespunde condilului femural medial;
 faţa articulară (laterală) a condilului lateral tibial corespunde

condilului femural lateral;

4. în ansamblu, feţele articulare ale condililor tibiali compun faţa
articulară superioară a tibiei prin care aceasta participă la
realizarea articulaţiei genunchiului.
 în centrul feţei articulare superioare e eminenţa intercon-

diliană, plasată între feţele articulare ale condililor tibiali; la

extremităţile medială şi laterală ale eminenţei
intercondiliene se găsesc tuberculii intercondilieni medial
şi, respectiv, lateral;
 anterior şi posterior de eminenta intercondiliană, între feţele

articulare medială şi laterală, sunt ariile intercondiliene

anterioară şi, respectiv, posterioară;
5. la nivelul zonei intercondiliene se inseră ligamentele
încrucişate ale articulaţiei genunchiului;
6. în partea postero-laterală a condilului lateral tibial e faţa arti-
culară fibulară; aici extremitatea proximală a tibiei se
articulează cu capul fibulei (articulaţia tibiofibulară proximală)

CORPUL TIBIEI: prezintă trei feţe şi trei margini (triunghiular pe

secţiune);
a)faţa medială:
antero-medial, lată, netedă şi subcutanată pe toată întinderea
(poate fi palpată);
în partea superioară a acestei feţe se găseşte o zonă rugoasă la
nivelul căreia se inseră tendoanele muşchilor croitor, gracilis şi
semitendinos (inserţia comună a acestor tendoane se face prin
intermediul unei formaţiuni fibroase numită "pes anserinus")
b)faţa laterală: antero-lateral, acoperită de mm.din loja anterioară
a gambei;
c)faţa posterioară: este mai lată în 1/3 partea superioară unde
prezintă o creastă cu direcţie oblică infero-medial, numită linia
m. solear (originea muşchiului omonim).

14
d)marginea medială: mai evidentă inferior, pe ea se inseră fascia
crurală (a gambei).
e)marginea interosoasă: este marginea laterală a corpului tibiei;
aproape pe toată lungimea sa serveşte pentru inserţia
membranei interosoase (această membrană fibroasă se întinde
la nivelul gambei între marginile interosoase ale tibiei şi fibulei)
f)marginea anterioară: situată subcutanat (palpabilă);
prezintă superior tuberozitatea tibiei (lig.patelar)
lateral de tuberozitate se află TUBERCULUL LUI GERDY pentru
inserţia tractului iliotibial şi m.tibial anterior.

EXTREMITATEA INFERIOARĂ (distală):

a)mai puţin voluminoasă; are aspect prismatic triunghiular, cu 3
feţe: anterioară, medială şi posterioară;
b)lateral prezintă incizura fibulară; la acest nivel tibia se
articulează cu fibula formând articulaţia tibiofibulară distală;
c)faţa medială se continuă inferior cu maleola medială; această
faţă este subcutanată şi poate fi palpată: pe faţa posterioară a
maleolei tibiale se găseşte şanţul maleolar; pe viu, ŞANŢUL
RETROMALEOLAR MEDIAL este transformat într-un canal
osteofibros prin care trec:
tendoanele muşchilor: lung flexor al degetelor, tibial posterior
şi lung flexor al halucelui;
mănunchiul vasculonervos posterior al gambei: a.tibială
posterioară,vv.satelite, n.tibial şi vase limfatice.
d)pe faţa laterală a maleolei tibiale se găseşte faţa articulară
maleolară, pentru osul talus.

1.5. Fibula
Este osul lateral al scheletului gambei. Este un os lung şi subţire, format din:
extremitatea (epifiza) superioară (proximală); corp (diafiză); extremitatea
(epifiza) inferioară (distală).

EXTREMITATEA PROXIMALĂ:
a)se numeşte CAPUL FIBULEI; poate fi palpat la aproximativ 2 cm. infero-
lateral de articulaţia genunchiului.
b)capul fibulei prezintă:

15
 medial - faţa articulară a capului fibulei pentru articulaţia
tibiofibulară superioară;
 postero-superior - vârful capului fibulei pe care se inseră m.biceps
femural şi lig.colateral fibular al articulaţiei genunchiului.

16
Fig. Scheletul membrului inferior.3 – Vedere anterioară a oaselor
gambei drepte
17
c)la limita dintre cap şi corp se află o porţiune îngustă a fibulei, numită colul
fibulei; la acest nivel nervul fibular (peronier) comun încrucişează fibula pe
partea postero-laterală: relaţia directă a n.fibular comun cu osul face posibilă
lezarea acestui nerv în fracturi ale fibulei sau înglobarea lui în calusuri vicioase;
consecutiv, apar semnele paraliziei de nerv fibular comun; dintre acestea
reţinem paralizia muşchilor lojei anterioare a gambei şi abolirea sensibilităţii
cutanate pe faţa anterioară a gambei şi pe faţa dorsală a piciorului.

CORPUL FIBULEI:
a)prezintă 3 feţe şi 3 margini;
b)faţa laterală
 la acest nivel au origine mm.fibulari (lung şi scurt)
c)faţa medială
 mai este numită faţa extensoare deoarece serveşte pentru originea
muşchilor: extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui şi
peronier al treilea.
d)faţa posterioară
 acoperită de mm.lojei posterioare a gambei;
 între feţele medială şi posterioară se găseşte creasta medială.
e)marginea anterioară
 desparte feţele laterală şi medială ale corpului fibulei;
 distal se bifurcă şi delimitează între liniile de bifurcaţie o zonă
triunghiulară subcutanată;
 la acest nivel se inseră septul intermuscular anterior al gambei.
f)marginea posterioară
 desparte feţele laterală şi posterioară ale fibulei;
 pe această margine se inseră septul intermuscular posterior al gambei.
g)marginea interosoasă
 este situată între marginea anterioară şi creasta medială;
 serveşte pentru inserţia membranei interosoase a gambei.

5. EXTREMITATEA INFERIOARĂ se continuă inferior, în partea laterală,

cu maleola laterală (fibulară), mai voluminoasă şi situată la un nivel inferior
fată de maleola medială; faţa medială a acesteia se numeşte faţa articulară
maleolară şi serveşte pentru articulaţia cu osul talus.

1.6. Tarsul
1. reprezintă segmentul posterior al scheletului piciorului; este
omologul carpului însă cele 7 oase ale tarsului sunt mai mari şi
18
mai puternice, datorită rolului pe care îl au în preluarea şi
distribuirea greutăţii corpului, în poziţie verticală3.

2. este alcătuit din 7 oase tarsiene dispuse pe 2 rânduri:

a)rândul proximal de oase tarsiene este alcătuit din 2 oase suprapuse (nu
alăturate):
os talus: situat superior; este osul de legătură dintre scheletul
piciorului şi scheletul gambei
os calcaneu: inferior, este cel mai mare şi mai puternic os al
tarsului;
b)rândul distal de oase tarsiene este format din 5 oase alăturate:
os navicular = în partea medială a tarsului
os cuboid = este osul cel mai lateral din rândul distal al tarsului
3 oase cuneiforme: medial, intermediar şi lateral

1.7. Metatarsul
1.reprezintă segmentul mijlociu al scheletului piciorului; e format din 5 oase
metatarsiene, numerotate de la 1 la 5 dinspre medial spre lateral.
2.între metatarsiene sunt spaţiile interosoase în care sunt cuprinşi muşchii
interosoşi, plantari şi dorsali ai piciorului.
3.fiecare metatarsian prezintă:
 baza (extremitatea proximală) care se articulează cu cele 3 cuneiforme
la nivelul metatarsienelor I - III şi cu osul cuboid la nivelul meta-
tarsienelor IV şi V.
 corpul
 capul (extremitatea distală) care se articulează cu prima falangă a
degetului respectiv.

1.8. Falangele
1.reprezintă segmentul anterior (distal) al scheletului piciorului;
2.sunt oasele degetelor piciorului.
3.cu excepţia halucelui care are 2 falange (proximală şi distală), celelalte degete au
câte 3 falange: proximală, medie şi distală
4.fiecare falangă prezintă: bază şi corp

3
piciorul face un unghi drept cu gamba; tarsul şi metatarsul sunt ase-zate astfel încât
formează arcuri longitudinale şi transverse care se întretaie (bolta plantară); astfel,
greutatea corpului nu se transmite spre sol de la tibie direct prin tars ci se transmite
prin metatarsiene bolţii plantare.
19
2. Regiuni topografice ale peretelui abdominal
anterior
2.1. Generalităţi
Pereţii cavităţii abdomino-pelvine sunt constituiţi de muşchi pe care îi
putem sistematiza: a/ mm.peretelui antero-lateral abdominal: se întind de la
baza toracelui la pelvis; b/ m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma, care
desparte cele 2 cavităţi, toracică şi abdominală; c/ mm.regiunii lomboiliace :
m.psoas mare, m. psoas mic, m.pătrat lombar, mm. intertransversari lombari
şi m.iliac; d/ mm.regiunii anale; e/ mm.regiunii perineale

Peretele antero-lateral abdominal are o structură musculoaponevrotică

complexă, cuprinzând o regiune anterioară şi o regiune laterală; anterior
este format de către mm.drepţi abdominali cuprinşi fiecare într-o teacă de
înveliş şi, uneori, de mm.piramidali (situaţi anterior de inserţiile mm.drepţi);
peretele lateral abdominal este format de către trei muşchi laţi care se aco-
peră între ei, formând trei planuri anatomice (mm.oblic extern, oblic intern
şi transvers abdominal).

Fiecare dintre mm.laţi ai peretelui lateral abdominal are o parte cărnoasă

cuprinsă între creasta iliacă şi baza toracelui, care se continuă spre m.drept
abdominal cu o aponevroză anterioară (aponevroza m.oblic extern,
aponevroza m.oblic intern, aponevroza anterioară a m. transvers abdominal).
Aceste aponevroze anterioare formează teaca m.drept abdominal şi se
termină în planul median participând la formarea unui rafeu fibros întins
între procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană ( linia albă abdominală ).

