CUPRINS

1. Scheletul membrului inferior 3

1.1. Osul coxal 3
1.2. Osul femur 9
1.3. Patela 12
1.4. Tibia 15
1.5. Fibula 18
1.6. Tarsul 19
1.7. Metatarsul 19
1.8. Falangele 20

2. Regiuni topografice ale peretelui abdominal anterior 20

2.1. Generalit i 20
2.2. Teaca m.drept abdominal 21
2.3. Canalul inghinal 23
2.3.1. Orificiile inghinale 25
2.3.2. Pere ii canalului inghinal 27

3. Regiuni topografice ale membrului inferior 29

3.1. Regiunea anterioar a coapsei 29
3.2. Lacunele de la baza coapsei 33
3.2.1. Lacuna muscular 33
3.2.2. Lacuna vascular 34
3.3. Trigonul femural 36
3.4. Fosa poplitee 38
1
3.5. Regiunile topografice ale gambei 41
3.5.1. Regiunea anterioar a gambei 41
3.5.2. Regiunea posterioar a gambei 43

4. Plexul lombar 44
4.1. Nervul femurocutan lateral 47
4.2. Nervul femural 48
4.3. Nervul obturator 49

5. Plexul sacrat 50
5.1. Nervul ischiadic 52
5.2. Nervul fibular comun 54
5.3. Nervul tibial 56

6. Artera femural 57

7. Artera poplitee 62

8. Arterele tibiale 63

9. Venele superficiale ale membrului inferior 65

9.1. Vena safen mare 66
9.2. Vena safen mic 66

10. Limfaticele membrului inferior 68

11. BIBLIOGRAFIE SELECTIV 70

2
1. Scheletul membrului inferior
Este alc tuit din: scheletul centurii pelvine i scheletul membrului
inferior liber.
Scheletul centurii pelvine este format din cele dou oase coxale i
osul sacru. Oasele coxale se articuleaz anterior între ele (simfiza
pubian ) iar posterior cu osul sacru, formând articula iile sacroiliace. La
nivelul centurii pelvine predomin leg turile articulare, astfel c
mi c rile în centura pelvin vor fi mai pu in ample decât cele de la
nivelul centurii um rului
3. Scheletul membrului inferior liber este format astfel:
1. scheletul coapsei = osul femur
2. scheletul gambei = osul tibia (medial) i osul fibula (lateral)
3. scheletul piciorului:
segmentul posterior (proximal) tarsul
segmentul mijlociu metatarsul
segmentul anterior (distal) falangele
4. la acestea se adaug patela (rotula):
o este cel mai voluminos os sesamoid al corpului uman
o se afl în grosimea tendonului m.cvadriceps femural, anterior de
articula ia genunchiului

1.1. Osul coxal

Este os pereche al centurii pelvine, care leag membrul inferior
la trunchi. Coxalul are trei p r i distincte ca origine
embriologic :
a/ osul iliac - superior
b/ osul pubis – antero-inferior
c/ osul ischiadic – postero-inferior
Este un os lat, de form neregulat , mai îngust în por iunea mijlocie i
mai larg în por iunile superioar i inferioar ; este astfel r sucit încât
partea postero-superioar , mai larg , este turtit în plan sagital iar
partea antero-inferioar este orientat aproximativ în plan frontal.
Coxalul prezint de studiat:
o 2 fe e: fa a lateral i fa a medial
o 4 margini: superioar , inferioar , anterioar , posterioar

3
o 4 unghiuri: antero-superior, antero-inferior, postero-superior,
postero-inferior

4
FE ELE OSULUI COXAL

FA A LATERAL A OSULUI COXAL

a) prezint o cavitate articular numit acetabul (cavitatea cotiloid ),

pentru articularea cu capul femural:
• la acetabul contribuie oasele iliac, pubis i ischiadic
• acetabulul este m rginit de marginea acetabular , întrerupt
inferior de c tre incizura acetabular
• fundul cavit ii rugos i nearticular se nume te fosa acetabular 1;
este înconjurat de o suprafa articular numit fa a semilunar
• superior de marginea acetabular e an ul supraacetabular unde
are origine tendonul reflectat al m. drept femural
1
AICI SE PRINDE LIGAMENTUL CAPULUI FEMURAL
5
b) superior de acetabul aripa osului iliac prezint fa a fesier :
• este împ r it în patru zone prin 3 linii fesiere:
• linia fesier anterioar
• linia fesier posterioar
• linia fesier inferioar
• posterior de linia fesier posterioar se prinde m.fesier mare
• între liniile fesiere posterioar i anterioar se prinde m.fesier
mijlociu
• între liniile fesiere anterioar i inferioar are origine m.fesier mic
• linia fesier inferioar are inferior an ul supraacetabular unde
se prinde m.drept femural (tendonul reflectat).

c) gaura obturatorie: larg , antero-inferior de acetabul

o pe viu e închis de membrana obturatorie: pe conturul g urii
obturatorii i pe membrana obturatorie are origine m. obturator
extern.

FA A MEDIAL A OSULUI COXAL

a) e împ r it de linia arcuat în dou p r i: superioar i inferioar

• linia arcuat d limita dintre bazinul mare i bazinul mic
• extremitatea anterioar a liniei arcuate se prelunge te spre simfiza
pubian

b) deasupra liniei arcuate se afl fosa iliac ce d origine m.iliac

• posterior de fosa iliac este o suprafa neregulat numit
suprafa a sacropelvin , alc tuit de:
• fa a auricular ce reprezint suprafa a articular a coxalului
pentru osul sacru
• postero-superior de fa a auricular este o por iune rugoas ,
convex , numit tuberozitatea iliac ce serve te pentru
inser ia ligg.sacroiliace
c) inferior de linia arcuat fa a medial a coxalului prezint o suprafa
patrulater de pe care iau origine fibre ale m.obturator intern

6
MARGINILE OSULUI COXAL

MARGINEA SUPERIOAR A OSULUI COXAL

a) se nume te creast iliac ; e conturul superior al aripii osului iliac
b) creasta iliac se întinde între spina iliac antero-superioar i spina
iliac postero-superioar i prezint dou buze (extern i intern ) i o
linie intermediar , între cele dou buze
• relieful crestei iliace corespunde în principal inser iei la nivelul
osului coxal a celor trei mu chi la i ai peretelui lateral abdominal:
• pe buza extern se inser mu chiul oblic extern abdominal
• pe linia intermediar se inser mu chiul oblic intern abdominal
• pe buza intern se inser mu chiul transvers abdominal

MARGINEA INFERIOAR A OSULUI COXAL

a) e compus din ramurile inferioare ale ischionului i pubisului (se nume te
ram ischiopubian); acestea sunt inferior de gaura obturatorie
b) ramura inferioar a pubisului întâlne te ramura superioar la nivelul
corpului pubisului, sub un unghi de aprox.90 ; la acest nivel, corpul
pubisului prezint fa a simfizar prin care se articuleaz cu osul pubis de
partea opus , la nivelul simfizei pubiene
c) ramura ischionului întâlne te posterior corpul acestui os, la nivelul
tuberozit ii ischiadice

MARGINEA ANTERIOAR A OSULUI COXAL

a) este marginea inghinal ; în ansamblu are aspect concav; superior
corespunde osului iliac, inferior - osului pubis
b) prezint în serie descendent urm toarele elemente de relief:

• în unghiul antero-superior al coxalului

• serve te pentru inser ia:m.croitor, lig.inghinal i par ial m.tensor al
fasciei late
e inferior de
spina iliac antero-superioar i e traversat de n.femurocutan
lateral

• aici se prinde tendonul direct al m. drept femural

7
 distal de spina iliac antero-inferioar ;
la acest nivel m.iliopsoas traverseaz din fosa iliac spre coaps
! " #
• la unirea oaselor iliac i pubis
• loc de inser ie pentru arcul fibros iliopectineu ce desparte lacunele
de la baza coapsei
" ! #
• reprezint o continuare a liniei arcuate spre tuberculul pubic
• la extremitatea medial d inser ie tendonului conjunct i lig.
lacunar (Gimbernat); în rest, creasta pectineal e dublat de
ligamentul pectineal al lui Cooper.
• la acest nivel se prinde pe pubis mu chiul pectineu
! !
• supero-lateral de simfiza pubian
• aici se inser : lig.inghinal, lig.reflex (Colles) i tendonul conjunct
(coasa inghinal aponevrotic )
!
• de la tuberculul pubic spre simfiza pubian
• reprezint marginea superioar a corpului pubisului
• cu creasta pectineal reprezint continuarea pubian a liniei arcuate
• inser ii: m.drept abdominal, m.piramidal i lig. reflex Colles

MARGINEA POSTERIOAR A OSULUI COXAL prezint ,

dinspre superior spre inferior:
• - la nivelul unghiului
postero-superior al coxalului
•
•
• $ % - m.piriform trece din cavitatea
pelvin spre inser ia pe femur i o împarte în dou orificii (supra- i
infrapiriform) prin care se pot produce hernii fesiere. Nervul ischiadic
traverseaz orificiul piriform i trece astfel din pelvis în regiunea
fesier .
• $ % - loc de inser ie pentru mu chii geam n
superior i ridic tor anal.
8
• $ % - str b tut de tendonul m.
obturator intern
• ! $ % - aici au origine i mu chii lojei
posterioare a coapsei: m.semitendinos, m.semimembranos i capul
lung al m.biceps femural

1.2. Osul femur

Formeaz scheletul coapsei
Prezint : extremitatea (epifiza) superioar (proximal ), corpul
(diafiza) femurului i extremitatea (epifiza) inferioar (distal ).

9
Fig. 1.1 – Vedere anterioar a femurului de partea dreapt .
10
EXTREMITATEA SUPERIOAR a femurului prezint :
a) : cât 2/3 dintr-o sfer , se articuleaz cu osul
coxal formând art.coxofemural . În centru are foseta capului femural,
pentru lig.capului femural
b) al femurului
c) $ : la acest nivel se inser mm.
pelvitrohanterieni; pe fa a medial a trohanterului mare se g se te
$ , pentru inser ia m. obturator extern
d) $ - aici se inser m.iliopsoas
e) $ este pe fa a anterioar a femurului;
trece de la trohanterul mare la trohanterul mic
f) $ este pe fa a posterioar a
femurului; une te cele dou trohantere, este mai accentuat decât linia
intertrohanteric iar la acest nivel se inser m.p trat femural.
g) $ & - la baza trohanterelor; sediu frecvent pentru
producerea fracturilor

CORPUL FEMURULUI prezint :

a)' : anterioar (aici are origine m.vast intermediar), posterioar
lateral i posterioar medial
b)' & : antero-lateral , antero-medial i posterioar ( marginea
posterioar a femurului se nume te LINIA ASPR )

( ) * ( +
• prezint 2 buze (lateral i medial ) între care este un intersti iu; pe
acestea se inser : m.vast lateral, m.vast medial, m.adductor lung,
m.adductor scurt, m.adductor mare, m.biceps femural.
• superior, linia aspr se trifurc :
• creasta de trifurca ie lateral se nume te (aici
se inser m.fesier mare); creasta fesier se termin inferior de
trohanterul mare la nivelul unei proeminen e numit !
(trohanterul al treilea)
• creasta de trifurca ie mijlocie este ( aici se
inser m.pectineu)

11
 • creasta de trifurca ie medial se nume te ,-
% (aici se inser fibre ale m.vast medial)
• inferior, linia aspr se bifurc ; intre liniile de bifurcatie inferioar se
delimiteaz . Aceasta formeaz podeaua fosei
poplitee.

