SCHELETUL ȘI JONCȚIUNILE

MEMBRULUI INFERIOR în
aspect aplicativ
Catedra de anatomie și anatomie clinică
Lector, dr. șt. med., Bendelic Anastasia
Membrul inferior
▪ Membrul inferior cuprinde:
1. Fesă (natis, clunis);
2. Coapsă (femur);
3. Gambă (crus);
4. Picior (pes).
Oasele membrelor
Scheletul membrelor (superioare și
inferioare) constă din:
1. Oasele centurilor (cingulum),
2. Oasele părților libere ale
membrelor (pars libera membri).
 Scheletul membrului inferior
▪ Centura pelviană (cingulum
pelvicum s. cingulum
membrorum inferiorum):
1. coxalul (format din ilion,
ischion și pubis).
▪ Scheletul părții libere a
membrului inferior (skeleton
partis liberae membri inferioris):
1. femurul;
2. tibia și fibula;
3. oasele piciorului (oasele
tarsiene, metatarsiene și
falangele degetelor).
Scheletul membrului inferior
Centura pelviană
▪ Coxalul (os coxae) este constituit din 3
porțiuni:
1. Ilion (os ilium);
2. Ischion (os ischii);
3. Pubis (os pubis).

PS. La mijlocul feței laterale a coxalului –

o cavitate, numită acetabul (acetabulum),
formată prin contribuția corpurilor celor
trei oase constitutive ale coxalului.
Coxalul
▪ Acetabulul (acetabulum) prezintă:
1. Marginea (sau limbul) acetabulului
(margo acetabuli s. limbus acetabuli);
2. Scobitura acetabulului (incisura
acetabuli);
3. Fața semilunară (facies lunata);
4. Fosa acetabulului (fossa acetabuli).
Ilionul (parte componentă a
coxalului)
▪ Ilionul (os ilium) constă din:
1. Corpul ilionului (corpus ossis ilium);
2. Aripa ilionului (ala ossis ilium), căreia
i se descriu:
a) Creasta iliacă (crista iliaca);
b) Patru spine iliace;
c) Două fețe (suprafețe).
Ilionul (parte componentă a coxalului)
▪ Aripa ilionului prezintă:
1. Creasta iliacă (crista iliaca): labium
externum, linia intermedia, labium internum;
2. Spina iliacă antero-superioară (spina
iliaca anterior superior);
3. Spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca
anterior inferior);
4. Spina iliacă postero-superioară (spina
iliaca posterior superior);
5. Spina iliacă postero-inferioară (spina
iliaca posterior inferior).
Ilionul (parte componentă a coxalului)
▪ Fața externă sau fața gluteală
(facies glutea ossis iliium) a aripii
ilionului:
1. Linia gluteală inferioară (linea
glutea inferior);
2. Linia gluteală anterioară (linea
glutea anterior);
3. Linia gluteală posterioară (linea
glutea posterior).
 Ilionul (parte componentă a coxalului)
▪ Fața internă a aripii ilionului:
1. Fosa iliacă (fossa iliaca), delimitată
inferior de linia arcuată (linea
arcuata);
2. Suprafața sacropelviană (facies
sacropelvica) alcătuită, la rândul ei,
din:
a) Fața auriculară (facies auricularis);
b) Tuberozitatea iliacă (tuberositas
iliaca).
Ischionul (parte componentă a coxalului)
▪ Ischionul (os ischii) constă din:
1. Corpul ischionului (corpus ossis
ischii);
2. Ramura ischionului (ramus ossis
ischii).
Ischionul (parte componentă a coxalului)
▪ Tuberozitatea ischiatică (tuber
ischiadicum).
▪ Spina ischiatica (spina ischiadica)
separă:
1. Marea scobitură ischiatică
(incisura ischiadica major);
2. Mica scobitură ischiatică (incisura
ischiadica minor).
 Pubisul (parte componentă a coxalului)
▪ Pubisul (os pubis) constă din:
1. Corpul pubisului (corpus ossis
pubis);
2. Ramura superioară (ramus
superior ossis pubis);
3. Ramura inferioară (ramus inferior
ossis pubis).
Pubisul (parte componentă a coxalului)
▪ Pe corpul pubisului se disting:
1. Tuberculul pubian (tuberculum
pubicum);
2. Creasta pubică (crista pubica);
3. Fața simfizară (facies
symphysialis ossis pubis).
 Pubisul (parte componentă a coxalului)
▪ Pe ramura superioară a pubisului se
află:
1. Eminența iliopubică (eminentia
iliopubica);
2. Creasta pectineală (pecten ossis
pubis);
3. Creasta obturatoare (crista
obturatoria);
4. Șanțul obturator (sulcus
obturatorius).
Coxalul
▪ Gaura obturată (foramen
obturatum) este delimitată de
ischion și pubis.
▪ Ramura ischionului împreună cu
ramura inferioară a pubisului se
numesc ramură ischiopubică
(ramus ischiopubicus).
 Pelvisul osos în ansamblu
▪ Pelvisul osos (pelvis ossea)
sau bazinul, reprezită un inel
osos format prin unirea:
a) oaselor coxale,
b) sacrului,
c) coccigelui.
Pelvisul osos în ansamblu
▪ Pelvisul sau bazinul
cuprinde 2 compartimente:
1. pelvisul mare (pelvis major),
2. pelvisul mic (pelvis minor).
Pelvisul osos în ansamblu
▪ Cele două compartimente sunt
separate prin linia terminalis, ce
trece prin:
1) promontoriu;
2) aripile sacrului;
3) liniile arcuate ale oaselor iliace;
4) pecten ossis pubis;
5) creasta pubică;
6) marginea superioară a simfizei
pubiene.
Pelvisul mic (pelvis minor)
▪ Pelvisul mic prezintă două
aperturi (sau strâmtori):
a) apertura pelvis superior;
b) apertura pelvis inferior.