2.2. Teaca m.drept abdominal

Muşchiul drept abdominal este învelit pe feţele anterioară şi
posterioară de aponevrozele anterioare ale m.oblic extern, oblic
intern şi transvers abdominal şi de fascia transversalis ce
căptuşeşte profund muşchiul transvers abdominal şi îl separă de
spaţiul preperitoneal. Aceste aponevroze adoptă o dispoziţie
specifică, diferită în 2/3 (3/4) superioare şi 1/3 (1/4) inferioară
ale muşchiului drept abdominal, deci teaca drepţilor trebuie
considerată corespunzător celor două segmente musculare.

20
TEACA DREPŢILOR ÎN 2/3 SUPERIOARE
În 2/3 superioare, aponevroza oblicului intern abdominal se
clivează în două foiţe ce acoperă feţele anterioară şi posterioară
ale m.DA şi, astfel, teaca apare compusă astfel:
- Lama anterioară: aponevroza m.oblic extern + foiţa
anterioară a aponevrozei m.oblic intern.
- Lama posterioară: foiţa posterioară a aponevrozei
m.oblic intern + aponevroza m.transvers abdominal +
fascia transversalis.

TEACA DREPŢILOR ÎN 1/3 INFERIOARĂ

În 1/3 inferioară aponevroza m.oblic intern rămâne neclivată, pe
dinantea m.DA; teaca are următoarea compoziţie:
- lama anterioară = aponevroza m.oblic extern +
aponevroza m.oblic intern + aponevroza m.transvers
- lama posterioară = fascia transversalis

ARCADA LUI DOUGLAS (LINIA ARCUATĂ) – condensare

fibroasă arcuită prezentă în lama posterioară a tecii drepţilor, la
modificarea compoziţiei acesteia (la unirea 2/3 superioare cu 1/3
inferioare)
La interiorul tecii m.drept abdominal, între muşchi şi lama
posterioară a tecii au traiect vasele epigastrice superioare şi
inferioare (la acest nivel, în interiorul tecii, aa.epigastrice
respective se vor anastomoza prin inosculaţie): a.epigastrică
inferioară provine din a.iliacă externă iar a.epigastrică superioară
provine din a.toracică internă (ram al a.subclavii), DECI
anastomoza acestor artere reprezintă un circuit legat în paralel
cu aorta, între originea subclaviei şi cea a iliacei externe.
Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.laţi ai
abdomenului se formează în planul median, între procesul xifoid
sternal şi simfiza pubiană, un rafeu fibros numit linia albă
21
abdominală. Astfel, linia albă abdominală este scheletul fibros
de la nivelul peretelui abdominal anterior care desparte cei doi
muşchi drepţi abdominali şi tecile acestora.
 inferior, fibrele liniei albe abdominale se inseră la nivelul simfizei
pubiene, formând "adminiculum lineae albae"

2.3. Canalul inghinal

1. în regiunea inghinală peretele abdominal este traversat de
către funiculul spermatic (la bărbat) sau ligamentul rotund al
uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit canal
inghinal
2. are o lungime de 4 - 5 cm. şi are direcţie oblică, infero-
medial, aproximativ paralel şi situat superior fată de
ligamentul inghinal. Îi descriem 4 pereţi (anterior, posterior,
superior şi inferior) şi 2 orificii (orificiul inghinal superficial şi
orificiul inghinal profund)

2.3.1. Orificiile inghinale

ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL

o se află imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat -
tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea
orificiului inghinal superficial
o are formă ovalară, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei
oblicului extern
o pe laturi este mărginit de condensări ale fibrelor aponevrozei
oblicului extern
 stâlpul lateral (crus lateralis)
 stâlpul medial ( crus medialis)
o între cei doi stâlpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite fibre
intercrurale; acestea solidarizează stâlpii delimitând su-pero-
lateral orificiul inghinal superficial
 fibrele intercrurale sunt partea slabă a orificiului
superficial; aceste fibre cedează uşor la presiunea
sacului herniar
22
o la acest nivel aponevroza m.oblic extern se continuă în jurul
elementelor funiculului spermatic ca fascie spermatică externă
o posterior, orificiul inghinal superficial este întărit de fibre
conjunctive provenite din aponevroza m. oblic extern contra-
lateral; acestea formează stâlpul posterior (crus posterior sau
lig.reflex al lui Colles)

ORIFICIUL INGHINAL PROFUND

o orificiu în fascia transversalis care se continuă de la acest nivel

cu fascia spermatică internă ce înveleşte elementele funiculului
spermatic
o conturul medial al acestui orificiu e întărit de lig.interfoveolar
HESSELBACH; posterior de acest ligament au traiect vasele
epigastrice inferioare, DECI palparea pulsului la acest nivel
poate localiza o hernie inghinală intern sau extern de aceste
vase

23
Fig. Regiuni topografice ale peretelui abdominal anterior.4 – Pereţii
canalului inghinal. 1.spina iliacă anterosuperioară; 2.orificiul
inghina profund; 3.funiculul spermatic (reflectat infero-lateral);
4.artera femurală (continuă artera iliacă externă de la nive-lul
lig.inghinal); 5.aponevroza m.oblic extern abdominal; 6.lig. in-
ghinal; 7.tuberculul pubic; 8.lig.reflex COLLES; 9.m.oblic intern
abdominal; 10.m.transvers abdominal; 11.lig.interfoveolar
HESSELBACH; 12.fascia transversalis; 13.lig.lui HENLE;
14.tendonul conjunct.

o orificiul inghinal profund este la aproximativ 3 cm. superior de

mijlocul lig.inghinal, la jumătatea distanţei dintre spina iliacă
antero-superioară şi tuberculul pubic
24
 o corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal
anterior şi este traversat de hernii inghinale oblice externe
2.3.2. Pereţii canalului inghinal
Peretele anterior al canalului inghinal - porţiunea infero-
medială a aponevrozei m.oblic extern abdominal
Peretele superior al canalului inghinal - marginile inferioare
ale mm.oblic intern şi transvers abdominal
Peretele inferior al canalului inghinal îl formează
lig.inghinal = acesta e format de fibrele inferioare ale
aponevrozei m.oblic extern abdominal şi se întinde între
spina iliacă antero-superioară şi tuberculul pubic
- lig.inghinal are forma unui jgheab cu concavitatea superior;
pe buza posterioară a acestuia se inseră fascia transversalis
iar buza anterioară se continuă cu aponevroza m.oblic
extern abdominal
- superior de lig.inghinal e canalul inghinal iar posterior de
lig.inghinal sunt lacunele de la baza coapsei
Peretele posterior al canalului inghinal
 cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea ce
favorizează producerea herniilor inghinale
 format de fascia transversalis, între: superior - m.
transvers şi inferior - lig.inghinal
FASCIA TRANSVERSALIS ESTE ÎNTĂRITĂ DE STRUCTURI
FIBROCONJUNCTIVE
 medial:
 LIG.REFLEX (COLLES) - grup de fibre ce trec postero-
inferior de funiculul spermatic (lig.rotund al uterului)

 TENDONUL CONJUNCT (falx inguinalis aponeurotica) - format

de fibre conjunctive desprinse din aponevrozele anterioare ale
mm.oblic intern şi transvers abdominal

25
 - se inseră pe tuberculul pubic şi extremitatea medială a crestei
pectineale
 LIG. LUI HENLE - fibre care se întind de la marginea laterală a
tecii m.drept abdominal (linia arcuată) la lig.pectineal
 lateral - LIG.INTERFOVEOLAR HESSELBACH - format de
fibre ale fasciei transversalis, coborâte de la linia arcuată (arcada
Douglas) la buza posterioară a lig.inghinal şi partea laterală a lig.
pectineal

LIGAMENTELE OMBILICALE ŞI FOSETELE INGHINALE

PERITONEALE
La nivelul peretelui posterior al canalului inghinal, în ţesutul
preperitoneal converg spre ombilic următoarele formaţiuni:
 uraca: bandă fibroasă mediană rezultată din obliterarea ductului
alantoidian; ia numele de lig.ombilical median şi se întinde între
inelul fibros ombilical şi vezica urinară
 porţiunile fibrozate ale arterelor ombilicale devin ligg.ombilicale
mediale = situate lateral, de o parte şi de alta a uracăi
 vasele epigastrice inferioare: impropriu mai sunt denumite ligg.
ombilicale laterale, plasate lateral de precedentele, corespund
marginilor mediale ale orificiilor inghinale profunde

Ligg. ombilicale întinse între ombilic şi pelvis determină

formarea, spre cavitatea peritoneală, a unor cute peritoneale care
se numesc plici ombilicale:

 plica ombilicală mediană ridicată de uracă

 plicile ombilicale mediale ridicate de ligg.ombilicale mediale
 plicile ombilicale laterale = produse de vasele epigastrice
inferioare
Peritoneul parietal anterior formează între plicile ombilicale o
serie de depresiuni peritoneale numite FOSETE INGHINALE,
depresiuni care corespund peretelui posterior al canalului
inghinal - la nivelul fosetelor inghinale începe evaginarea
structurilor parietale în cursul producerii herniilor inghinale
26
FOSETELE INGHINALE sunt:

 între uracă şi lig.ombilical medial

foseta
 pe aici se produc hernii inghinale oblice
supravezicală
interne
 între lig.ombilical medial şi vasele
foseta
epigastrice inferioare
inghinală
 pe aici se produc hernii inghinale directe
medială
(hernii de slăbiciune a peretelui abdominal)
 lateral de vasele epigastrice inferioare
foseta  înapoia orificiului inghinal profund
inghinală  la acest nivel se produc hernii inghinale
laterală oblice externe, cele mai frecvente,
caracterizate ca hernii "de efort"

3. Regiuni topografice ale membrului inferior

3.1. Regiunea anterioară a coapsei
LIMITE
 superior - lig.inghinal
 inferior - linie orizontală la 2-3 cm.superior de patelă
 lateral - linia verticală de la trohanterul mare la condilul lateral femural
 medial - linia verticală de la pubis la condilul medial femural

27
28
 profund:- femurul; - septul intermuscular lateral (desparte muşchii lojei
anterioare de cei ai lojei posterioare); - prelungirea profundă a septului
intermuscular medial (desparte muşchii lojei mediale de cei ai lojei
posterioare)
stratigrafie