EXTREMITATEA INFERIOAR A FEMURULUI:

a/prezint % : condilul lateral i condilul medial
b/cei doi condili se articuleaz cu tibia formând articula ia genunchiului
c/în partea superioar a condilului medial este o proeminen numit
! %% , pe care se inser m.adductor mare.
d/pe fa a anterioar a acestei extremit i se afl pentru
articularea cu patela (rotula)
e/condilii sunt desp rtiti posterior prin % ; aici se
inser ligg.încruci ate ale articula iei genunchiului
f/la extremit tile condililor se g sesc % % i,
respectiv ; la nivelul lor se inser ligg.colaterale ale art.ge-
nunchiului
g/condilul medial este mai voluminos i mai coborât decât cel lateral2

1.3. Patela
os situat în partea anterioar a genunchiului
os sesamoid, dezvoltat în tendonul m. cvadriceps femural
prezint 2 fe e, o baz i un vârf:
fa a anterioar - subcutanat , palpabil , formeaz
relieful anterior al genunchiului
fa a articular - orientat posterior; se articuleaz
cu condilii femurali

2
între femur i tibie se formeaz un unghi deschis lateral de 170 - 175 ; un unghi
mai mic decât valoarea normal determin deformarea numit "genu valgum"
("picioare în "X"); în cazul egalit ii celor doi condili apare deformarea numit
"genu varum" (picioare "în parantez ").
12
 baza patelei - situat superior, serve te pentru
inser ia m.cvadriceps femural
vârful - orientat inferior, serve te pentru inser ia
lig.rotulian (care continu tendonul m.cvadriceps
pân la tibie)

Fig. 1.2 – Vedere posterioar a femurului de partea dreapt

13
 Fig. 1.3 – Disec ia an ului retromaleolar medial (partea dreapt ,
vedere postero-medial ). 1.tendonul calcanean al lui AHILE;
2.m.triceps sural; 3.v.safen mic ; 4.tendonul m.tibial posterior;
5.m.flexor lung al degetelor; 6.m.flexor lung al halucelui; 7.a.tibial
posterioar ; 8.n.tibial; 9.r.maleolar medial ; 10.n.plantar medial;
11.n.plantar lateral.
14
 1.4. Tibia
Este osul medial i cel mai voluminos din scheletul gambei.
E un os lung, alc tuit din: extremitatea (epifiza) superioar (proxi-
mal ); corp (diafiz ); extremitatea (epifiza) inferioar (distal ).

EXTREMITATEA SUPERIOAR (proximal ):

1. mai voluminoas , mai ales în sens transversal;
2. alc tuit din dou mase osoase proeminente numite condili
tibiali: condilul tibial medial & condilul tibial lateral
3. fe ele superioare ale celor doi condili sunt articulare,
desp r ite printr-o zon intercondilian neregulat , rugoas :
fa a articular (medial ) a condilului medial tibial
corespunde condilului femural medial;
fa a articular (lateral ) a condilului lateral tibial corespunde
condilului femural lateral;
4. în ansamblu, fe ele articulare ale condililor tibiali compun
fa a articular superioar a tibiei prin care aceasta
particip la realizarea articula iei genunchiului.
în centrul fe ei articulare superioare e eminen a intercon-
dilian , plasat între fe ele articulare ale condililor tibiali; la
extremit ile medial i lateral ale eminen ei
intercondiliene se g sesc tuberculii intercondilieni medial
i, respectiv, lateral;
anterior i posterior de eminenta intercondilian , între fe ele
articulare medial i lateral , sunt ariile intercondiliene
anterioar i, respectiv, posterioar ;
5. la nivelul zonei intercondiliene se inser ligamentele
încruci ate ale articula iei genunchiului;
6. în partea postero-lateral a condilului lateral tibial e fa a arti-
cular fibular ; aici extremitatea proximal a tibiei se
articuleaz cu capul fibulei (articula ia tibiofibular proximal )

CORPUL TIBIEI: prezint trei fe e i trei margini (este triunghiular

pe sec iune);
a)fa a medial :
•situat antero-medial, este lat , neted i subcutanat pe toat
întinderea (poate fi palpat );

15
 •în partea superioar a acestei fe e se g seste o zon rugoas la
nivelul c reia se inser tendoanele mu chilor croitor, gracilis i
semitendinos (inser ia comun a acestor tendoane se face prin
intermediul unei forma iuni fibroase numit "pes anserinus")
b)fa a lateral : situat antero-lateral, e acoperit de mm.din loja
anterioar a gambei;
c)fa a posterioar : este mai lat în 1/3 partea superioar unde
prezint o creast cu direc ie oblic infero-medial, numit linia
m. solear (originea mu chiului omonim).
d)marginea medial : mai evident inferior, pe ea se inser
fascia crural (a gambei).
e)marginea interosoas : este marginea lateral a corpului tibiei;
•aproape pe toat lungimea sa serve te pentru inser ia
membranei interosoase (aceast membran fibroas se întinde
la nivelul gambei între marginile interosoase ale tibiei i fibulei)
f)marginea anterioar : situat subcutanat (palpabil );
•prezint la extremitatea ei superioar tuberozitatea tibiei pe
care se inser lig.patelar
•lateral de tuberozitate se afl un tubercul (TUBERCULUL LUI
GERDY) pentru inser ia tractului iliotibial i m.tibial anterior.

EXTREMITATEA INFERIOAR (distal ):

a)mai pu in voluminoas ; are aspect prismatic triunghiular, cu 3
fe e: anterioar , medial i posterioar ;
b)fa a lateral a epifizei distale a tibiei prezint incizura fibular ;
la acest nivel tibia se articuleaz cu fibula formând articula ia
tibiofibular distal ;
c)fa a medial se continu inferior cu maleola medial ;aceast
fat este subcutanat i poate fi palpat : pe fa a posterioar a
maleolei tibiale se g se te an ul maleolar; pe viu, AN UL
RETROMALEOLAR MEDIAL este transformat într-un canal
osteofibros prin care trec:
•tendoanele mu chilor: lung flexor al degetelor, tibial posterior
i lung flexor al halucelui;
•m nunchiul vasculonervos posterior al gambei: a.tibial
posterioar ,vv.satelite, n.tibial i vase limfatice.

16
d)pefa a lateral a maleolei tibiale se g seste fa a articular
maleolar , pentru osul talus.

Fig. 1.4 – Vedere anterioar a oaselor gambei drepte

17
 1.5. Fibula
Este osul lateral al scheletului gambei. Este un os lung i sub ire, format din:
extremitatea (epifiza) superioar (proximal ); corp (diafiz ); extremitatea
(epifiza) inferioar (distal ).

EXTREMITATEA PROXIMAL :
a)se nume te CAPUL FIBULEI; poate fi palpat la aproximativ 2 cm. infero-
lateral de articula ia genunchiului.
b)capul fibulei prezint :
•medial - fa a articular a capului fibulei pentru articula ia
tibiofibular superioar ;
•postero-superior - vârful capului fibulei pe care se inser m.biceps
femural i lig.colateral fibular al articula iei genunchiului.
c)la limita dintre cap i corp se afl o por iune îngust a fibulei, numit colul
fibulei; la acest nivel nervul fibular (peronier) comun încruci eaz fibula pe
partea postero-lateral : rela ia direct a n.fibular comun cu osul face posibil
lezarea acestui nerv în fracturi ale fibulei sau înglobarea lui în calusuri
vicioase; consecutiv, apar semnele paraliziei de nerv fibular comun; dintre
acestea re inem paralizia mu chilor lojei anterioare a gambei i abolirea
sensibilit ii cutanate pe fa a anterioar a gambei i pe fa a dorsal a
piciorului.

CORPUL FIBULEI:
a)prezint 3 fe e i 3 margini;
b)fa a lateral
•orientat antero-lateral
•la acest nivel au origine mm.fibulari (lung i scurt)
c)fa a medial
•orientat antero-medial mai este numit fa a extensoare deoarece
serve te pentru originea mu chilor: extensor lung al degetelor, extensor
lung al halucelui i peronier al treilea.
d)fa a posterioar
•este acoperit de mm.lojei posterioare a gambei;
•între fe ele medial i posterioar se g se te creasta medial .
e)marginea anterioar
•desparte fe ele lateral i medial ale corpului fibulei;
•distal se bifurc i delimiteaz între liniile de bifurca ie o zon
triunghiular subcutanat ;
•la acest nivel se inser septul intermuscular anterior al gambei.

18
f)marginea posterioar
•desparte fe ele lateral i posterioar ale fibulei;
•pe aceast margine se inser septul intermuscular posterior al gambei.
g)marginea interosoas
•este situat între marginea anterioar i creasta medial ;
•serve te pentru inser ia membranei interosoase a gambei.

5. EXTREMITATEA INFERIOAR se continu inferior, în partea

lateral , cu maleola lateral (fibular ), mai voluminoas i situat la un nivel
inferior fat de maleola medial ; fa a medial a acesteia se nume te fa a
articular maleolar i serve te pentru articula ia cu osul talus.

1.6. Tarsul
1. reprezint segmentul posterior al scheletului piciorului; este omologul
carpului îns cele 7 oase ale tarsului sunt mai mari i mai puternice,
datorit rolului pe care îl au în preluarea i distribuirea greut ii corpului, în
pozi ie vertical 3.

2. este alc tuit din 7 oase tarsiene dispuse pe 2 rânduri:

a)rândul proximal de oase tarsiene este alc tuit din 2 oase suprapuse (nu
al turate):
• os talus: situat superior; este osul de leg tur dintre scheletul
piciorului i scheletul gambei
• os calcaneu: inferior, este cel mai mare i mai puternic os al tarsului;
b)rândul distal de oase tarsiene este format din 5 oase al turate:
• os navicular = în partea medial a tarsului
• os cuboid = este osul cel mai lateral din rândul distal al tarsului
• 3 oase cuneiforme: medial, intermediar i lateral

1.7. Metatarsul
1.reprezint segmentul mijlociu al scheletului piciorului; e format din 5 oase
metatarsiene, numerotate de la 1 la 5 dinspre medial spre lateral.
2.între metatarsiene sunt spa iile interosoase în care sunt cuprin i mu chii
interoso i, plantari i dorsali ai piciorului.

3
piciorul face un unghi drept cu gamba; tarsul i metatarsul sunt ase-zate
astfel încât formeaz arcuri longitudinale i transverse care se întretaie
(bolta plantar ); astfel, greutatea corpului nu se transmite spre sol de la
tibie direct prin tars ci se transmite prin metatarsiene bol ii plantare.
19
3.fiecare metatarsian prezint :
• baza (extremitatea proximal ) care se articuleaz cu cele 3 cuneiforme
la nivelul metatarsienelor I - III i cu osul cuboid la nivelul meta-
tarsienelor IV i V.
• corpul
• capul (extremitatea distal ) care se articuleaz cu prima falang a
degetului respectiv.