TEGUMENTUL
ŢESUTUL CONJUNCTIVO-ADIPOS
S U B C U T A N A T care conţine:
 medial = vena safenă mare (la 3-4 cm.inferior de lig.inghinal

străbate fascia şi se varsă în vena femurală)

 ramuri cutanate ale n.femural

 ramuri cutanate ale n.femurocutan lateral

 ramura femurală a n.genitofemural

 limfoganglioni inghinali superficiali

 ramurile superficiale ale arterei femurale (a.epigastrică

superficială, a.circumflexă iliacă superficială, aa.ruşinoase

externe, superioară şi inferioară)
F A S C I A L ATA
 este fascia coapsei şi se continuă în regiunea fesieră cu fascia
fesieră
 în partea laterală a coapsei fascia lata se dedublează şi înveleşte
tractul iliotibial (sau bandeleta lui Maissiat - formaţiunea
fibroasă prin care m.tensor al fasciei late se prinde pe tuberculul
Gerdy al tibiei)
 la nivelul genunchiului fascia lata e întărită de fibre din
tendonul cvadricepsului, croitorului şi bicepsului femural
 de pe faţa profundă a fasciei late pornesc septurile
intermusculare ale coapsei:
septul intermuscular medial
septul intermuscular lateral

29
 fascia lata formează teci pentru mm.coapsei
FASCIA LATA LA NIVELUL TRIGONULUI FEMURAL este
multiplu perforată de vase şi nervi superficiali; de aceea este
denumită la acest nivel FASCIA CIURUITĂ (CRIBROSA,
CRIBRIFORMĂ)
 fascia lata formează TEACA VASELOR FEMURALE
 baza tecii vaselor femurale:
 se fixează pe conturul lacunei vasculare
 partea medială a bazei corespunde inelului femural
care este închis de către septul femural4

PLANUL MUSCULAR AL LOJEI

ANTERIOARE A COAPSEI
 lateral este muşchiul tensor al fasciei late
 anterior sunt muşchii cvadriceps femural şi croitor, ultimul
trecând peste cvadriceps, cu direcţie inferomedială
 medial sunt muşchii din grupul medial (muşchii adductori ai
coapsei – pectineu, obturator extern, adductorii lung, scurt şi
mare şi m.gracilis)
 între croitor, adductorul lung şi lig.inghinal se delimitează
trigonul femural Scarpa care va fi descris separat
 la vârful trigonului femural, în partea infero-medială a coapsei,
muşchii vast medial şi adductor mare delimitează un pasaj mus-
culoaponevrotic numit CANALUL ADDUCTORILOR
HUNTER5, întins distal până la hiatusul tendinos al
adductorului mare; delimitarea canalului Hunter este
următoarea:
 posterior = m.adductor mare şi fascia lui
4
o hernie femurală evaginează septul femural la interiorul tecii vasculare femurale;
traiectul intratecal herniar se numeşte canalul femural, întins de la inelul femural
până la hiatusul safen prin care hernia devine superficială (sacul herniar poate fi
confundat cu o dilataţie a crosei safenei mari - crosa însâ se goleşte în decubit
dorsal)
5
CANAL SUBSARTORIAL
30
  antero-lateral = m.vast medial şi fascia lui
 antero-medial = 2 elemente:
 membrana (lama) vastoadductorie care trece
între fasciile celor 2 muşchi precedenţi şi sare
peste jgheabul dintre ei
 m.croitor care dublează superficial membrana
vastoadductorie
 conţinutul canalului Hunter: artera femurală din
care pleacă aici a.descendentă a genunchiului, nervul
safen (situat anterior de a.femurală, iese din canal
perforând membrana vastoadductorie), vena femurală
(situată posterior de artera femurală)
 n.safen încrucişează pe dinainte, dinspre
lateral spre medial artera femurală; acest
nerv va perfora membrana vastoadductorie
împreună cu vasele descendente ale
genunchiului
 comunicările canalului Hunter:
 superior cu trigonul femural printre mm.croitor şi
adductor lung – din trigonul femural coboară în
canalul Hunter vasele femurale şi nervul safen
 inferior şi posterior cu fosa poplitee (situată posterior
de articulaţia genunchiului) prin hiatusul m.adduc-
tor mare (inelul celui de-al treilea adductor) – pe aici
a.femurală se va continua în fosa poplitee cu a.popli-
tee iar v.poplitee urcă şi se continuă cu v.femurală.
3.2. Lacunele de la baza coapsei
1. la baza coapsei ligamentul inghinal se întinde precum
o punte pe deasupra marginii anterioare a osului coxal,
31
 în ansamblu concavă, trecând de la spina iliacă antero-
superioară la tuberculul pubic. Între ligamentul
inghinal şi marginea anterioară a coxalului se
delimitează un spaţiu larg, osteofibros pe care arcul
iliopectineu îl împarte în 2 părţi - acestea sunt lacunele
de la baza coapsei: lateral, lacuna musculară sau
neuromusculară şi medial - lacuna vasculară.

Fig. Regiuni topografice ale membrului inferior.5 – Lacunele de la

baza coapsei (partea dreaptă). A.LACUNA NEUROMUSCULARĂ;
B.LACUNA VASCULARĂ. 1.spina iliacă antero-superioară;
2.m.iliopsoas; 3.lig.inghinal; 4.n.femurocutan lateral; 5.n.femural;
6.arcul iliopectineu; 7.r.femurală a n.genitofemural; 8.a.femurală;
9.v.femurală; 10.lig.lacunar (GIMBERNAT); 11.lig.pectineal
(COOPER); 12.gg.CLOQUET – ROSENMÜLLER.

32
2. lacunele de la baza coapsei sunt spaţii prin care se face
comunicarea dintre cavitatea fosa iliacă şi regiunea anterioară a
coapsei (trigonul femural Scarpa).
3.2.1. Lacuna musculară (neuromusculară)
DELIMITARE
 anterior = ligamentul inghinal

 posterior = segmentul iliac al marginii anterioare a coxalului

 medial = arcul iliopectineu (dependinţă a fasciei iliace )

CONŢINUT
muşchiul iliopsoas: rezultă din unirea muşchilor iliac şi psoas mare;

traversează lacuna neuromusculară la nivelul incizurii iliopsoasului a

coxalului şi se inseră pe trohanterul mic al femurului
nervul femurocutan lateral: ram senzitiv al plexului lombar; trece în

incizura interspinoasă anterioară

nervul femural: ramură terminală mixtă a plexului lombar; în lacună

e anterior de m.iliopsoas

3.2.2. Lacuna vasculară

DELIMITARE
 anterior = lig.inghinal

 medial = ligamentul lacunar Gimbernat (fibre din

inserţia pubiană a lig. inghinal ce se inseră pe

extremitatea medială a crestei pectineale a osului
coxal )
 posterior = ligamentul pectineal Cooper (bandă
fibroasă ce dublează creasta pectineală a coxalului)
 lateral = arcul iliopectineu

CONŢINUT
 artera femurală: continuă artera iliacă externă de la

nivelul ligamentului inghinal; arcul iliopectineu o

desparte de nervul femural situat lateral de arteră

33
 
vena femurală6: este medial de a.femurală, se continuă
în pelvis cu vena iliacă externă

ramura femurală din n.genitofemural: senzitivă pentru
tegumentul superior al trigonului femural; se plasează
anterior sau medial faţă de a.femurală

gg.limfatici inghinali profunzi (gg.Cloquet-
7
Rosenmuller) şi vase limfatice

3.3. Trigonul femural

Este o regiune topografică situată la partea superioară a lojei
anterioare a coapsei, de aspect triunghiular, cu baza situată superior.

DELIMITAREA TRIGONULUI FEMURAL

 superior = lig.inghinal aşezat pe dinaintea lacunelor de la baza coapsei
(acestea se deschid în baza trigonului femural)
 medial = m.adductor lung
 lateral = m.croitor
 profund, podeaua trigonului femural (se numeşte fosa iliopectinee) este
formată astfel:
 lateral : m.iliopsoas
 medial : m.pectineu
La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriformă
deoarece este străbătută de elemente vasculare şi nervoase superficiale.

faţă de fascia cribriformă conţinutul trigonului femural poate

fi sistematizat:
6
porţiunea lacunei vasculare cuprinsă între ligamentul lacunar şi vena femurală ia
denumirea de INEL FEMURAL; acesta este închis de către SEPTUL FEMURAL
(provine din fascia transversalis); în cursul unei hernii femurale septul femural este
evaginat spre trigonul femural de către sacul herniar. HERNIILE FEMURALE, mai
frecvente la femei datorită lărgimii pelvisului şi marginilor osoase se produc cel
mai frecvent la nivelul inelului femural; diagnosticul clinic de hernie femurală şi
diferenţierea de o hernie inghinală este sugerat de către prezenţa sacului herniar
inferior de lig.inghinal (arcada crurală, stinghia crurală)
7
ADENOPATIA LIMFOGANGLIONILOR INGHINALI PROFUNZI (în speţă gg.
Cloquet-Rosenmuller) trebuie diferenţiată clinic de o hernie femurală
34
 planul superficial = cuprinde:
 ramurile superficiale ale arterei femurale
 afluenţii v.safene mari: vv.epigastrică superficială sau subcutanată

abdominală, circumflexă iliacă superficială, ruşinoase externe, safene

accesorii (variabil, anterioară sau posterioară a lui Cruveilhier),
vv.femurale superficiale anterioară şi posterioară a lui Giacomini (de
asemenea prezente variabil)
 ganglioni limfatici inghinali superficiali

 rr.cutanate ale coapsei provenite din nervul femural

 r.femurală a n.genitofemural (pt. tegumentul superior al trigonului

femural)
 planul profund, care conţine:
 nervul femural şi ramurile acestuia: musculare, cutanate şi n.safen;
 artera femurală din care se desprind:
o rr.superficiale ale a.femurale (...)
o a.femurală profundă
 vena femurală = primeşte v.safenă mare şi v.femurală profundă
 gg.limfatici inghinali profunzi