1.8. Falangele
1.reprezint segmentul anterior (distal) al scheletului piciorului;
2.sunt oasele degetelor piciorului.
3.cu excep ia halucelui care are 2 falange (proximal i distal ), celelalte degete au
câte 3 falange: proximal , medie i distal
4.fiecare falang prezint : baz i corp

2. Regiuni topografice ale peretelui abdominal

anterior
2.1. Generalit i
Pere ii cavit ii abdomino-pelvine sunt constitui i de mu chi pe care îi
putem sistematiza: a/ mm.peretelui antero-lateral abdominal: se întind de la
baza toracelui la pelvis; b/ m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma, care
desparte cele 2 cavit i, toracic i abdominal ; c/ mm.regiunii lomboiliace :
m.psoas mare, m. psoas mic, m.p trat lombar, mm. intertransversari lombari
i m.iliac; d/ mm.regiunii anale; e/ mm.regiunii perineale

Peretele antero-lateral abdominal are o structur musculoaponevrotic

complex , cuprinzând o regiune anterioar i o regiune lateral ; anterior
este format de c tre mm.drep i abdominali cuprin i fiecare într-o teac de
înveli i, uneori, de mm.piramidali (situa i anterior de inser iile mm.drep i);
peretele lateral abdominal este format de c tre trei mu chi la i care se aco-
per între ei, formând trei planuri anatomice (mm.oblic extern, oblic intern
i transvers abdominal).

Fiecare dintre mm.la i ai peretelui lateral abdominal are o parte c rnoas

cuprins între creasta iliac i baza toracelui, care se continu spre m.drept

20
abdominal cu o aponevroz anterioar (aponevroza m.oblic extern,
aponevroza m.oblic intern, aponevroza anterioar a m. transvers
abdominal). Aceste aponevroze anterioare formeaz teaca m.drept
abdominal i se termin în planul median participând la formarea unui rafeu
fibros întins între procesul xifoid sternal i simfiza pubian ( linia alb
abdominal ).

2.2. Teaca m.drept abdominal

Mu chiul drept abdominal este învelit pe fe ele anterioar i
posterioar de aponevrozele anterioare ale m.oblic extern, oblic
intern i transvers abdominal i de fascia transversalis ce
c ptu e te profund mu chiul transvers abdominal i îl separ de
spa iul preperitoneal. Aceste aponevroze adopt o dispozi ie
specific , diferit în 2/3 (3/4) superioare i 1/3 (1/4) inferioar
ale mu chiului drept abdominal, deci teaca drep ilor trebuie
considerat corespunz tor celor dou segmente musculare.

TEACA DREP ILOR ÎN 2/3 SUPERIOARE

În 2/3 superioare, aponevroza oblicului intern abdominal se
cliveaz în dou foi e ce acoper fe ele anterioar i posterioar
ale m.DA i, astfel, teaca apare compus astfel:
- Lama anterioar : aponevroza m.oblic extern + foi a
anterioar a aponevrozei m.oblic intern.
- Lama posterioar : foi a posterioar a aponevrozei
m.oblic intern + aponevroza m.transvers abdominal +
fascia transversalis.

TEACA DREP ILOR ÎN 1/3 INFERIOAR

În 1/3 inferioar aponevroza m.oblic intern r mâne neclivat , pe
dinantea m.DA; teaca are urm toarea compozi ie:
- lama anterioar = aponevroza m.oblic extern +
aponevroza m.oblic intern + aponevroza m.transvers
- lama posterioar = fascia transversalis

21
Fig. 2.1 – Teaca dreptului abdominal.
22
 ARCADA LUI DOUGLAS (LINIA ARCUAT ) – condensare
fibroas arcuit prezent în lama posterioar a tecii drep ilor, la
modificarea compozi iei acesteia (la unirea 2/3 superioare cu 1/3
inferioare)

La interiorul tecii m.drept abdominal, între mu chi i lama

posterioar a tecii au traiect vasele epigastrice superioare i
inferioare (la acest nivel, în interiorul tecii, aa.epigastrice
respective se vor anastomoza prin inoscula ie): a.epigastric
inferioar provine din a.iliac extern iar a.epigastric
superioar provine din a.toracic intern (ram al a.subclavii),
DECI anastomoza acestor artere reprezint un circuit legat în
paralel cu aorta, între originea subclaviei i cea a iliacei
externe.
Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.la i ai
abdomenului se formeaz în planul median, între procesul xifoid
sternal i simfiza pubian , un rafeu fibros numit linia alb
abdominal . Astfel, linia alb abdominal este scheletul fibros
de la nivelul peretelui abdominal anterior care desparte cei doi
mu chi drep i abdominali i tecile acestora.
• inferior, fibrele liniei albe abdominale se inser la nivelul simfizei
pubiene, formând "adminiculum lineae albae"

La nivelul liniei albe abdominale se g se te inelul ombilical,

aproximativ la jum tatea distan ei dintre procesul xifoid sternal
i simfiza pubian
2.3. Canalul inghinal
1. în regiunea inghinal peretele abdominal este traversat de
c tre funiculul spermatic (la b rbat) sau ligamentul rotund al
uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit canal
inghinal
2. are o lungime de 4 - 5 cm. i are direc ie oblic , infero-
medial, aproximativ paralel i situat superior fat de

23
 ligamentul inghinal. Ii descriem 4 pere i (anterior, posterior,
superior i inferior) i 2 orificii (orificiul inghinal superficial
i orificiul inghinal profund)

Fig. 2.2 – Orificiul inghinal superficial. 1.a.epigastric superficial ;

2.lig.inghinal; 3.fibrele intercrurale; 4.crus medialis; 5.crus
lateralis; 6.a.femural (traverseaz lacuna vascular ); 7.orificiul
inghinal superficial; 8.n.ilioinghinal; 9.funiculul spermatic; 10.crus
posterior (lig.reflex COLLES)

24
 2.3.1. Orificiile inghinale

ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL

o imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat -
tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea
orificiului inghinal superficial
o form ovalar , cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei
oblicului extern
o pe laturi este m rginit de condens ri ale fibrelor aponevrozei
oblicului extern
• stâlpul lateral (crus lateralis)
• stâlpul medial ( crus medialis)
o între cei doi stâlpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite
fibre intercrurale; acestea solidarizeaz stâlpii delimitând
supero-lateral orificiul inghinal superficial
fibrele intercrurale sunt partea slab a orificiului
superficial; aceste fibre cedeaz u or la presiunea
sacului herniar
o la acest nivel aponevroza m.oblic extern se continu în jurul
elementelor funiculului spermatic ca fascie spermatic extern
o posterior, orificiul inghinal superficial este înt rit de fibre
conjunctive provenite din aponevroza m. oblic extern
contralateral; acestea formeaz stâlpul posterior (crus posterior
sau lig.reflex al lui Colles)
ORIFICIUL INGHINAL PROFUND
o orificiu în fascia transversalis care se continu de la acest nivel
cu fascia spermatic intern ce învele te elementele funiculului
spermatic
o conturul medial al acestui orificiu e înt rit de lig.interfoveolar
HESSELBACH; posterior de acest ligament au traiect vasele
epigastrice inferioare, DECI palparea pulsului la acest nivel
poate localiza o hernie inghinal intern sau extern de aceste
vase

25
 o orificiul inghinal profund este la aproximativ 3 cm. superior de
mijlocul lig.inghinal, la jum tatea distan ei dintre spina iliac
antero-superioar i tuberculul pubic
o corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal
anterior i este traversat de hernii inghinale oblice externe

Fig. 2.3 – Pere ii canalului inghinal. 1.aponevroza m.oblic extern

abdominal; 2.oblic intern abdominal; 3.m.transvers abdominal;
4.fascia transversalis; 5.tendonul conjunct; 6.crus medialis; 7.crus
lateralis; 8.ligamentul inghinal; 9.funiculul spermatic; 10.lig.reflex
COLLES (crus posterior); 11.tuberculul pubic.
26
 2.3.2. Pere ii canalului inghinal

Peretele anterior al canalului inghinal - por iunea infero-

medial a aponevrozei m.oblic extern abdominal

Peretele superior al canalului inghinal - marginile inferioare

ale mm.oblic intern i transvers abdominal

Peretele inferior al canalului inghinal îl formeaz

lig.inghinal = acesta e format de fibrele inferioare ale
aponevrozei m.oblic extern abdominal i se întinde între
spina iliac antero-superioar i tuberculul pubic
- lig.inghinal are forma unui jgheab cu concavitatea superior;
pe buza posterioar a acestuia se inser fascia transversalis
iar buza anterioar se continu cu aponevroza m.oblic
extern abdominal
- superior de lig.inghinal e canalul inghinal iar posterior de
lig.inghinal sunt lacunele de la baza coapsei

Peretele posterior al canalului inghinal

• cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea ce
favorizeaz producerea herniilor inghinale
• format de fascia transversalis, între: superior - m.
transvers i inferior - lig.inghinal

FASCIA TRANSVERSALIS ESTE ÎNT RIT DE STRUCTURI

FIBROCONJUNCTIVE
• medial:

•LIG.REFLEX (COLLES) - grup de fibre ce trec postero-inferior

de funiculul spermatic (lig.rotund al uterului)

♦ TENDONUL CONJUNCT (falx inguinalis aponeurotica) -

format de fibre conjunctive desprinse din aponevrozele anterioare
ale mm.oblic intern i transvers abdominal
27
 - se inser pe tuberculul pubic i extremitatea medial a crestei
pectineale

♦ LIG. LUI HENLE - fibre care se întind de la marginea lateral a

tecii m.drept abdominal (linia arcuat ) la lig.pectineal

• lateral - LIG.INTERFOVEOLAR HESSELBACH - format de

fibre ale fasciei transversalis, coborâte de la linia arcuat (arcada
Douglas) la buza posterioar a lig.inghinal i partea lateral a lig.
pectineal

LIGAMENTELE OMBILICALE I FOSETELE INGHINALE

PERITONEALE
La nivelul peretelui posterior al canalului inghinal, în esutul
preperitoneal converg spre ombilic urm toarele forma iuni:

• uraca: band fibroas median rezultat din obliterarea ductului

alantoidian; ia numele de lig.ombilical median i se întinde între
inelul fibros ombilical i vezica urinar
• por iunile fibrozate ale arterelor ombilicale devin ligg.ombilicale
mediale = situate lateral, de o parte i de alta a urac i
• vasele epigastrice inferioare: impropriu mai sunt denumite ligg.
ombilicale laterale, plasate lateral de precedentele, corespund
marginilor mediale ale orificiilor inghinale profunde

Ligg. ombilicale întinse între ombilic i pelvis determin

formarea, spre cavitatea peritoneal , a unor cute peritoneale care
se numesc plici ombilicale:

plica ombilical median ridicat de urac

plicile ombilicale mediale ridicate de ligg.ombilicale mediale
plicile ombilicale laterale = produse de vasele epigastrice
inferioare

28
 Peritoneul parietal anterior formeaz între plicile ombilicale o
serie de depresiuni peritoneale numite FOSETE INGHINALE,
depresiuni care corespund peretelui posterior al canalului
inghinal - la nivelul fosetelor inghinale începe evaginarea
structurilor parietale în cursul producerii herniilor inghinale