CONŢINUTUL TRIGONULUI FEMURAL

a) nervul
femural:
 este lateral de
a.femurală (pachetul vasculonervos femural cuprinde dinspre lateral
spre medial, la acest nivel, NAV – nervul, artera şi vena femurală)
 în dreptul
lig.inghinal se împarte în ramuri:
o rr.cutanate anterioare (la tegumentul anterior şi infero-
medial al coapsei)
o rr.musculare (la mm. cvadriceps femural, pectineu,
adductor lung şi croitor)
o n.safen : cea mai lungă r.senzitivă a n.femural; inervează
tegumentul medial al gambei şi tegumentul medial al
piciorului, până la haluce
b) a.femurală:
medial de n.femural, în fosa iliopectinee; are medial v.femurală

35
c) rr.superficiale
ale a.femurale străbat fascia cribriformă trecând spre teritoriile de
distribuţie:
o a.epigastrică superficială
o aa.ruşinoase externe
o a.circumflexă iliacă superficială
d) a.femurală
profundă:
 se desprinde
de pe faţa postero-laterală a arterei femurale
 va trimite
următoarele ramuri:
o aa.circumflexe femurale laterală şi medială
o 3 aa.perforante (pentru loja posterioară a coapsei unde
trec străbătând inserţia adductorului mare pe linia aspră a
femurului)

36
 Fig. Regiuni topografice ale membrului inferior.6 – TRIGONUL
FEMURAL – 1.spina iliacă antero-superioară; 2.tuberculul pubic; 3.lig.
inghinal; 4.n.femural; 5.a.femurală; 6.v.femu-rală; 7.a.femurală
profundă; 8.v.femurală profundă; 9.a.circumflexă ili-acă superficială;
10.a.epigastrică superficială; 11, 12. aa.ruşinoase exter-ne, superioară şi
inferioară; 13.v.safenă mare; 14.a.circumflexă femurală laterală;
15.m.croitor; 16.m.adductor lung; 17.m.iliopsoas; 18.m.pecti-neu;
19.n.safen.
e) vena
femurală, care primeşte ca tributare:

37
  vena safenă
mare:
o trigonul femural conţine joncţiunea
safenofemurală, de importanţă
chirurgicală în tratamentul bolii
varicoase (pentru strippingul de
safenă mare); afluenţii la această
joncţiune au variabilitate individuală
 superior şi inferior de crosa sa-
fenei trec aa.ruşinoase externe
 vena femurală
profundă – satelită arterei
f) gg.limfatici
inghinali superficiali şi profunzi:
 gg.inghinali superficiali sunt situaţi superficial fasciei cribri-
forme; Quenu îi împarte în patru grupuri prin 2 linii
convenţionale perpendiculare intersectate perpendicular prin
crosa safenei mari
 gg. inghinali profunzi situaţi în lungul venei femurale (constant
poate fi găsit ganglionul Cloquet-Rosenmüller, la nivelul lacunei
vasculare)

3.4. Fosa poplitee

1. regiune topografică de formă romboidală (ROMBUL POPLITEU), situată
posterior de articulaţia genunchiului.
2. este alcătuită dintr-un trigon femural (superior, mărginit de muşchii
ischiogambieri8) şi un trigon tibial (inferior, între capetele muşchiului
gastrocnemian).

3. delimitare:
 supero - lateral = tendonul m.biceps femural

 supero - medial = tendoanele mm. semitendinos şi

semimembranos, dublate profund de tendoanele muşchilor
gracilis şi sartorius

8
semitendinos, semimembranos şi biceps femural
38
  infero - lateral: = capul lateral al m.gastrocnemian şi
m.plantar (profund de precedentul)
 infero - medial = capul medial al m.gastrocnemian
 anterior (planşeul fosei poplitee):
 planul popliteu (faţa poplitee) al femurului
 faţa posterioară a capsulei articulare
(art.genunchiului) şi lig.popliteu oblic
 m.popliteu
Fosa poplitee este acoperită de către fascia lata care se
dedublează în 2 foiţe; între cele 2 foiţe trec:
 vena safenă mică

 rr. n.femural cutanat posterior

CONŢINUTUL FOSEI POPLITEE

1. artera poplitee = elementul cel mai profund din fosa
poplitee; se găseşte antero-medial de vena poplitee;
continuă artera femurală de la nivelul hiatusului
adductorului mare (inelul celui de-al treilea adductor).
 raportul cu femurul şi cu articulaţia genunchiului explică
posibilitatea lezării arterei poplitee în cursul osteomielitei
femurului şi în cursul intervenţiilor chirurgicale pe genunchi
(osteotomii, rezecţii)
2. ramurile arterei poplitee: pentru reţeaua arterială a
genunchiului şi musculare:
 a.supero-medială a genunchiului

 a.supero-laterală a genunchiului

 artera medie a genunchiului

 a.infero-medială a genunchiului

 a.infero-laterală a genunchiului

 arterele surale (pentru m.triceps sural)

3. vena poplitee
 e postero-lateral de artera poplitee, în raport intim cu

aceasta (pot fi lezate simultan iar ulterior traumatismului

se poate dezvolta un anevrism arterio-venos)

39
 elementul mijlociu al mănunchiului vasculonervos
popliteu, cuprinsă între artera poplitee şi nervul tibial;
primeşte vena safenă mică;

40
Fig. Regiuni topografice ale membrului inferior.7 – Fosa poplitee
(dreapta)
41
 4. nervul ischiadic
 frecvent se bifurcă la nivelul unghiului superior al

fosei poplitee în cele două ramuri terminale ale sale:

nervii tibial şi peronier (fibular) comun.
5. nervul tibial
 continuă traiectul nervului ischiadic; dintre cele două

ramuri terminale ale nervului ischiadic este cel care

rămâne satelit vaselor poplitee;
 e elementul superficial al mănunchiului vasculonervos

popliteu; se plasează postero-lateral de vena poplitee şi

trece spre loja posterioară a gambei.
6. nervul peronier (fibular) comun
 devine satelit tendonului muşchiului biceps femural, în

lungul laturii supero-laterale a fosei poplitee,

îndreptându-se spre colul fibulei;
 la nivelul fosei poplitee trimite nervul sural cutan

lateral şi, eventual ramura comunicantă peronieră

7. ganglioni limfatici poplitei
 de-a lungul vaselor poplitee, primesc limfaticele
gambei şi articulaţiei genunchiului şi drenează spre
ganglionii inghinali.
8. corpul adipos popliteu este foarte dezvoltat; comunică cu
regiunile coapsei şi gambei spre care pot difuza infecţiile.

3.5. Regiunile topografice ale gambei

3.5.1. Regiunea anterioară a gambei

REGIUNEA ANTERO-LATERALĂ A GAMBEI CUPRINDE LOJILE

MUSCULARE ANTERIOARĂ ŞI LATERALĂ
STRATIGRAFIE
 tegument
 ţesut subcutanat ce conţine:
42
 vase superficiale
 la partea inferioară a regiunii:
 n.fibular superficial
 n.cutanat dorsal medial
 n.cutanat dorsal intermediar

43
Fig. Regiuni topografice ale membrului inferior.8 – Loja anterioară
a gambei

 fascia gambei trimite profund septurile intermusculare anterior

şi posterior şi distal, la nivelul regiunii anterioare, se condensează
formând retinaculul mm.extensori
 planul muscular cuprinde în cadrul regiunii anterioare a gambei
grupurile musculare anterior şi lateral

 mm. anteriori sunt (la partea inferioară a regiunii), dinspre

medial spre lateral: m.tibial anterior, m.extensor lung al
halucelui, m.extensor lung al degetelor şi m.fibular al treilea;
 mănunchiul vasculonervos al lojei musculare anterioare a
gambei se găseşte:
 superior - între mm.tibial anterior şi lung extensor al
degetelor
 inferior - între mm.tibial anterior şi lung extensor al
halucelui

 alcătuirea mănunchiului vasculonervos al lojei

musculare anterioare a gambei:
 n.fibular profund
 a.tibială anterioară
 vv.tibiale anterioare

 grupul muscular lateral:

 cuprinde mm.: fibular lung şi fibular scurt
 între ei se găseşte n.fibular superficial care, distal,
devine superficial ieşind dintre muşchi; se ramifică la un
nivel variabil în nn.cutanaţi dorsali ai piciorului, medial şi
intermediar

3.5.2. Regiunea posterioară a gambei

STRATIGRAFIE
44
tegument
ţesut adipos subcutanat: conţine
 v.safenă mică (situată iniţial posterior de maleola fibulei, la 1/2 gambei
pătrunde în fascie)
 în axul gambei coboară n.sural cutan medial şi, distal, se uneşte cu
r.comunicantă fibulară, formând n.sural din care în şanţul retromaleolar
lateral se desprinde n.cutanat dorsal lateral
 fascia gambei (distal formează o îngroşare numită retinaculul flexorilor)
planul muscular superficial este format de :
 m.triceps sural, cu 3 componente:
 superficial - m.gastrocnemian care are 2 capete: lateral, de pe

condilul lateral femural şi medial - de pe condilul medial

femural
 profund - muşchiul solear, cu origine pe oasele gambei

 tendonul tricepsului sural este tendonul calcaneean al lui Ahile

inserat pe tuberozitatea calcaneeană

 între mm.gastrocnemian (lateral) şi solear trece m.plantar (de la condilul
lateral femural)
 pe sub arcada m.solear trece, între planurile musculare superficial şi
profund, mănunchiul vasculonervos tibial posterior
planul muscular profund cuprinde
 m.popliteu - în podeaua fosei poplitee, plecând de la condilul lateral
femural
 m.flexor lung al degetelor, m.tibial posterior şi m.flexor lung al halucelui
 între tibialul posterior şi flexorul lung al degetelor se găseşte mănunchiul
vasculonervos tibial posterior: a.şi vv.tibiale posterioare şi n.tibial (n.
motor al lojei posterioare)
planul osteofibros: oasele gambei şi membrana interosoasă

4. Plexul lombar
4.1. Descriere generală
1. se formează din ramurile ventrale ale nervilor spinali lombari L1 - L3
şi parţial L4, în grosimea muşchiului psoas mare, lateral de coloana
vertebrală lombară; de asemenea primeşte o ramură comunicantă de la

45
T12. In ansamblu plexul lombar are formă triunghiulară, cu baza spre
coloana vertebrală lombară şi vârful inferolateral.
2. plexul lombar inervează:
 regiunea antero-medială a coapsei (cutanat şi muscular)
 tegumentul medial al gambei şi piciorului (prin nervul safen,
ram din nervul femural)
 peretele abdominal
 regiunea genitală externă

4.2. Mod de formare

 ramura ventrală a primului nerv lombar, după ce primeşte

anastomoza de la T12, se împarte în două ramuri:

superioară şi inferioară:
o ramura superioară, la rândul ei, se împarte în două
ramuri: nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal
o ramura inferioară se uneşte cu un ram din rădăcina L2
a plexului lombar şi formează nervul genitofemural
 diviziunea inferioară a rădăcinii L2 a plexului lombar,

împreună cu rădăcinile L3 si, parţial, L4 9, cuprind fibre

ventrale şi dorsale care se grupează formând următoarele
ramuri ale plexului lombar:
o fibre ventrale L2 - L4 trec în nervul obturator;
o fibre ventrale L3 - L4 compun nervul obturator
accesor (inconstant)
o fibre dorsale L2 - L3 formează nervul
femurocutan lateral
o fibre dorsale din rădăcinile L2 - L4 vor forma
nervul femural
Sistematizarea ramurilor plexului lombar:
 ramuri colaterale:

o ramuri musculare:
9
ramura ventrală L4 participă, printr-un ram superior, la formarea plexului lombar
şi printr-un ram inferior la formarea trunchiului lombosacrat din constitutia plexului
sacrat; a fost numită datorită bifurcării spre cele două plexuri, nerv "în furcă"
46
 - din rădăcinile plexului lombar;
- inervează muşchii:
- psoas mare
- psoas mic
- pătrat lombar
- intertransversari lombari
o nervul iliohipogastric
o nervul ilioinghinal
o nervul genitofemural
o nervul femural cutanat lateral
 ramuri terminale:
 nervul femural

 nervul obturator

 nervul obturator accesor

SCHEMA PLEXULUI
LOMBAR

47
48
 mm.oblic intern şi transvers
ramură
NERVUL abdominal
colaterală
ILIOHIPOGASTRIC r.laterală la pielea regiunii fesiere
nerv mixt
r.anterioară la pielea suprapubiană
ramură pielea proximomedială a coapsei
NERVUL
colaterală rădăcina penisului şi baza scrotului
ILIOINGHINAL
nerv mixt sau muntele pubelui şi labia mare
ramura genitală trece prin canalul
inghinal şi inervează:
 tegumentul organelor genitale

ramură externe
NERVUL
colaterală  muşchiul cremaster (la
GENITOFEMURAL
nerv mixt ramurabărbat)
femurală trece prin lacuna
vasculară şi inervează tegumentul
superior de la nivelul trigonului
femural

4.3. Nervul femurocutan lateral

1. Nerv senzitiv, ramură colaterală a plexului lombar;
2. TRAIECT, RAPORTURI, DISTRIBUTIE:
- se formează în grosimea m.psoas mare şi iese
din acest muşchi prin marginea sa laterală;
- coboară în fosa iliacă:
- trece posterior de ligamentul inghinal spre
regiunea anterioară a coapsei;
 la nivelul ligamentului inghinal este în
incizura interspinoasă anterioară
- la coapsă trece variabil, fie prin m.croitor, fie
anterior de el
- la nivelul coapsei se împarte în două ramuri:
anterioară şi posterioară:
 ramura anterioară inervează tegu-
mentul anterior şi lateral al coapsei,
până la nivelul genunchiului;

49
  ramura laterală inervează tegu-
mentul lateral al coapsei în jumătatea
ei superioară.
4.4. Nervul femural
Ramură terminală mixtă a plexului lombar, cel mai
voluminos ram al acestui plex.
TRAIECT, RAPORTURI:
Se formează în grosimea muşchiului psoas mare şi iese din
acesta prin marginea laterală; îşi continuă traiectul în fosa iliacă;
trece prin lacuna neuromusculară şi ajunge în trigonul femural
(Scarpa) unde se împarte în ramuri terminale.
o în fosa iliacă vine în raport în dreapta cu cecul şi în stânga
cu colonul sigmoid
o la nivelul lacunei neuromusculare se găseste pe faţa
anterioară a m.psoas mare; arcul iliopectineu îl desparte
medial de artera femurală
o în trigonul femural e profund, acoperit de fascia
cribriformă; medial are vasele femurale cu care alcătuieşte
pachetul vasculonervos femural
o inferior de ligamentul inghinal se împarte în ramurile
terminale* ; conform N.A. acestea sunt:
o ramuri musculare
o ramuri cutanate anterioare ale coapsei
o nervul safen

RAMURILE NERVULUI FEMURAL

În abdomen dă ramuri fine pentru m.iliac şi nervul pectineului.
În baza trigonului femural se desparte într-o diviziune anterioară şi
una posterioară.
Diviziunea anterioară dă:
*
în abdomen nervul femural mai trimite ramuri pentru muşchiul iliac, muşchiul
pectineu şi artera femurală
50
 1) n.musculocutan lateral – străbate fascia lata,
devine subcutanat ca nerv unic sau prin două
ramuri: medială şi laterală (perforanta croitorului)
ce coboară vertical către plexul rotulian şi
inervează pielea anterioară a coapsei, până la
genunchi;
2) n.musculocutan medial – iniţial lateral de artera
femurală, o va încrucişa pe dinainte, dinspre lateral
spre medial. inervează pielea antero-medială a
coapsei până la genunchi. La partaj cu ramura
anterioară a obturatorului se distribuie şi la pielea
postero-medială a coapsei, Dă şi nervul m.croitor.

Diviziunea posterioară dă nervul safen şi ramuri musculare

pentru cvadricepsul femural şi ramuri articulare la articulaţia
genunchiului.

Poate distribui filete şi la adductorul lung.

nervul safen: este cea mai lungă ramură senzitivă a nervului
femural; traiect:
 începe în trigonul femural (aici e profund de fascia
ciuruită, coborând lateral de artera femurală)
 trece prin canalul adductorilor (la acest nivel trece
pe dinaintea arterei femurale, dinspre lateral spre
medial) ; părăseşte canalul subsartorial perforând
membrana vasto-adductorie şi coboară în partea
medială la genunchi, trecând printre tendoanele
mm.croitor şi gracilis
 se continuă în partea medială a gambei, superficial,
satelit venei safene mari
Ramurile nervului safen:
 ramura infrapatelară inervează pielea genunchiului;

51
  ramuri cutanate mediale ale gambei: inervează
tegumentul medial al gambei şi piciorului până la
rădăcina halucelui
4.5. Nervul obturator
1. Nerv mixt, ramură terminală a plexului lombar.
2. TRAIECT, RAPORTURI, DISTRIBUTIE:
o se formează în m. psoas mare şi iese din acest muşchi prin
marginea medială, la nivelul strâmtorii pelvine superioare;
apoi coboară posterior de vasele iliace comune;
o trece în canalul obturator însoţind vasele obturatoare;
o trecând la coapsă se împarte în două ramuri terminale:
anterioară şi posterioară.
RAMURA ANTERIOARĂ A NERVULUI OBTURATOR:
o ramură mixtă, trece succesiv:
 printre mm. pectineu şi obturator extern
 printre mm.adductori lung şi scurt
 posterior de muşchii pectineu şi
adductor lung.
o inervează muşchii cu care vine în raport şi muşchiul
gracilis.
o variabil, se termină cu o ramură cutanată care
inervează tegumentul postero-medial în 2/3 distale ale
coapsei
RAMURA POSTERIOARĂ A NERVULUI OBTURATOR:
o ramură mixtă, străbate muşchiul obturator extern şi
trece mai departe printre mm.adductor scurt şi
adductor mare
o inervează muşchii cu care are raport
o componenta senzitivă a ramurii posterioare a nervului
obturator formează ramura articulară care se distribuie
art.genunchiului dar şi arterei poplitee.

52
NERVUL OBTURATOR ACCESOR
1. inconstant
2. nerv mixt, ramură terminală a plexului lombar
3. DISTRIBUŢIE:
o constant va inerva muşchiul pectineu; variabil mai poate trimite alte
2 ramuri: a) o ramură la articulaţia coxofemurală şi b) o ramură
anastomotică pentru ramura anterioară a n. obturator.

5. Plexul sacrat
 este plexul regiunilor posterioare ale membrului inferior;
 se formează din nn.spinali L5 - S3 şi mai primeşte fibre de la L4
şi S4; se găseşte în pelvis, pe faţa anterioară a muşchiului
piriform.
MOD DE FORMARE - plexul sacral se formează prin unirea
trunchiului lombosacral cu ramurile ventrale ale nn.spinali S 1 - S3 şi,
parţial, S4* .
trunchiul lombosacral : cuprinde fibre din ramura ventrală L4 (n.în
furcă) şi fibrele ramurii ventrale L5;
 în ansamblu plexul sacral are formă triunghiulară; baza

este la nivelul găurilor anterioare ale sacrului si vârful

este infero-lateral, la nivelul incizurii ischiadice mari.
RAMURI:
Rădăcinile plexului sacral cuprind fibre ventrale şi dorsale care
converg spre incizura ischiadică mare, formând un fascicul lat; de pe
feţele anterioară si posterioară ale acestui fascicul pleacă ramurile
colaterale ale plexului sacral (compuse din fibre ventrale sau/şi
dorsale); fasciculul lat format la nivelul incizurii ischiadice mari se
continuă ca n. ischiadic (ramură terminală).