FOSETELE INGHINALE sunt:

foseta între urac i lig.ombilical medial

supravezical pe aici se produc hernii inghinale oblice interne
între lig.ombilical medial i vasele epigastrice
foseta inghinal inferioare
medial pe aici se produc hernii inghinale directe (hernii
de sl biciune a peretelui abdominal)
lateral de vasele epigastrice inferioare
înapoia orificiului inghinal profund
foseta inghinal
la acest nivel se produc hernii inghinale oblice
lateral
externe, cele mai frecvente, caracterizate ca
hernii "de efort"

3. Regiuni topografice ale membrului inferior

3.1. Regiunea anterioar a coapsei
LIMITE
• superior - lig.inghinal
• inferior - linie orizontal la 2-3 cm.superior de patel
• lateral - linia vertical de la trohanterul mare la condilul lateral femural
• medial - linia vertical de la pubis la condilul medial femural
• profund: - femurul; - septul intermuscular lateral (desparte mu chii lojei
anterioare de cei ai lojei posterioare); - prelungirea profund a septului
intermuscular medial (desparte mu chii lojei mediale de cei ai lojei
posterioare)

STRATIGRAFIE
TEGUMENTUL
ESUTUL CONJUNCTIVO-ADIPOS
S U B C U T A N A T care con ine:
medial = vena safen mare (la 3-4 cm.inferior de lig.inghinal
29
 str bate fascia i se vars în vena femural )
ramuri cutanate ale n.femural
ramuri cutanate ale n.femurocutan lateral
ramura femural a n.genitofemural
limfoganglioni inghinali superficiali
ramurile superficiale ale arterei femurale (a.epigastric
superficial , a.circumflex iliac superficial , aa.ru inoase
externe, superioar i inferioar )
FASCIA LATA
• este fascia coapsei i se continu în regiunea fesier cu fascia
fesier
• în partea lateral a coapsei fascia lata se dedubleaz i învele te
tractul iliotibial (sau bandeleta lui Maissiat - forma iunea
fibroas prin care m.tensor al fasciei late se prinde pe tuberculul
Gerdy al tibiei)
• la nivelul genunchiului fascia lata e înt rit de fibre din
tendonul cvadricepsului, croitorului i bicepsului femural
• de pe fa a profund a fasciei late pornesc septurile
intermusculare ale coapsei:
septul intermuscular medial
septul intermuscular lateral
• fascia lata formeaz teci pentru mm.coapsei
FASCIA LATA LA NIVELUL TRIGONULUI FEMURAL
• mai groas , aderent la tegument
• este multiplu perforat de vase i nervi superficiali; de aceea
este denumit la acest nivel FASCIA CIURUIT
(CRIBROSA, CRIBRIFORM )
• fascia lata formeaz TEACA VASELOR FEMURALE
• teaca vascular femural apare ca un trunchi de piramid
triunghiular , cu baza superior al nivelul lacunei vasculare
i vârful inferior la hiatusul tendinos al adductorului mare
• baza tecii vaselor femurale:
• se fixeaz pe conturul lacunei vasculare
30
 • partea medial a bazei corespunde inelului femural
care este închis de c tre septul femural4

4
o hernie femural evagineaz septul femural la interiorul tecii vasculare
femurale; traiectul intratecal herniar se nume te canalul femural, întins de
la inelul femural pân la hiatusul safen prin care hernia devine superficial
(sacul herniar poate fi confundat cu o dilata ie a crosei safenei mari - crosa
însâ se gole te în decubit dorsal)
31
PLANUL MUSCULAR AL LOJEI
ANTERIOARE A COAPSEI
• lateral este mu chiul tensor al fasciei late
• anterior sunt mu chii cvadriceps femural i croitor, ultimul
trecând peste cvadriceps, cu direc ie inferomedial
• medial sunt mu chii din grupul medial (mu chii adductori ai
coapsei – pectineu, obturator extern, adductorii lung, scurt i
mare i m.gracilis)
• între croitor, adductorul lung i lig.inghinal se delimiteaz
trigonul femural Scarpa care va fi descris separat
• la vârful trigonului femural, în partea infero-medial a coapsei,
mu chii vast medial i adductor mare delimiteaz un pasaj
musculoaponevrotic numit CANALUL ADDUCTORILOR
HUNTER5, întins distal pân la hiatusul tendinos al
adductorului mare; delimitarea canalului Hunter este
urm toarea:
• posterior = m.adductor mare i fascia lui
• antero-lateral = m.vast medial i fascia lui
• antero-medial = 2 elemente:
• membrana (lama) vastoadductorie care trece între
fasciile celor 2 mu chi preceden i i sare peste
jgheabul dintre ei
• m.croitor care dubleaz superficial membrana
vastoadductorie
•con inutul canalului Hunter: artera femural din care pleac
aici a.descendent a genunchiului, nervul safen (situat anterior de
a.femural , iese din canal perforând membrana vastoadductorie),
vena femural (situat posterior de artera femural )
•n.safen încruci eaz pe dinainte, dinspre lateral
spre medial artera femural ; acest nerv va perfora
membrana vastoadductorie împreun cu vasele

5
CANAL SUBSARTORIAL
32
 descendente ale genunchiului
•comunic rile canalului Hunter:
• superior cu trigonul femural printre mm.croitor i adductor
lung – din trigonul femural coboar în canalul Hunter vasele
femurale i nervul safen
• inferior i posterior cu fosa poplitee (situat posterior de
articula ia genunchiului) prin hiatusul m.adductor mare
(inelul celui de-al treilea adductor) – pe aici artera femural se
va continua în fosa poplitee cu a.poplitee iar v.poplitee urc i
se continu cu vena femural .
3.2. Lacunele de la baza coapsei
1. la baza coapsei ligamentul inghinal se întinde precum o
punte pe deasupra marginii anterioare a osului coxal, în
ansamblu concav , trecând de la spina iliac antero-
superioar la tuberculul pubic. Între ligamentul inghinal i
marginea anterioar a coxalului se delimiteaz un spa iu
larg, osteofibros pe care arcul iliopectineu îl împarte în 2
p r i - acestea sunt lacunele de la baza coapsei: lateral,
lacuna muscular sau neuromuscular i medial - lacuna
vascular .
2. lacunele de la baza coapsei sunt spa ii prin care se face
comunicarea dintre cavitatea fosa iliac i regiunea
anterioar a coapsei (trigonul femural Scarpa).
3.2.1. Lacuna muscular
DELIMITARE
♦ anterior = ligamentul inghinal

♦ posterior = segmentul iliac al marginii anterioare a coxalului

(de la SIAS la eminen a iliopubic )

♦ medial = arcul iliopectineu (cuprinde fibre din fascia iliac ,

întinse între ligamentul inghinal i eminen a iliopubic )

33
CON INUT
mu chiul iliopsoas
• rezult din unirea mu chilor iliac i psoas mare
• traverseaz lacuna neuromuscular la nivelul incizurii
iliopsoasului a coxalului
• se inser pe trohanterul mic al femurului
nervul femurocutan lateral
• ram senzitiv al plexului lombar
• trece în incizura interspinoas anterioar
nervul femural
• ramur terminal mixt a plexului lombar
• în lacuna NM e anterior de m.iliopsoas
3.2.2. Lacuna vascular
DELIMITARE
anterior = lig.inghinal
medial = ligamentul lacunar Gimbernat (fibre din
inser ia pubian a lig. inghinal ce se inser pe
extremitatea medial a crestei pectineale a osului
coxal )
posterior = ligamentul pectineal Cooper (band
fibroas ce dubleaz creasta pectineal a coxalului)
lateral = arcul iliopectineu
CON INUT
artera femural : continu artera iliac extern de la
nivelul ligamentului inghinal; arcul iliopectineu o
desparte de nervul femural situat lateral de arter
vena femural 6: este medial de a.femural , se continu
în pelvis cu vena iliac extern

6
por iunea lacunei vasculare cuprins între ligamentul lacunar i vena femural ia
denumirea de INEL FEMURAL; acesta este închis de c tre SEPTUL FEMURAL
(provine din fascia transversalis); în cursul unei hernii femurale septul femural este
34
 ramura femural din n.genitofemural: senzitiv pentru
tegumentul superior al trigonului femural; se plaseaz
anterior sau medial fa de a.femural
gg.limfatici inghinali profunzi (gg.Cloquet-
Rosenmuller) i vase limfatice7

Fig. 3.1 – Lacunele de la baza coapsei (partea dreapt ). A.LACUNA

NEUROMUSCULAR ; B.LACUNA VASCULAR . 1.spina iliac
antero-superioar ; 2.m.iliopsoas; 3.lig.inghinal; 4.n.femurocutan
lateral; 5.n.femural; 6.arcul iliopectineu; 7.r.femural a
n.genitofemural; 8.a.femural ; 9.v.femural ; 10.lig.lacunar
(GIMBERNAT); 11.lig.pectineal (COOPER); 12.gg.CLOQUET –
ROSENMÜLLER.

evaginat spre trigonul femural de c tre sacul herniar. HERNIILE FEMURALE, mai
frecvente la femei datorit l rgimii pelvisului i marginilor osoase se produc cel mai
frecvent la nivelul inelului femural; diagnosticul clinic de hernie femural i
diferen ierea de o hernie inghinal este sugerat de c tre prezen a sacului herniar
inferior de lig.inghinal (arcada crural , stinghia crural )
7
ADENOPATIA LIMFOGANGLIONILOR INGHINALI PROFUNZI (în spe
gg. Cloquet-Rosenmuller) trebuie diferen iat clinic de o hernie femural
35
 3.3. Trigonul femural

Este o regiune topografic situat la partea superioar a lojei

anterioare a coapsei, de aspect triunghiular, cu baza situat superior.

DELIMITAREA TRIGONULUI FEMURAL

• superior = ligamentul inghinal
• medial = marginea lateral a m.adductor lung
• lateral = marginea medial a m.croitor
• profund, podeaua trigonului femural (se nume te fosa
iliopectinee) este format astfel:
• lateral : m.iliopsoas
• medial : m.pectineu

La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriform

deoarece este str b tut de numeroase elemente vasculare i nervoase
superficiale

FA DE FASCIA CRIBRIFORM CON INUTUL

TRIGONULUI FEMURAL POATE FI SISTEMATIZAT
ASTFEL :
• planul superficial = cuprinde:
ramurile superficiale ale arterei femurale
vv.superficiale care dreneaz în crosa v.safene mari
ganglioni limfatici inghinali superficiali
rr.cutanate din nervul femural
r.femural a n.genitofemural (inerveaz tegumentul superior al
trigonului femural)
• planul profund, care con ine:
nervul femural i ramurile acestuia
artera femural din care se desprind:
o rr.superficiale ale a.femurale (...)
o a.femural profund
vena femural la care sosesc v.safen mare i v.femural profund
gg.limfatici inghinali profunzi

36
 CON INUTUL TRIGONULUI FEMURAL
a)nervul femural:
•este lateral de a.femural (formeaz pachetul vasculonervos femural
cu vasele femurale)
•imediat inferior de lig.inghinal se împarte în ramuri:
o rr.cutanate anterioare (la tegumentul anterior i infero-
medial al coapsei)
o rr.musculare (la mm. cvadriceps femural, pectineu,
adductor lung i croitor)
o n.safen : cea mai lung r.senzitiv a n.femural; inerveaz
tegumentul medial al gambei i tegumentul medial al
piciorului, pân la haluce
b)a.femural : situat medial de n.femural, în jgheabul dintre
mm.pectineu i iliopsoas; are medial v.femural
c)rr.superficiale ale a.femurale perforeaz fascia cribriform trecând spre
teritoriile de distribu ie:
o a.epigastric superficial
o aa.ru inoase externe (superioar i inferioar )
o a.circumflex iliac superficial
d)a.femural profund :
•la nivelul trigonului femural se desprinde de pe fa a postero-lateral
a arterei femurale
•la coaps trimite urm toarele ramuri:
o a.circumflex femural lateral
o a.circumflex femural medial
o aa.perforante (trec în loja posterioar a coapsei)
(aa.circumflexe femurale i, eventual, prima a.perforant
corespund trigonului Scarpa)
e)vena femural , care prime te ca tributare:
•vena safen mare:
o portiunea terminal a venei safene mari se nume te crosa
venei safene mari
o în crosa venei safene mari se vars vv. epigastric
inferioar , circumflex iliac superficial , ru inoase
externe
o crosa venei safene mari este încadrat superior i inferior
de c tre aa.ru inoase externe superioar si inferioar
37
 •vena femural profund
f)gg.limfatici inghinali superficiali i profunzi:
gg.inghinali superficiali sunt situa i superficial fasciei cribri-
forme; Quenu îi împarte în patru grupuri printr-un sistem de 2
linii intersectate perpendicular prin crosa safenei mari
gg. inghinali profunzi situa i în lungul venei femurale (constant
poate fi g sit ganglionul Cloquet-Rosenmüller, la nivelul
lacunei vasculare)

3.4. Fosa poplitee

1. este o regiune topografic de form romboidal (ROMBUL POPLITEU),
situat posterior de articula ia genunchiului.
2. fosa poplitee este alc tuit dintr-un trigon femural (superior, m rginit de
mu chii ischiogambieri8) i un trigon tibial (inferior, între capetele
mu chiului gastrocnemian).

3. delimitare:
supero - lateral = tendonul m.biceps femural
supero - medial = tendoanele mm. semitendinos i
semimembranos, dublate profund de tendoanele mu chilor gracilis
i sartorius
infero - lateral: = capul lateral al m.gastrocnemian i m.plantar
(profund de precedentul)
infero - medial = capul medial al m.gastrocnemian
anterior (plan eul fosei poplitee):
planul popliteu (fa a poplitee) al femurului
fa a posterioar a capsulei articulare (art.genunchiului)
i lig.popliteu oblic
m.popliteu
Fosa poplitee este acoperit de c tre fascia lata care se dedubleaz
în 2 foi e; între cele 2 foi e trec:
vena safen mic
ramurile n.femural cutanat posterior

8
semitendinos, semimembranos i biceps femural
38
CON INUTUL FOSEI POPLITEE
1. artera poplitee = elementul cel mai profund din fosa poplitee; se
g se te antero-medial de vena poplitee; continu artera femural
de la nivelul hiatusului adductorului mare (inelul celui de-al treilea
adductor).

Fig. 3.2 – Fosa poplitee (dreapta)

39
 • raportul cu femurul i cu articula ia genunchiului explic posibilitatea
lez rii arterei poplitee în cursul osteomielitei femurului i în cursul
interven iilor chirurgicale pe genunchi (osteotomii, rezec ii)
2. ramurile arterei poplitee: pentru re eaua arterial a genunchiului
i musculare:
a.supero-medial a genunchiului
a.supero-lateral a genunchiului
artera medie a genunchiului
a.infero-medial a genunchiului
a.infero-lateral a genunchiului
arterele surale (pentru m.triceps sural)
3. vena poplitee
e postero-lateral de artera poplitee, în raport intim cu aceasta
(pot fi lezate simultan iar ulterior traumatismului se poate
dezvolta un anevrism arterio-venos)
e elementul mijlociu al m nunchiului vasculonervos popliteu,
cuprins între artera poplitee i nervul tibial;
la nivelul fosei poplitee, în vena poplitee se vars vena safen
mic ;
4. nervul ischiadic
frecvent se bifurc la nivelul unghiului superior al fosei
poplitee în cele dou ramuri terminale ale sale: nervii tibial i
peronier (fibular) comun.

5. nervul tibial
continu traiectul nervului ischiadic; dintre cele dou ramuri
terminale ale nervului ischiadic este cel care r mâne satelit
vaselor poplitee;
e elementul superficial al m nunchiului vasculonervos
popliteu; se plaseaz postero-lateral de vena poplitee i trece
spre loja posterioar a gambei.
6. nervul peronier (fibular) comun
devine satelit tendonului mu chiului biceps femural, în
lungul laturii supero-laterale a fosei poplitee, îndreptându-se
spre colul fibulei;

40
 la nivelul fosei poplitee trimite nervul sural cutan lateral i,
eventual ramura comunicant peronier
7. ganglioni limfatici poplitei
de-a lungul vaselor poplitee, primesc limfaticele gambei i
articula iei genunchiului i dreneaz spre ganglionii
inghinali.
8. corpul adipos popliteu este foarte dezvoltat; comunic cu
regiunile coapsei i gambei spre care pot difuza infec iile.

3.5. Regiunile topografice ale gambei

3.5.1. Regiunea anterioar a gambei
REGIUNEA ANTERO-LATERAL A GAMBEI CUPRINDE LOJILE
MUSCULARE ANTERIOAR I LATERAL
STRATIGRAFIE
• tegument
• esut subcutanat ce con ine:
• vase superficiale
• la partea inferioar a regiunii:
• n.fibular superficial
• n.cutanat dorsal medial
• n.cutanat dorsal intermediar
•fascia gambei trimite profund septurile intermusculare anterior i
posterior i distal, la nivelul regiunii anterioare, se condenseaz formând
retinaculul mm.extensori
• planul muscular cuprinde în cadrul regiunii anterioare a gambei
grupurile musculare anterior i lateral

• mm. anteriori sunt (la partea inferioar a regiunii), dinspre

medial spre lateral: m.tibial anterior, m.extensor lung al
halucelui, m.extensor lung al degetelor i m.fibular al treilea;

41
Fig. 3.3 – Loja anterioar a gambei
42
• m nunchiul vasculonervos al lojei musculare anterioare a
gambei se g se te:
• superior - între mm.tibial anterior i lung extensor al degetelor
• inferior - între mm.tibial anterior i lung extensor al halucelui

• alc tuirea m nunchiului vasculonervos al lojei musculare

anterioare a gambei:
• n.fibular profund
• a.tibial anterioar
• vv.tibiale anterioare

• grupul muscular lateral:

•cuprinde mm.: fibular lung i fibular scurt
•între ei se g se te n.fibular superficial care, distal, devine
superficial ie ind dintre mu chi; se ramific la un nivel
variabil în nn.cutana i dorsali ai piciorului, medial i
intermediar

3.5.2. Regiunea posterioar a gambei

STRATIGRAFIE
tegument
esut adipos subcutanat: con ine
• v.safen mic (situat ini ial posterior de maleola fibulei, la 1/2 gambei
p trunde în fascie)
• în axul gambei coboar n.sural cutan medial i, distal, se une te cu
r.comunicant fibular , formând n.sural din care în an ul retromaleolar
lateral se desprinde n.cutanat dorsal lateral
• fascia gambei (distal formeaz o îngro are numit retinaculul flexorilor)
planul muscular superficial este format de :
• m.triceps sural, cu 3 componente:
superficial - m.gastrocnemian care are 2 capete: lateral, de pe
condilul lateral femural i medial - de pe condilul medial
femural
profund - mu chiul solear, cu origine pe oasele gambei
tendonul tricepsului sural este tendonul calcaneean al lui Ahile
inserat pe tuberozitatea calcaneean

43
• între mm.gastrocnemian (lateral) i solear trece m.plantar (de la condilul
lateral femural)
• pe sub arcada m.solear trece, între planurile musculare superficial i
profund, m nunchiul vasculonervos tibial posterior
planul muscular profund cuprinde
• m.popliteu - în podeaua fosei poplitee, plecând de la condilul lateral
femural
• m.flexor lung al degetelor, m.tibial posterior i m.flexor lung al halucelui
• între tibialul posterior i flexorul lung al degetelor se g se te m nunchiul
vasculonervos tibial posterior: a. i vv.tibiale posterioare i n.tibial (n.
motor al lojei posterioare)
planul osteofibros: oasele gambei i membrana interosoas

4. Plexul lombar
DESCRIERE GENERAL :
1. se formeaz din ramurile ventrale ale nervilor spinali lombari L1 - L3
i par ial L4, în grosimea mu chiului psoas mare, lateral de coloana
vertebral lombar ; de asemenea prime te o ramur comunicant de la
T12. In ansamblu plexul lombar are form triunghiular , cu baza spre
coloana vertebral lombar i vârful inferolateral.
2. plexul lombar inerveaz :
• regiunea antero-medial a coapsei (cutanat i muscular)
• tegumentul medial al gambei i piciorului (prin nervul safen,
ram din nervul femural)
• peretele abdominal
• regiunea genital extern
MOD DE FORMARE
ramura ventral a primului nerv lombar, dup ce prime te
anastomoza de la T12, se împarte în dou ramuri: superioar i
inferioar :
o ramura superioar , la rândul ei, se împarte în dou ramuri:
nervul iliohipogastric i nervul ilioinghinal
o ramura inferioar se une te cu un ram din r d cina L2 a
plexului lombar i formeaz nervul genitofemural

44
 diviziunea inferioar a r d cinii L2 a plexului lombar, împreun cu
r d cinile L3 si, par ial, L49, cuprind fibre ventrale i dorsale care
se grupeaz formând urm toarele ramuri ale plexului lombar:
o fibre ventrale L2 - L4 trec în nervul obturator;
o fibre ventrale L3 - L4 compun nervul obturator accesor
(inconstant)
o fibre dorsale L2 - L3 formeaz nervul femurocutan
lateral
o fibre dorsale din r d cinile L2 - L4 vor forma nervul
femural
Sistematizarea ramurilor plexului lombar:

o
o
o
o

9
ramura ventral L4 particip , printr-un ram superior, la formarea plexului
lombar i printr-un ram inferior la formarea trunchiului lombosacrat din
constitutia plexului sacrat; a fost numit datorit bifurc rii spre cele dou
plexuri, nerv "în furc "
45
46
 tegumentul lateral al regiunii
fesiere
NERVUL ramur colateral tegumentul suprapubian
ILIOHIPOGASTRIC nerv mixt mm.peretelui abdominal
antero-lateral i m.drept
abdominal
mm.peretelui abdominal
antero-lateral i m.drept
abdominal
NERVUL ramur colateral
tegumentul organelor
ILIOINGHINAL nerv mixt
genitale externe
tegumentul supero-medial al
coapsei
ramura genital trece prin
canalul inghinal i inerveaz :
tegumentul organelor
genitale externe
NERVUL ramur colateral mu chiul cremaster (la
GENITOFEMURAL nerv mixt b rbat)î
ramura femural trece prin
lacuna vascular i inerveaz
tegumentul superior de la
nivelul trigonului femural

4.1. Nervul femurocutan lateral

1. Nerv senzitiv, ramur colateral a plexului lombar;
2. TRAIECT, RAPORTURI, DISTRIBUTIE:
se formeaz în grosimea m.psoas mare i iese din
acest mu chi prin marginea sa lateral ;
coboar în fosa iliac spre spina iliac antero-
superioar :
trece posterior de ligamentul inghinal spre regiunea
anterioar a coapsei;
• la nivelul ligamentului inghinal este cuprins în
lacuna neuromuscular , în incizura interspi-
noas anterioar
la coaps trece variabil, fie prin m.croitor, fie anterior
de el

47
 la nivelul coapsei se împarte în dou ramuri:
anterioar i posterioar :
• ramura anterioar inerveaz tegumentul
anterior i lateral al coapsei, pân la
nivelul genunchiului;
• ramura lateral inerveaz tegumentul
lateral al coapsei în jum tatea ei
superioar .
4.2. Nervul femural

Ramur terminal mixt a plexului lombar, este cel

mai voluminos ram al acestui plex.