SISTEMATIZAREA RAMURILOR COLATERALE ALE

PLEXULUI SACRAL:
 din fibrele ventrale ale rădăcinilor plexului sacral se
formează:
o n. mm. pătrat femural şi gemen inferior (L4 - S1);
o n. mm. obturator intern şi gemen superior (L5 - S2);
*
ramura ventrală S4 se împarte în două ramuri: una superioară care contribuie la
formarea plexului sacral si una inferioară, pentru plexul coccigian.
53
 o nn. pentru muşchii: ridicător anal, coccigian şi sfincter anal
extern
 din fibrele dorsale ale rădăcinilor plexului sacral se
formează:
o n. pentru muschiul piriform (S2);
o n. fesier superior ( L4 - S1);
o n. fesier inferior (L5 - S2).
 n. femural cutanat posterior cuprinde:
o fibre ventrale S2 - S3

o fibre dorsale S1 - S2

5.1. Nervul ischiadic

Cel mai voluminos n. din organism. Nerv mixt, este ramură
terminală a plexului sacral.
TRAIECT:
 iese din pelvis prin incizura ischiadică mare - orificiul
infrapiriform
 trece în regiunea fesieră, profund de m.fesier mare
 se continuă în regiunea posterioară a coapsei între muşchii
ischiogambieri; poate fi însoţit de a.sciatică
 în unghiul superior al fosei poplitee se termină prin două
ramuri: n. tibial si n. peronier (fibular) comun*
RAMURI COLATERALE:
> ramuri musculare, pentru:
o cele 2 capete lung şi scurt ale m.biceps femural
o m.semimembranos
o m.adductor mare
o m.semitendinos
> ramuri articulare
RAMURI TERMINALE
o n. tibial
o n. peronier (fibular) comun

*
împărţirea n.ischiadic în ramuri se poate produce în orice punct al traiectului său,
de la originea din plexul sacral până în fosa poplitee
54
Fig. Plexul sacrat.9 – Nervul ischiadic în regiunea fesieră
55
Fig. Plexul sacrat.10 – Loja posterioară a coapsei
56
 5.2. Nervul fibular comun
Ramură terminală mixtă a n.ischiadic; cuprinde componenta
dorsală a plexului sacral distribuită prin n. ischiadic.
TRAIECT SI RAPORTURI:
o în fosa poplitee trece supero-lateral, satelit m.biceps femural
o trece printre m.biceps femural şi capul lateral al m.gastrocnemian
spre capul fibulei
o ocoleşte prin lateral colul fibulei, în contact cu osul (poate fi lezat
la acest nivel) ; acum este profund de m.peronier lung şi se
bifurcă terminal în nn.peronier superficial şi peronier profund
RAMURI COLATERALE
 n. sural cutan lateral: din fosa poplitee trece spre tegumentul lateral
al 2/3 superioare ale gambei şi îl inervează.
 ramura comunicantă peronieră: trece subfascial, deasupra capului
lateral al m.gastrocnemian si se uneşte cu n.sural cutan medial
formând nervul sural (vezi).
 ramuri articulare

RAMURI TERMINALE : nn.peronier sau fibular superficial şi

peronier sau fibular profund.

N. PERONIER SUPERFICIAL
o trece în loja musculară laterală a gambei
o distal perforează fascia gambei, devine superficial şi se
bifurcă terminal
o ramuri colaterale: ramuri musculare pentru mm.peronier
lung şi peronier scurt
o ramuri terminale: nn.cutanaţi dorsali ai piciorului
 n. cutanat dorsal medial: inervează tegumentul dorsal
al piciorului, în partea medială şi. prin nn.digitali dorsali,
faţa medială a halucelui şi feţele care se privesc ale
degetelor 2 şi 3 (acest nerv respectă primul spaţiu
interdigital şi nu îl inervează). Nu inervează falangele
unghiale ale degetelor respective (care vor fi inervate de
nn.plantari).
 n. cutanat dorsal intermediar: inervează feţele ce se
privesc ale degetelor 3 şi 4 şi, respectiv, 4 şi 5,
respectând falangele unghiale inervate de nn.plantari
57
N. PERONIER PROFUND
o trece în loja anterioară a gambei şi coboară în partea laterală
a muşchiului tibial anterior spre faţa anterioară a articulatiei
talocrurale unde se divide terminal;
o ia parte la formarea pachetului vasculonervos tibial anterior,
împreună cu vasele respective
ramuri:
 ramuri musculare pentru mm.: tibial anterior, lung

extensor al halucelui, scurt extensor al halucelui, lung

extensor al degetelor, scurt extensor al degetelor şi
peronier al treilea
 nn.digitali dorsali pentru primul spaţiu interdigital.

5.3. Nervul tibial

Nerv mixt, alcătuit de fibre ventrale ale plexului sacrat care trec în n.
ischiadic; este ramura terminală mai voluminoasă a n.ischiadic.
TRAIECT / RAPORTURI:
 la nivelul fosei poplitee participă la alcătuirea mănunchiului

vasculonervos popliteu şi este cuprins între limitele acesteia ; în

pachetul popliteu este elementul superficial, situat postero-lateral
de vena poplitee
 de la nivelul m.popliteu coboară însotind artera poplitee profund de

arcada muschiului solear

 se continuă în loja posterioară a gambei împreună cu vasele tibiale

posterioare, formând pachetul vasculonervos tibial posterior

 ajunge în şanţul retromaleolar medial şi se va termina prin nervii

plantari
RAMURI COLATERALE
 ramuri musculare, pentru muşchii:
o popliteu;
o gastrocnemian;
o plantar;
o solear;
o tibial posterior;
o flexor lung al halucelui;
o flexor lung al degetelor;

58
 n. interosos al gambei: inervează oasele gambei şi art.tibiofibulară.
 n. sural cutan medial:
o se desprinde din n.tibial la nivelul fosei poplitee
o coboară subfascial în partea posterioară a gambei
o însoţeşte vena safenă mică pe partea ei laterală
o se uneşte cu ramura comunicantă peronieră a n. peronier comun şi
formează n. sural
 n. sural: senzitiv, la nivelul piciorului trimite următoarele ramuri:
o n. cutanat dorsal lateral: inervează tegumentul marginii laterale a
piciorului
o ramuri calcaneene laterale.
 ramuri calcaneene mediale

RAMURI TERMINALE
 n. plantar medial trimite următoarele ramuri:
o ramuri cutanate pentru tegumentul medial al regiunii plantare;
o ramuri musculare pentru muşchi ai piciorului
o ramuri articulare pentru articulaţiile tarsului şi metatarsului
o nn.digitali plantari comuni: pentru tegumentul plantar al primelor
trei si jumătate degete mediale si falangele lor unghiale (pe faţa
dorsală)
 n. plantar lateral: trimite 2 ramuri: superficială (pentru tegument) şi
profundă (pentru muşchi):
o ramura superficială: inervează pe faţa plantară degetul V şi
partea laterală a degetului IV
o ramura profundă inervează muşchi ai piciorului

6. Artera femurală
1. continuă la coapsă, de la nivelul ligamentului inghinal, artera
iliacă externă
2. limite: 1) superior: ligamentul inghinal; 2) inferior: hiatusul
adductorilor (inelul celui de-al treilea adductor).
3. TRAIECT
 lacuna vasculară
 loja anterioară a coapsei, la nivelul:
 trigonul femural Scarpa
59
  canalul adductorilor Hunter
 apoi traversează hiatusul m.adductor mare şi se va
continua în fosa poplitee cu artera poplitee; segmentul
huntero-popliteal poate fi comprimat la nivelul hiatusului
adductorului, urmând fenomene ischemice distal de
acesta.

4. RAPORTURI
 în lacuna vasculară:
o anterior - ligamentul inghinal
o posterior - ligamentul pectineal Cooper

60
 o lateral - arcul iliopectineu; prin intermediul acestuia artera
femurală are raport lateral cu nervul femural
o medial - vena femurală
 în trigonul femural Scarpa:
o anterior: fascia cribriformă; prin intermediul ei a.femurală
are raport cu limfoganglioni inghinali superficiali
o posterior: fosa iliopectinee
o lateral: nervul femural
o medial: vena femurală
 la vârful trigonului femural:
o anterior: m.croitor = muşchi satelit
o posterior: m.adductor lung şi vena femurală
o lateral: m.vast medial şi n.safen
 în canalul adductorilor Hunter:
o antero-medial: membrana vastoadductorie + m. croitor
o antero-lateral: muşchiul vast medial
o posterior: muşchiul adductor mare
o nervul safen încrucişează anterior artera femurală,
dinspre lateral spre medial
o vena femurală încrucişează posterior artera femurală,
dinspre medial spre lateral

RAMURI COLATERALE
 ramuri în trigonul femural
 ramuri superficiale:
 a.circumflexă iliacă superficială
 a.epigastrică superficială
 aa.ruşinoase externe superioară şi in-ferioară
 ramuri profunde:
 a.femurală profundă
 rr.musculare
 ramura în canalul adductorilor:
 a.descendentă a genunchiului

61
ARTERA CIRCUMFLEXĂ ILIACĂ SUPERFICIALĂ
 cea mai subţire ramură superficială
 pleacă de pe faţa anterioară a arterei femurale, la nivelul trigonului
femural, la aproximativ 1 cm. inferior de ligamentul inghinal; la origine
poate forma un trunchi comun cu a.epigastrică superficială
 perforează fascia cribriformă şi se îndreaptă spre spina iliacă antero-
superioară, la marginea ligamentului inghinal, cu vena satelită
 vascularizează: tegumentul, ţesutul subcutanat, ganglionii inghinali
superficiali şi se anastomozează cu arterele: circumflexă iliacă profundă,
fesieră superioară şi circumflexă femurală laterală
ARTERA EPIGASTRICĂ SUPERFICIALĂ
 se mai numeşte artera subcutanată abdominală
 pleacă din artera femurală la nivelul trigonului fe-mural, la 1 cm. inferior
fată de ligamentul inghinal
 perforează teaca vaselor femurale şi fascia cribriformă (are raport cu
grupul supero-medial al ganglionilor limfatici inghinali superficiali) şi
urcă peste ligamentul inghinal în ţesutul subcutanat al peretelui
abdominal anterior, spre ombilic
 vascularizează tegumentul, ţesutul subcutanat, gan-glioni inghinali
superficiali şi se anastomozează cu a.epigastrică inferioară şi a.epigastrică
superficială de partea opusă
ARTERA RUŞINOASĂ EXTERNĂ SUPERIOARĂ
 pleacă de pe faţa medială a arterei femurale, la nivelul originii ramurilor
precedente, superior fată de crosa venei safene mari
 perforează teaca femurală şi fascia cribriformă şi se îndreaptă supero-
medial pe deasupra crosei safenei mari şi încrucişează superficial
funiculul spermatic (lig.rotund al uterului)
 vascularizează tegumentul abdomenului (inferior), penisul şi scrotul (labia
mare)
 se anastomozează cu ramuri ale arterei ruşinoase interne
ARTERA RUŞINOASĂ EXTERNĂ INFERIOARĂ
 se desprinde de pe faţa medială a arterei femurale la un nivel inferior faţă
de crosa venei safene mari (cele două artere ruşinoase externe pensează
între ele crosa safenei mari)
 se îndreaptă medial (anterior de muşchiul pectineu şi anterior sau posterior
de muşchiul adductor lung), profund de fascia lata