TRAIECT, RAPORTURI:
Se formeaz în grosimea mu chiului psoas mare i iese din
acesta prin marginea sa lateral ; î i continu traiectul în fosa iliac ;
trece prin lacuna neuromuscular i ajunge în trigonul femural
(Scarpa) unde se împarte în ramuri terminale.
o în fosa iliac vine în raport în dreapta cu cecul i în stânga
cu colonul sigmoid
o la nivelul lacunei musculare se g seste pe fa a anterioar
a m.psoas mare; medial, arcul iliopectineu îl desparte de
artera femural
o în trigonul femural se g se te profund, acoperit de c tre
fascia cribriform ; medial are vasele femurale cu care
alc tuie te pachetul vasculonervos femural
o imediat inferior de ligamentul inghinal se împarte în
ramurile sale terminale* ; conform N.A. acestea sunt:
o ramuri musculare
o ramuri cutanate anterioare
o nervul safen

*
în abdomen nervul femural mai trimite ramuri pentru muschiul iliac, muschiul
pectineu (acesta poate pleca la coaps ) i artera femural
48
RAMURILE TERMINALE ALE NERVULUI FEMURAL
o ramurile musculare se distribuie mu chilor din loja
anterioar a coapsei (croitor, cvadriceps femural cu
componentele sale, pectineu)
o ramurile cutanate anterioare inerveaz tegumentul
anterior i antero-medial al coapsei
o nervul safen: este cea mai lung ramur senzitiv a
nervului femural; traiect:
• începe în trigonul femural (aici e profund de
fascia ciuruit , coborând lateral de artera
femural )
• trece prin canalul adductorilor (la acest nivel
trece pe dinaintea arterei femurale, dinspre
lateral spre medial) ; p r se te canalul
subsartorial perforând membrana vasto-
adductorie i coboar în partea medial la
genunchi, între tendoanele mm.croitor i gracilis
• se continu în partea medial a gambei,
superficial, fiind satelit venei safene mari

Ramurile nervului safen:

• ramura infrapatelar inerveaz
tegumetul regiunii rotuliene;
• ramuri cutanate mediale ale gembei:
• inerveaz tegumentul medial al gambei
i piciorului pân la haluce
4.3. Nervul obturator
1. Nerv mixt, ramur terminal a plexului lombar.
2. TRAIECT, RAPORTURI, DISTRIBUTIE:
o se formeaz în grosimea m. psoas mare i iese din acest
mu chi prin marginea sa medial , la nivelul strâmtorii pelvine
superioare; apoi coboar posterior de vasele iliace comune;
o trece în canalul obturator înso ind vasele obturatoare; trecând
la coaps se împarte în dou ramuri terminale: anterioar i
posterioar .
49
RAMURA ANTERIOAR A NERVULUI OBTURATOR:
o ramur mixt , trece succesiv:
• printre mm. pectineu i obturator extern
• printre mm.adductori lung i scurt
• posterior de mu chii pectineu i adductor lung.
o inerveaz mu chii cu care vine în raport i mu chiul gracilis.
o variabil, se termin cu o ramur cutanat care inerveaz
tegumentul medial în 2/3 distale ale coapsei

RAMURA POSTERIOAR A NERVULUI OBTURATOR:

o ramur mixt , str bate mu chiul obturator extern i trece mai
departe printre mm.adductor scurt i adductor mare
o inerveaz mu chii cu care are raport
o componenta senzitiv a ramurii posterioare a nervului obturator
formeaz ramura articular care se distribuie art.genunchiului
dar i arterei poplitee.

NERVUL OBTURATOR ACCESOR

1. inconstant
2. nerv mixt, ramur terminal a plexului lombar
3. DISTRIBU IE:
o constant va inerva mu chiul pectineu; variabil mai poate trimite alte
2 ramuri: a) o ramur la articulatia coxofemural i b) o ramur
anastomotic pentru ramura anterioar a n. obturator.

5. Plexul sacrat
este plexul regiunilor posterioare ale membrului inferior;
se formeaz din nn.spinali L5 - S3 i mai prime te fibre de la L4
i S4; se g se te în pelvis, pe fa a anterioar a mu chiului
piriform.
MOD DE FORMARE - plexul sacral se formeaz prin unirea
trunchiului lombosacral cu ramurile ventrale ale nn.spinali S1 - S3 i,
par ial, S4* .

*
ramura ventral S4 se împarte în dou ramuri: una superioar care contribuie la
formarea plexului sacral si una inferioar , pentru plexul coccigian.
50
 trunchiul lombosacral : cuprinde fibre din ramura ventral L4 (n.în
furc ) i fibrele ramurii ventrale L5;
în ansamblu plexul sacral are form triunghiular ; baza este la
nivelul g urilor anterioare ale sacrului si vârful este infero-lateral,
la nivelul incizurii ischiadice mari.
RAMURI:
R d cinile plexului sacral cuprind fibre ventrale i dorsale care
converg spre incizura ischiadic mare, formând un fascicul lat; de
pe fetele anterioar si posterioar ale acestui fascicul pleac
ramurile colaterale ale plexului sacral (compuse din fibre ventrale
sau/ i dorsale); fasciculul lat format la nivelul incizurii ischiadice
mari se continu ca n. ischiadic (ramur terminal ).
SISTEMATIZAREA RAMURILOR COLATERALE ALE
PLEXULUI SACRAL:
din fibrele ventrale ale r d cinilor plexului sacral se
formeaz :
o n. mm. p trat femural i gemen inferior (L4 - S1);
o n. mm. obturator intern i gemen superior (L5 - S2);
o nn. pentru mu chii: ridic tor anal, coccigian i sfincter anal
extern
din fibrele dorsale ale r d cinilor plexului sacral se
formeaz :
o n. pentru muschiul piriform (S2);
o n. fesier superior ( L4 - S1);
o n. fesier inferior (L5 - S2).
n. femural cutanat posterior cuprinde:
o fibre ventrale S2 - S3
o fibre dorsale S1 - S2

51
 5.1. Nervul ischiadic
Este cel mai voluminos n. din organism. Nerv mixt, este ramur
terminal a plexului sacral.

Fig. 5.1 – Nervul ischiadic în regiunea fesier

52
Fig. 5.2 – Loja posterioar a coapsei
53
TRAIECT:
iese din pelvis prin incizura ischiadic mare, în orificiul
infrapiriform
trece în regiunea fesier , unde se g se te profund de m.fesier
mare
se continu în regiunea posterioar a coapsei unde se va dispune
între mu chii ischiogambieri
în unghiul superior al fosei poplitee se termin prin dou ramuri:
n. tibial si n. peronier (fibular) comun*
RAMURI COLATERALE:
> ramuri musculare, pentru:
o capul lung al mu chiului biceps femural
o capul scurt al mu chiului biceps femural
o mu chiul semimembranos
o mu chiul adductor mare
o mu chiul semitendinos
> ramuri articulare
RAMURI TERMINALE
o n. tibial
o n. peronier (fibular) comun

5.2. Nervul fibular comun

Ramur terminal mixt a n.ischiadic; cuprinde componenta
dorsal a plexului sacral distribuit prin n. ischiadic.
TRAIECT SI RAPORTURI:
o în fosa poplitee trece supero-lateral, satelit m.biceps femural
o trece printre m.biceps femural i capul lateral al
m.gastrocnemian spre capul fibulei
o ocole te prin lateral colul fibulei, în contact cu osul (poate fi lezat
la acest nivel) ; acum este profund de m.peronier lung i se
bifurc terminal în nn.peronier superficial i peronier profund
RAMURI COLATERALE
n. sural cutan lateral: din fosa poplitee trece spre tegumentul lateral
al 2/3 superioare ale gambei i îl inerveaz .
*
împ rtirea n.ui ischiadic în ramuri se poate produce în orice punct al traiectului s u, de la originea din plexul sacral
pân în fosa poplitee
54
 ramura comunicant peronier : trece subfascial, deasupra capului
lateral al m.gastrocnemian si se une te cu n.sural cutan medial
formând nervul sural (vezi).
ramuri articulare

RAMURI TERMINALE : nn.peronier sau fibular superficial i

peronier sau fibular profund.

N. PERONIER SUPERFICIAL
o trece în loja muscular lateral a gambei
o distal perforeaz fascia gambei, devine superficial i se
bifurc terminal
o ramuri colaterale: ramuri musculare pentru mm.peronier
lung i peronier scurt
o ramuri terminale: nn.cutana i dorsali ai piciorului
n. cutanat dorsal medial: inerveaz tegumentul dorsal
al piciorului, în partea medial i. prin nn.digitali dorsali,
fa a medial a halucelui i fe ele care se privesc ale
degetelor 2 i 3 (acest nerv respect primul spa iu
interdigital i nu îl inerveaz ). Nu inerveaz falangele
unghiale ale degetelor respective (care vor fi inervate
de nn.plantari).
n. cutanat dorsal intermediar: inerveaz fe ele ce se
privesc ale degetelor 3 i 4 i, respectiv, 4 i 5,
respectând falangele unghiale inervate de nn.plantari