62
 perforează fascia lata în regiunea superomedială a coapsei şi
vascularizează tegumentul perineului şi scrotului (labiei mari); se
anastomozează cu ramuri scrotale (labiale) ale arterei ruşinoase interne
RAMURILE MUSCULARE:
 vascularizează muşchii: croitor, vast medial şi adductori

ARTERA FEMURALĂ PROFUNDĂ

 pleacă de pe faţa laterală a arterei femurale la aproximativ
3,5 cm. distal de ligamentul inghinal
 iniţial coboară lateral de artera femurală, la nivelul trigonului
femural
 trece profund de muşchiul adductor lung; se termină cu o
ramură perforantă care străbate inelul celui de-al treilea
adductor trecând în loja posterioară a coapsei (drept a 4-a
ramură perforantă a arterei femurale profunde)
 raporturi:
 anterior vine în raport cu artera femurală prin intermediul
venelor femurală şi femurală profundă şi muşchiului
adductor lung
 ramurile colaterale ale arterei femurale profunde sunt:
 a.circumflexă femurală laterală
 a.circumflexă femurală medială
 aa.perforante
 rr.musculare
 artera circumflexă femurală laterală:
 pleacă de pe faţa laterală a arterei femurale profunde

 trece lateral printre ramurile nervului femural şi

posterior de muşchii croitor şi drept femural
 vascularizează art.şoldului, regiunea fesieră, loja
posterioară a coapsei
 artera circumflexă femurală medială:
 pleacă de pe faţa postero-medială a arterei femurale

profunde
 ocoleşte femurul prin medial

63
  vascularizează art.şoldului, regiunea fesieră, loja
posterioară a coapsei
 arterele perforante:
o frecvent în număr de trei
o perforează inserţia m.adductor mare şi trec în regiunea
posterioară a coapsei
o vascularizează loja posterioară a coapsei; se anastomozează
între ele în două moduri: în muşchii şi prin arcada
anastomotice la nivelul liniei aspre

ARTERA DESCENDENTĂ A GENUNCHIULUI

o pleacă din femurală înainte ca aceasta să treacă prin inelul celui de-
al treilea adductor
o vascularizează pereţii canalului Hunter şi articulaţia genunchiului

7. Artera poplitee
Continuă artera femurală, de la nivelul inelului celui de-al
treilea adductor, în fosa poplitee.
limite
PROXIMAL = inelul celui de-al treilea adductor

DISTAL = arcada m.solear unde a.poplitee se termină cu 2

aa.tibiale, anterioară şi posterioară.
traiect, raporturi
 ocupă planul profund al fosei poplitee, posterior de
articulaţia genunchiului:
 formează axul arterial al fosei poplitee;
 alcătuieşte mănunchiul vasculonervos popliteu
împreună cu:
vena poplitee - situată postero-lateral de artera
poplitee;

64
 nervul tibial - situat postero-lateral de vena poplitee
(deci artera este elementul antero-medial, cel mai
profund, al mănunchiului vasculonervos popliteu).
 anterior are raporturi cu:
muşchiul popliteu;
art.genunchiului
ganglioni poplitei profunzi;
ţesut adipos care împiedică compresia arterei în cursul
flexiei gambei
 posterior are raporturi cu:
vena poplitee;
nervul tibial;
fascia poplitee;
ganglioni poplitei
 medial are raporturi cu mm.semimembranos şi gastro-
cnemian - cap medial).
ramuri:
 artera poplitee asigură prin ramuri colaterale
vascularizaţia în principal a regiunii genunchiului iar
prin ramurile terminale vascularizează gamba şi
piciorul.

 ramurile colaterale ale arterei poplitee:

 ramuri articulare (la art.genunchiului)
o artera articulară supero-medială
o artera articulară supero-laterală
o artera articulară infero-medială
o artera articulară infero-laterală
o artera articulară medie
 arterele surale (vascularizează m.triceps sural).
65
 ramurile terminale ale arterei poplitee sunt aa.tibiale
anterioară şi posterioară (cea din urmă se mai numeşte
a.tibio-peronieră).

8. Arterele tibiale
ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ:
origine:
 este ramura terminală de bifurcaţie anterioară a arterei poplitee; se
desprinde din artera poplitee la nivelul arcadei tendinoase a muşchiului
solear, în regiunea posterioară a gambei;
terminaţie:
 la nivelul interliniei articulare talocrurale, profund de retinaculul mm.
extensori unde se continuă cu artera dorsală a piciorului;
traiect, raporturi:
 la origine, proximal, se găseşte în regiunea posterioară a gambei, profund de
muşchiul solear
 traversează spaţiul interosos spre loja anterioară a gambei;
 coboară în loja anterioară a gambei, în alcătuirea mănunchiului vasculonervos
tibial anterior împreună cu venele tibiale anterioare şi nervul peronier profund
acest mănunchi vasculonervos este satelit muşchiului tibial anterior.
 proximal în loja anterioară a gambei, artera tibială anterioară are raporturi:
antero-medial - muşchiul tibial anterior;
posterior - membrana interosoasă a gambei;
lateral - muşchii lung extensor al degetelor şi lung extensor al halucelui.
 distal, la nivelul lojei anterioare a gambei, are raporturi:
anterior:
retinaculul extensorilor;
tendonul m.lung extensor al halucelui care o încrucişează dinspre lateral
spre medial.
posterior:
faţa laterală a tibiei
articulaţia talocrurală
medial - tendonul m.tibial anterior.

66
 lateral - tendonul m.lung extensor al degetelor.
ramuri:
ramuri colaterale:
 artera recurentă tibială anterioară - pleacă din artera tibială anterioară în
partea proximală a lojei anterioare a gambei; are traiect ascendent spre
regiunea genunchiului unde participă la alcătuirea reţelei arteriale
periarticulare a genunchiului;
 ramuri musculare care vascularizează muðchii lojei anterioare a gambei;
 arterele maleolare anterioare, medială ði laterală care se desprind din
porţiunea distală a arterei tibiale şi participă la alcătuirea reţelelor arteriale
maleolare respective.

ramura terminală: artera dorsală a piciorului.

ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

limite:
origine: este ramura posterioară de bifurcaţie terminală a arterei poplitee; se desprinde din
artera poplitee la nivelul arcadei tendinoase a muşchiului solear.
terminaţie: la nivelul retinaculului muşchilor flexori, în canalul calcanean (pe faţa
medială a calcaneului), unde se împarte în arterele plantare, medială şi laterală (ramuri
terminale).
traiect, raporturi:
 de la nivelul arcadei tendinoase a muşchiului solear coboară în loja posterioară a
gambei:
în 1/3 proximală în axul acestei loji;
în 1/3 mijlocie deviază medial şi coboară posterior de tibie;
în 1/3 distală trece în şanţul retromaleolar medial de unde se continuă în canalul
calcanean.

 în loja posterioară a gambei alcătuieşte mănunchiul vasculonervos tibial posterior

împreună cu două vene satelite şi nervul tibial; acest mănunchi vasculonervos coboară
între planurile musculare superficial şi profund ale acestei loji musculare a gambei.

 raporturi în 2/3 proximale ale gambei:

anterior şi lateral - muşchiul tibial posterior;
posterior - muşchiul solear;
medial - muşchiul lung flexor al degetelor (acesta este muşchiul satelit al arterei
tibiale posterioare).

 raporturi în 1/3 distală a gambei:

67
 anterior - muşchiul lung flexor al degetelor;
postero-medial - planul cutaneo-fascial superficial;
lateral - tendonul calcanean (al lui Ahile).

 raporturi în şanţul retromaleolar medial:

se găseşte la jumătatea distantei dintre tendonul calcanean şi marginea posterioară
a maleolei mediale;
anterior - tendoanele muşchilor lung flexor al degetelor şi tibial posterior;
posterior - tendonul muşchiului lung flexor al halucelui.

 porţiunea terminală se găseşte pe faţa medială a calcaneului (în canalul calcanean),

acoperită de retinaculul flexorilor şi muşchiul abductor al halucelui.

ramuri:
ramuri colaterale:
 ramuri musculare pentru muşchii lojei posterioare a gambei;
 artera peronieră (fibulară):
 se desprinde la 3-5 cm. distal de arcada tendinoasă a muşchiului solear;
 traiect infero-lateral printre muşchii solear şi tibial posterior;
 se continuă pe membrana interosoasă, profund de muşchiul lung flexor al
halucelui;
 se termină inferior de maleola laterală;
 emite următoarele ramuri:
 ramuri colaterale:
 ramuri musculare;
 artera perforantă - trece prin membrana interosoasă deasupra maleolei laterale
şi ajunge în loja anterioară a gambei, profund de muşchiul lung extensor al
degetelor; participă la alcătuirea reţelei maleolare laterale.
 ramuri terminale: ramuri calcaneene laterale.

ramuri terminale:
 artera plantară medială;
 artera plantară laterală.

68
9. Venele superficiale ale membrului inferior
o reprezintă un sistem secundar de drenaj venos al
membrului inferior; se găsesc în ţesutul celuloadipos
subcutanat; prezintă valvule
o sunt reprezentate în principal de către venele safene:
v.safenă mare şi v.safenă mică, precum şi tributarele
lor.
o venele safene au origine din extremităţile arcului venos
dorsal al piciorului:
9.1. Vena safenă mare
Vena safenă mare (sau lungă, sau internă) este cea mai lungă
venă superficială din corp la om. Are origine anterior de
marginea anterioară a maleolei mediale (primul reper anatomic
constant).
Urcă vertical, posterior de marginea medială a tibiei şi este
însoţită de ramurile nervului safen. Această relaţie anatomică
demonstrează riscul sechelelor senzitive după stripping-ul
safenei mari.
La nivelul genunchiului vena safenă mare trece posterior de
condilul femural medial (al doilea reper anatomic constant).
Continuă apoi superficial la nivelul regiunii mediale a coapsei,
rămânând paralelă cu marginea medială a muşchiului sartorius.
Două structuri nervoase însoţesc vena safenă mare: ramura
accesorie a nervului safen şi ramura anterioară a nervului
musculocutan medial.
În triunghiul femural vena safenă mare formează o crosă (arcul
safenei mari) şi pătrunde în profunzime; perforează fascia
cribriformă imediat deasupra lig.falciform (Allan Burns) ce
corespunde unui pliu al fasciei cribriforme.
Crosa safenei mari se deschide pe faţa anterioară a venei
femurale la 4 cm. inferior de ligamentul inghinal (al treilea

69
reper anatomic constant). Relaţiile sale anatomice imediate la acest
nivel sunt:
o limfatice: joncţiunea safenofemurală este înconjurată de 4 grupe de
ganglioni limfatici: superolateral, superomedial, inferolateral,
inferomedial;
o arteriale: arterele ruşinoase externe trec superior de crosa safenei şi/sau
inferior de aceasta, în unchiul joncţiunii safenofemurale
o nervoase: inervaţia cutanată la nivelul hiatusului safen este asigurată
de ramura femurală a nervului genitofemural; aceasta se află extern şi
la distanţă de joncţiunea safenofemurală
TRIBUTARE
Trigonul femural conţine:
o joncţiunea safenofemurală – supusă variaţiei
anatomice, primeşte vena epigastrică superficială,
vena circumflexă iliacă superficială, venele ruşinoase
externe
o terminaţia venelor safene accesorii (anterioară,
posterioară sau vena lui Cruveilhier sau safenă
accesorie satelită safenei mari);
o tributarele superioare ale venei safene mari –
ramura anterioară (vena femurală superficială laterală);
ramura posterioară (venele lui Giacomini care ajung
posterior la safena mică);
o venele perineale perforante;
o vene suprapubiene.
Regiunea femurală anterioară – se întinde inferior până la
genunchi şi lateral până la tensorul fasciei late; conţine:
o venele antero-laterale ale coapsei şi perforantele lor;
o perforantele hunteriene (perforantele lui Dodd);
o perforante ale feţei laterale a coapsei.
Regiunea patelară – întinsă în jos până la tuberozitatea
tibiei, conţine:
70
 o tributare ale safenei mari;
o perforante legate de tributarele anterioare ale
coapsei.
Regiunea antero-laterală a gambei –de la tuberozitatea tibiei
până la joncţiunea tibiofibulară; conţine:
o tributare anterioare pretibiale ale safenei:
o perforantele lui Boyd – la nivelul tuberozităţii tibiei;
o perforante peroniere care se găsesc mai lateral şi
care comunică cu vena antero-laterală a coapsei.
Regiunea postero-medială a gambei – localizată posterior şi
medial faţă de tibie această regiune conţine:
o tributarele posterioare ale safenei mari, îndeosebi
arcul venos crural posterior (vena lui Leonardo de
Vinci) ce comunică uneori cu safena mică;
o perforantele lui Cockett dispuse în jurul arcului
venos crural posterior.
Regiunea piciorului:
o vena safenă mare porneşte din vena marginală
medială a piciorului, anterior de maleola medială.
9.2. Vena safenă mică
o este vena superficială, subcutanată a membrului inferior;
în principal este vena superficială posterioară a gambei.

Vena safenă mică ia naştere de la nivelul extremităţii

laterale a arcului venos dorsal al piciorului. Ea trece posterior
de maleola laterală, urcă pe faţa posterioară a gambei de-a
lungul marginii laterale a tendonului calcanean (tendonul lui
Ahile) şi pătrunde într-o dedublare aponevrotică situată în
spaţiul ce separă cele două capete, medial şi lateral al
muşchiului gastrocnemian. La nivelul fosei poplitee, vena
safenă mică se inflectează anterior şi determină „crosa safenei
mici” prin care aceasta se varsă în vena poplitee.
71
 Vena safenă mică drenează venele porţiunii laterale a
plantei, venele regiunii calcaneene şi venele porţiunii postero-
laterale a gambei. Vena safenă mică prezintă anastomoze cu
venele profunde corespunzătoare traiectului său şi o
anastomoză cu vena safenă mare.
Vena femuro-poplitee a lui Giacomini, realizează comu-
nicarea între cele două vene safene. Ea porneşte din vena
safenă mică, la nivelul fosei poplitee, merge oblic superior,
anterior şi medial, înconjoară faţa medială a coapsei şi se
deschide în vena safenă mare.
TERMINAŢIA VENEI SAFENE MICI
În fosa poplitee vena safenă mică se
incurbează la circa 4 cm. deasupra pliului
popliteu şi descrie un arc concav anterior
pentru a se termina la nivelul feţei
postero-laterale a venei poplitee.
Joncţiunea safenopoplitee este supusă
variaţiei anatomice.

72
73
10. Limfaticele membrului inferior
 staţia terminală limfatică obligatorie pentru limfa membrului inferior este
reprezentată de către gg.limfatici inghinali, situaţi în regiunea anterioară
a coapsei (trigonul femural), inferior de ligamentul inghinal
 faţă de fascia cribriformă unii sunt dispuşi superficial - gg. inghinali
superficiali - iar unii sunt situaţi profund - gg. inghinali profunzi -.

GG.INGHINALI SUPERFICIALI
 8 - 12 ganglioni situaţi superficial de fascia cribriformă, în trigonul
femural
 Quenu îi împarte în 4 grupuri prin două perpendiculare intersectate la
locul de vărsare a venei safene mari în vena femurală:
 grupul supero-lateral
 grupul supero-medial
 grupul infero-lateral
 grupul infero-medial
 grupul supero-lateral: pe traiectul vaselor circumflexe iliace
superficiale
 drenează limfa regiunii fesiere şi părţii laterale a peretelui
abdominal subombilical
 grupul supero-medial: ganglioni dispuşi: deasupra crosei safene, pe
vasele epigastrice superficiale şi pe vasele ruşinoase externe
 drenează limfa de la nivelul: organelor genitale externe, perineului,
anusului, părţii mediane a peretelui abdominal subombilical
 grupul inferior: un lanţ ganglionar situat vertical de-a lungul
porţiunii terminale a venei safene mari
 drenează limfatice superficiale ale membrului inferior
 subgrupul infero-medial mai drenează limfă de la nivelul
organelor genitale externe, perineului, anusului
 subgrupul infero-lateral mai drenează limfă de la nivelul regiunii
fesiere
 toţi ganglionii limfatici inghinali superficiali trimit eferenţele spre
ganglionii iliaci externi; acestea traversează prin lacuna vasculară, fie
prin inelul femural, fie anterior sau lateral de vasele femurale
GG.INGHINALI PROFUNZI
74
  1-3 ganglioni situaţi sub fascia cribriformă, la nivelul hiatusului safen
al acesteia, medial faţă de vasele femurale (vena femurală)
 cel superior (gg.Cloquet-Rosenmüller) este situat în lacuna
vasculară, medial de vena femurală, pe lig. lacunar Gimbernat
(adenita sa trebuie diferenţiată de o hernie femurală strangulată)
 primesc aferenţe de la:
 ganglionii inghinali superficiali
 limfaticele profunde ale membrului inferior
 glandul penisului (clitorisului)
 trimit vase eferente la gg.iliaci externi pe calea lacunei vasculare
G G . L I M FAT I C I PO P L I T E I : se găsesc la nivelul fosei poplitee,
superficial sau profund de fascia poplitee:
 gg.poplitei superficiali:
o dispuşi în raport cu porţiunea terminală a v.safene mici (crosa safenei
mici), superficial de fascia poplitee
o primesc aferente de la regiunile calcaneană laterală şi dorsală a
piciorului (din teritoriul drenat venos de vena safenă mică)
o trimit eferentele prin hiatusul adductorului mare spre gg.inghinali profunzi
 gg.poplitei profunzi sunt dispuşi profund în fosa poplitee:
o trimit eferenţe la gg.inghinali profunzi

La gambă, pe vasele omonime se mai descriu:

o gg.tibial anterior
o gg.tibial posterior
o gg.fibular

75
11. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Anatomia lui Gray descriptivă şi aplicată. ed.27 – vol.III Angiologie,
neurologie - tradusă şi adaptată de Gr.T.Popa şi Florica Gr.Popa –
Ed.Jean Leon, Bucureşti, 1945
2. April, W.E. – Anatomy, 2nd edition- Williams & Wilkins, USA, 1990
3. Boutillier, B., Outrequin, G. – Anatomie – www.remede.org, 2001
4. Cruveilhier J. (1877) – Traité d'anatomie descriptive. Asselin, Paris
1877.
5. Dodd H., Cockett F.B. (1976) – The pathology and surgery of the veins
of the lower limb. Churchill Livingstone Ed., 2nd Edition, 1976.
6. Feneis, H., Dauber, W. – Pocket atlas of Human Anatomy, Georg
Thieme Verlag, 2000
7. Netter, F – Atlas of Human Anatomy, 2nd ed., Novartis, 1997
8. Niculescu, V, Matusz, PL – Vasele şi nervii membrelor, Ed.II, Ed.Mirton,
Timişoara, 1992, 118 - 127
9. Papilian, V., Papilian V.V. – Manual practic de disecţie şi descoperiri
anatomice, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1994
10. Paturet, G. – Traite d’anatomie humaine - Masson et.C-ie.
Editeurs, Paris, 1958
11.Poirier, P., Baumgartner, A. – Precis de dissection, Masson et C.ie,
Paris, 1909
12. Ranga, V., Zaharia, C., Panaitescu, V., Ispas, Al. – Anatomia
omului, vol.II – 2.Membrele – Facultatea de Medicină Generală,
Catedra de Anatomie, Bucureşti, 1979 – 1980
13. Rouviere, H. – Anatomie humaine, descriptive, topographique et
fonctionelle; Masson et.C-ie. Editeurs, Paris, 1974
14. Rouviere, H. – Precis d’anatomie et de dissection, Masson et.C-
ie. Editeurs, Paris, 1949
15. Williams, P.l., Warwick, R., Dyson, M., Bannister, L.H. – Gray’s
anatomy, 37th ed. Churchill Livingstone, 1989

76