N. PERONIER PROFUND
o trece în loja anterioar a gambei i coboar în partea
lateral a muschiului tibial anterior spre fata anterioar a
articulatiei talocrurale unde se divide terminal;
o ia parte la formarea pachetului vasculonervos tibial anterior,
împreun cu vasele respective
ramuri:
ramuri musculare pentru mm.: tibial anterior, lung
extensor al halucelui, scurt extensor al halucelui, lung
extensor al degetelor, scurt extensor al degetelor i
peronier al treilea
nn.digitali dorsali pentru primul spa iu interdigital.
55
 5.3. Nervul tibial
Nerv mixt, alc tuit de fibre ventrale ale plexului sacrat care trec în n.
ischiadic; este ramura terminal mai voluminoas a n.ischiadic.
TRAIECT / RAPORTURI:
la nivelul fosei poplitee particip la alc tuirea m nunchiului
vasculonervos popliteu i este cuprins între limitele acesteia ; în
pachetul popliteu este elementul superficial, situat postero-lateral
de vena poplitee
de la nivelul m.popliteu coboar însotind artera poplitee profund
de arcada muschiului solear
se continu în loja posterioar a gambei împreun cu vasele tibiale
posterioare, formând pachetul vasculonervos tibial posterior
ajunge în an ul retromaleolar medial i se va termina prin nervii
plantari
RAMURI COLATERALE
ramuri musculare, pentru mu chii:
o popliteu;
o gastrocnemian;
o plantar;
o solear;
o tibial posterior;
o flexor lung al halucelui;
o flexor lung al degetelor;
n. interosos al gambei: inerveaz oasele gambei i art.tibiofibular .
n. sural cutan medial:
o se desprinde din n.tibial la nivelul fosei poplitee
o coboar subfascial în partea posterioar a gambei
o înso e te vena safen mic pe partea ei lateral
o se une te cu ramura comunicant peronier a n. peronier comun i
formeaz n. sural
n. sural: senzitiv, la nivelul piciorului trimite urm toarele ramuri:
o n. cutanat dorsal lateral: inerveaz tegumentul marginii laterale a
piciorului
o ramuri calcaneene laterale.
ramuri calcaneene mediale

56
RAMURI TERMINALE
n. plantar medial trimite urm toarele ramuri:
o ramuri cutanate pentru tegumentul medial al regiunii plantare;
o ramuri musculare pentru mu chi ai piciorului
o ramuri articulare pentru articula iile tarsului i metatarsului
o nn.digitali plantari comuni: pentru tegumentul plantar al primelor
trei si jum tate degete mediale si falangele lor unghiale (pe fa a
dorsal )
n. plantar lateral: trimite 2 ramuri: superficial (pentru tegument) i
profund (pentru mu chi):
o ramura superficial : inerveaz pe fa a plantar degetul V i
partea lateral a degetului IV
o ramura profund inerveaz mu chi ai piciorului

6. Artera femural
1. continu la coaps , de la nivelul ligamentului inghinal, artera
iliac extern
2. limite: 1) superior: ligamentul inghinal; 2) inferior: hiatusul
adductorilor (inelul celui de-al treilea adductor).
3. TRAIECT
• lacuna vascular
• loja anterioar a coapsei, la nivelul:
• trigonul femural Scarpa
• canalul adductorilor Hunter
• apoi traverseaz hiatusul m.adductor mare i se va
continua în fosa poplitee cu artera poplitee; segmentul
huntero-popliteal poate fi comprimat la nivelul hiatusului
adductorului, urmând fenomene ischemice distal de
acesta.
4. RAPORTURI
• în lacuna vascular :
o anterior - ligamentul inghinal
o posterior - ligamentul pectineal Cooper
o lateral - arcul iliopectineu; prin intermediul acestuia artera
femural are raport lateral cu nervul femural
o medial - vena femural

57
• în trigonul femural Scarpa:
o anterior: fascia cribriform ; prin intermediul ei a.femural are
raport cu limfoganglioni inghinali superficiali
o posterior: fosa iliopectinee
o lateral: nervul femural
o medial: vena femural
• la vârful trigonului femural:
58
 o anterior: m.croitor = mu chi satelit
o posterior: m.adductor lung i vena femural
o lateral: m.vast medial i n.safen
• în canalul adductorilor Hunter:
o antero-medial: membrana vastoadductorie + m. croitor
o antero-lateral: mu chiul vast medial
o posterior: mu chiul adductor mare
o nervul safen încruci eaz anterior artera femural , dinspre
lateral spre medial
o vena femural încruci eaz posterior artera femural , dinspre
medial spre lateral

RAMURI COLATERALE
• ramuri în trigonul femural
• ramuri superficiale:
• a.circumflex iliac superficial
• a.epigastric superficial
• aa.ru inoase externe superioar i in-ferioar
• ramuri profunde:
• a.femural profund
• rr.musculare
• ramura în canalul adductorilor:
• a.descendent a genunchiului
ARTERA CIRCUMFLEX ILIAC SUPERFICIAL
• cea mai sub ire ramur superficial
• pleac de pe fa a anterioar a arterei femurale, la nivelul trigonului femural, la
aproximativ 1 cm. inferior de ligamentul inghinal; la origine poate forma un
trunchi comun cu a.epigastric superficial
• perforeaz fascia cribriform i se îndreapt spre spina iliac antero-
superioar , la marginea ligamentului inghinal, cu vena satelit
• vascularizeaz : tegumentul, esutul subcutanat, ganglionii inghinali superficiali
i se anastomozeaz cu arterele: circumflex iliac profund , fesier superioar
i circumflex femural lateral
ARTERA EPIGASTRIC SUPERFICIAL
• se mai nume te artera subcutanat abdominal

59
• pleac din artera femural la nivelul trigonului fe-mural, la 1 cm. inferior fat
de ligamentul inghinal
• perforeaz teaca vaselor femurale i fascia cribriform (are raport cu grupul
supero-medial al ganglionilor limfatici inghinali superficiali) i urc peste
ligamentul inghinal în esutul subcutanat al peretelui abdominal anterior,
spre ombilic
• vascularizeaz tegumentul, esutul subcutanat, gan-glioni inghinali superficiali
i se anastomozeaz cu a.epigastric inferioar i a.epigastric superficial de
partea opus
ARTERA RU INOAS EXTERN SUPERIOAR
• pleac de pe fa a medial a arterei femurale, la nivelul originii ramurilor
precedente, superior fat de crosa venei safene mari
• perforeaz teaca femural i fascia cribriform i se îndreapt supero-medial pe
deasupra crosei safenei mari i încruci eaz superficial funiculul spermatic
(lig.rotund al uterului)
• vascularizeaz tegumentul abdomenului (inferior), penisul i scrotul (labia
mare)
• se anastomozeaz cu ramuri ale arterei ru inoase interne
ARTERA RU INOAS EXTERN INFERIOAR
• se desprinde de pe fa a medial a arterei femurale la un nivel inferior fa de
crosa venei safene mari (cele dou artere ru inoase externe penseaz între ele
crosa safenei mari)
• se îndreapt medial (anterior de mu chiul pectineu i anterior sau posterior de
mu chiul adductor lung), profund de fascia lata
• perforeaz fascia lata în regiunea superomedial a coapsei i vascularizeaz
tegumentul perineului i scrotului (labiei mari); se anastomozeaz cu ramuri
scrotale (labiale) ale arterei ru inoase interne
RAMURILE MUSCULARE:
• vascularizeaz mu chii: croitor, vast medial i adductori

ARTERA FEMURAL PROFUND

• pleac de pe fa a lateral a arterei femurale la aproximativ
3,5 cm. distal de ligamentul inghinal
• ini ial coboar lateral de artera femural , la nivelul trigonului
femural
• trece profund de mu chiul adductor lung; se termin cu o
ramur perforant care str bate inelul celui de-al treilea

60
 adductor trecând în loja posterioar a coapsei (drept a 4-a
ramur perforant a arterei femurale profunde)
• raporturi:
• anterior vine în raport cu artera femural prin intermediul
venelor femural i femural profund i mu chiului
adductor lung
• ramurile colaterale ale arterei femurale profunde sunt:
• a.circumflex femural lateral
• a.circumflex femural medial
• aa.perforante
• rr.musculare
• artera circumflex femural lateral :
pleac de pe fa a lateral a arterei femurale profunde
trece lateral printre ramurile nervului femural i
posterior de mu chii croitor i drept femural
vascularizeaz art. oldului, regiunea fesier , loja
posterioar a coapsei
• artera circumflex femural medial :
pleac de pe fa a postero-medial a arterei femurale
profunde
ocole te femurul prin medial
vascularizeaz art. oldului, regiunea fesier , loja
posterioar a coapsei
• arterele perforante:
o frecvent în num r de trei
o perforeaz inser ia m.adductor mare i trec în regiunea
posterioar a coapsei
o vascularizeaz loja posterioar a coapsei; se anastomozeaz
între ele în dou moduri: în mu chii i prin arcada
anastomotice la nivelul liniei aspre

ARTERA DESCENDENT A GENUNCHIULUI

o pleac din femural înainte ca aceasta s treac prin inelul celui de-
al treilea adductor
o vascularizeaz pere ii canalului Hunter i articula ia genunchiului

61
7. Artera poplitee
Continu artera femural , de la nivelul inelului celui de-al
treilea adductor, în fosa poplitee.
limite
PROXIMAL = inelul celui de-al treilea adductor

DISTAL = arcada m.solear unde a.poplitee se termin cu 2 aa.tibiale,

anterioar i posterioar .
traiect, raporturi
• ocup planul profund al fosei poplitee, posterior de articula ia
genunchiului:
• formeaz axul arterial al fosei poplitee;
• alc tuie te m nunchiul vasculonervos popliteu împreun cu:
• vena poplitee - situat postero-lateral de artera poplitee;
• nervul tibial - situat postero-lateral de vena poplitee (deci
artera este elementul antero-medial, cel mai profund, al
m nunchiului vasculonervos popliteu).
• anterior are raporturi cu:
• mu chiul popliteu;
• art.genunchiului
• ganglioni poplitei profunzi;
• esut adipos care împiedic compresia arterei în cursul flexiei
gambei
• posterior are raporturi cu:
• vena poplitee;
• nervul tibial;
• fascia poplitee;
• ganglioni poplitei
• medial are raporturi cu mm.semimembranos i gastrocnemian -
cap medial).
ramuri:
• artera poplitee asigur prin ramuri colaterale vasculariza ia în
principal a regiunii genunchiului iar prin ramurile terminale
vascularizeaz gamba i piciorul.
62
• ramurile colaterale ale arterei poplitee:
ramuri articulare (la art.genunchiului)
o artera articular supero-medial
o artera articular supero-lateral
o artera articular infero-medial
o artera articular infero-lateral
o artera articular medie
arterele surale (vascularizeaz m.triceps sural).
• ramurile terminale ale arterei poplitee sunt aa.tibiale anterioar i
posterioar (cea din urm se mai nume te a.tibio-peronier ).

8. Arterele tibiale
ARTERA TIBIAL ANTERIOAR :
origine:
• este ramura terminal de bifurca ie anterioar a arterei poplitee; se
desprinde din artera poplitee la nivelul arcadei tendinoase a mu chiului
solear, în regiunea posterioar a gambei;
termina ie:
• la nivelul interliniei articulare talocrurale, profund de retinaculul mm.
extensori unde se continu cu artera dorsal a piciorului;
traiect, raporturi:
• la origine, proximal, se g se te în regiunea posterioar a gambei, profund de
mu chiul solear
• traverseaz spa iul interosos spre loja anterioar a gambei;
• coboar în loja anterioar a gambei, în alc tuirea m nunchiului vasculonervos
tibial anterior împreun cu venele tibiale anterioare i nervul peronier profund
• acest m nunchi vasculonervos este satelit mu chiului tibial anterior.
• proximal în loja anterioar a gambei, artera tibial anterioar are raporturi:
• antero-medial - mu chiul tibial anterior;
• posterior - membrana interosoas a gambei;
• lateral - mu chii lung extensor al degetelor i lung extensor al halucelui.
• distal, la nivelul lojei anterioare a gambei, are raporturi:
• anterior:
• retinaculul extensorilor;
• tendonul m.lung extensor al halucelui care o încruci eaz dinspre
lateral spre medial.
• posterior:
• fa a lateral a tibiei
63
 • articula ia talocrural
• medial - tendonul m.tibial anterior.
• lateral - tendonul m.lung extensor al degetelor.
ramuri:
ramuri colaterale:
• artera recurent tibial anterioar - pleac din artera tibial anterioar în
partea proximal a lojei anterioare a gambei; are traiect ascendent spre
regiunea genunchiului unde particip la alc tuirea re elei arteriale
periarticulare a genunchiului;
• ramuri musculare care vascularizeaz muðchii lojei anterioare a gambei;
• arterele maleolare anterioare, medial ði lateral care se desprind din
por iunea distal a arterei tibiale i particip la alc tuirea re elelor arteriale
maleolare respective.

ramura terminal : artera dorsal a piciorului.

ARTERA TIBIAL POSTERIOAR

limite:
origine: este ramura posterioar de bifurca ie terminal a arterei poplitee; se desprinde
din artera poplitee la nivelul arcadei tendinoase a mu chiului solear.
termina ie: la nivelul retinaculului mu chilor flexori, în canalul calcanean (pe fa a
medial a calcaneului), unde se împarte în arterele plantare, medial i lateral (ramuri
terminale).
traiect, raporturi:
• de la nivelul arcadei tendinoase a mu chiului solear coboar în loja posterioar a
gambei:
• în 1/3 proximal în axul acestei loji;
• în 1/3 mijlocie deviaz medial i coboar posterior de tibie;
• în 1/3 distal trece în an ul retromaleolar medial de unde se continu în canalul
calcanean.

• în loja posterioar a gambei alc tuie te m nunchiul vasculonervos tibial posterior

împreun cu dou vene satelite i nervul tibial; acest m nunchi vasculonervos coboar
între planurile musculare superficial i profund ale acestei loji musculare a gambei.

• raporturi în 2/3 proximale ale gambei:

• anterior i lateral - mu chiul tibial posterior;
• posterior - mu chiul solear;
• medial - mu chiul lung flexor al degetelor (acesta este mu chiul satelit al arterei
tibiale posterioare).

• raporturi în 1/3 distal a gambei:

• anterior - mu chiul lung flexor al degetelor;
• postero-medial - planul cutaneo-fascial superficial;
• lateral - tendonul calcanean (al lui Ahile).
64
• raporturi în an ul retromaleolar medial:
• se g se te la jum tatea distantei dintre tendonul calcanean i marginea
posterioar a maleolei mediale;
• anterior - tendoanele mu chilor lung flexor al degetelor i tibial posterior;
• posterior - tendonul mu chiului lung flexor al halucelui.

• por iunea terminal se g se te pe fa a medial a calcaneului (în canalul calcanean),

acoperit de retinaculul flexorilor i mu chiul abductor al halucelui.

ramuri:
ramuri colaterale:
• ramuri musculare pentru mu chii lojei posterioare a gambei;
• artera peronier (fibular ):
• se desprinde la 3-5 cm. distal de arcada tendinoas a mu chiului solear;
• traiect infero-lateral printre mu chii solear i tibial posterior;
• se continu pe membrana interosoas , profund de mu chiul lung flexor al
halucelui;
• se termin inferior de maleola lateral ;
• emite urm toarele ramuri:
• ramuri colaterale:
• ramuri musculare;
• artera perforant - trece prin membrana interosoas deasupra maleolei
laterale i ajunge în loja anterioar a gambei, profund de mu chiul lung
extensor al degetelor; particip la alc tuirea re elei maleolare laterale.
• ramuri terminale: ramuri calcaneene laterale.

ramuri terminale:
• artera plantar medial ;
• artera plantar lateral .

9. Venele superficiale ale membrului inferior

1. reprezint un sistem secundar de drenaj venos al
membrului inferior; se g sesc imediat sub tegument,
în esutul celuloadipos subcutanat; prezint valvule
2. în principal sunt reprezentate de c tre venele safene:
v.safen mare i v.safen mic , precum i tributarele
lor.
3. venele safene au origine la nivelul piciorului, din
extremit ile arcului venos dorsal al piciorului:

65
 9.1. Vena safen mare
este vena superficial medial a membrului inferior, cea mai lung
ven a corpului
pleac din extremitatea medial a arcului venos dorsal al piciorului;
se termin la nivelul trigonului femural Scarpa, unde se vars în vena
femural

TRAIECT, RAPORTURI
trece pe fata medial a maleolei tibiale (medial )
urc superficial, subcutanat, la gamb :
o în partea medial a gambei, înso it anterior de c tre n.safen ;
acesta este nervul satelit al v. safene mari

trece posterior de condilul medial al tibiei i de condilul medial al

femurului
o la nivelul genunchiului este înso it de ramura safen din a.
descendent a genunchiului
î i continu traiectul ascendent în partea medial a coapsei,
superficial de fascia lata
o portiunea sa terminal este la nivelul trigonului femural
o descrie crosa v.safene mari ce trece prin hiatusul safen al
fasciei cribriforme i se vars în v.femural
o la coaps e înso it de ramuri cutanate ale nervului femural
TRIBUTARE
o majoritatea venelor superficiale mici ale membrului inferior
o vv.anastomotice cu sistemul venos profund al membrului inferior
o vena safen accesorie:
aceasta interconecteaz venele safen mare i safen mic
colecteaz venele superficiale posterioare ale coapsei
o venele ru inoase externe (dreneaz în crosa safenei mari)
o vena circumflex iliac superficial (la nivelul crosei)
o vena epigastric superficial (la nivelul crosei venei safene mari)

9.2. Vena safen mic

>> este vena superficial , subcutanat a membrului inferior; în principal
este vena superficial posterioar a gambei.
66
TRAIECT, RAPORTURI
pleac din extremitatea lateral a arcului venos dorsal al
piciorului

67
 trece posterior de maleola fibular (lateral )
urc în axul fe ei posterioare a gambei; are raport cu n.sural
ajunge la nivelul fosei poplitee unde perforeaz fascia poplitee
(în partea inferioar a fosei) i se vars în vena poplitee
TRIBUTARE
re elele venoase ale piciorului (dorsal i plantar )
vene superficiale posterioare ale gambei
vene anastomotice cu venele profunde ale gambei

10. Limfaticele membrului inferior

• sta ia terminal limfatic obligatorie pentru limfa membrului inferior este
reprezentat de c tre gg.limfatici inghinali, situa i în regiunea anterioar
a coapsei (trigonul femural), inferior de ligamentul inghinal
• fa de fascia cribriform unii sunt dispu i superficial - gg. inghinali
superficiali - iar unii sunt situa i profund - gg. inghinali profunzi -.

GG . IN GH IN AL I S U P E R F IC I AL I
• 8 - 12 ganglioni situa i superficial de fascia cribriform , în trigonul
femural
• Quenu îi împarte în 4 grupuri prin dou perpendiculare intersectate la
locul de v rsare a venei safene mari în vena femural :
• grupul supero-lateral
• grupul supero-medial
• grupul infero-lateral
• grupul infero-medial
• grupul supero-lateral: pe traiectul vaselor circumflexe iliace
superficiale
• dreneaz limfa regiunii fesiere i p r ii laterale a peretelui
abdominal subombilical
• grupul supero-medial: ganglioni dispu i: deasupra crosei safene, pe
vasele epigastrice superficiale i pe vasele ru inoase externe
• dreneaz limfa de la nivelul: organelor genitale externe, perineului,
anusului, p r ii mediane a peretelui abdominal subombilical
• grupul inferior: un lan ganglionar situat vertical de-a lungul
por iunii terminale a venei safene mari
• dreneaz limfatice superficiale ale membrului inferior

68
 • subgrupul infero-medial mai dreneaz limf de la nivelul
organelor genitale externe, perineului, anusului
• subgrupul infero-lateral mai dreneaz limf de la nivelul
regiunii fesiere
• to i ganglionii limfatici inghinali superficiali trimit eferen ele spre
ganglionii iliaci externi; acestea traverseaz prin lacuna vascular , fie
prin inelul femural, fie anterior sau lateral de vasele femurale
GG . IN GH IN AL I P R OF U N Z I
• 1-3 ganglioni situa i sub fascia cribriform , la nivelul hiatusului safen
al acesteia, medial fa de vasele femurale (vena femural )
• cel superior (gg.Cloquet-Rosenmuller) este situat în lacuna
vascular , medial de vena femural , pe lig. lacunar Gimbernat
(adenita sa trebuie diferen iat de o hernie femural strangulat )
• primesc aferen e de la:
• ganglionii inghinali superficiali
• limfaticele profunde ale membrului inferior
• glandul penisului (clitorisului)
• trimit vase eferente la gg.iliaci externi pe calea lacunei vasculare

G G . L I M F A T I C I P O P L I T E I : se g sesc la nivelul fosei poplitee, superficial sau

profund de fascia poplitee:
• gg.poplitei superficiali:
o dispusi în raport cu por iunea terminal a v.safene mici (crosa safenei mici),
superficial de fascia poplitee
o primesc aferente de la regiunile calcanean lateral i dorsal a piciorului (din
teritoriul drenat venos de vena safen mic )
o trimit eferentele prin hiatusul adductorului mare spre gg.inghinali profunzi
• gg.poplitei profunzi sunt dispu i profund în fosa poplitee:
o trimit eferen e la gg.inghinali profunzi

La gamb , pe vasele omonime se mai descriu:

o gg.tibial anterior
o gg.tibial posterior
o gg.fibular

69
11. BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1) Anatomia lui Gray descriptiv i aplicat . ed.27 – vol.III Angiologie,
neurologie - tradus i adaptat de Gr.T.Popa i Florica Gr.Popa –
Ed.Jean Leon, Bucure ti, 1945
2) April, W.E. – Anatomy, 2nd edition- Williams & Wilkins, USA, 1990
3) Boutillier, B., Outrequin, G. – Anatomie – www.remede.org, 2001
4) Feneis, H., Dauber, W. – Pocket atlas of Human Anatomy, Georg Thieme
Verlag, 2000
5) NETTER, F. – Atlas of Human Anatomy, 2nd ed., Novartis, 1997
6) Papilian, V., Papilian V.V. – Manual practic de disec ie i descoperiri
anatomice, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1994
7) Paturet, G. – Traite d’anatomie humaine - Masson et.C-ie. Editeurs, Paris,
1958
8) Poirier, P., Baumgartner, A. – Precis de dissection, Masson et C.ie, Paris,
1909
9) Ranga, V., Zaharia, C., Panaitescu, V., Ispas, Al. – Anatomia omului, vol.II
– 2.Membrele – Facultatea de Medicin General , Catedra de Anatomie,
Bucure ti, 1979 – 1980
10) Rouviere, H. – Anatomie humaine, descriptive, topographique et
fonctionelle; Masson et.C-ie. Editeurs, Paris, 1974
11) Rouviere, H. – Precis d’anatomie et de dissection, Masson et.C-ie.
Editeurs, Paris, 1949
12) Williams, P.l., Warwick, R., Dyson, M., Bannister, L.H. – Gray’s anatomy,
37th ed. Churchill Livingstone, 1989

70