▪ Apertura pelvis superior (sau

strâmtoarea superioară a
pelvisului) corespunde cu linia
terminalis.
Pelvisul mic (pelvis minor)
 Apertura pelvis inferior (sau
strâmtoarea inferioară a
pelvisului) este delimitată de:
a) coccige,
b) ligamentul sacrotuberos;
c) tuberozitatea ischiatică;
d) ramura ischiopubică;
e) marginea inferioară a simfizei
pubiene.
 Diametrele pelvisului mare
▪ Diametrele bazinului mare sunt următoarele:
1. diametrul bispinos (distantia interspinalis) – 25-27 cm;
2. diametrul bicrest (distantia intercristalis) – 27-29 cm;
3. diametrul bitrohanterian (distantia intertrochanterica) – 30-32 cm;
4. diametrul anteroposterior sau conjugata externă (conjugata
externa) – 20-21 cm.
Diametrele pelvisului mic
▪ Diametrele aperturii (strâmtorii)
superioare sunt:
1. diametrul transversal (diameter
transversus) – 13,5 cm;
2. diametrul oblic (diameter obliquus) –
12,5 cm;
3. diametrul anteroposterior (diametri
conjugati) include:
a) conjugata vera anatomica – 11,5 cm;
b) conjugata vera obstetrica – 11 cm;
c) conjugata diagonalis – 12,5 cm.
 Diametrele pelvisului mic
▪ Diametrele aperturii (strâmtorii)
inferioare:
1. diametrul transversal (diameter
transversus) – 11 cm;
2. diametrul anteroposterior
(conjugata recta) – 9-11 cmm.
Particularități de gen ale
pelvisului feminin
▪ Aripile iliace sunt dispuse mai
lateral și distanța dintre ele mai mare.
▪ Promontoriul proeminează mai puțin
decât la bărbați, astfel apertura
superioară este mai largă.
▪ Sacrul mai lat și mai scurt.
▪ Tuberozitățile ischiatice sunt mai
depărtate, distanța dintre ele fiind mai
mare.
▪ Unghiul dintre ramurile ischiopubiene
la femei depășește 90 (arcul pubian),
la bărbați fiind egal cu 70-75 (unghi
subpubian).
Unghiul subpubian (angulus subpubicus)
și arcada pubiană (arcus pubicus)
Pelvisul, elemente palpabile pe viu
▪ Crestele iliace pot fi ușor palpate la nivelul vertebrei L4.
▪ Creasta iliacă se termină anterior cu spina iliacă antero-
superioară, care este uțor de palpat.
▪ Creasta iliacă se termină posterior cu spina iliacă
postero-superioară, paplpabilă și ea.
▪ Se pot palpa simfiza pubiană și tuberculul pubian.
▪ Tuberozitatea ischiatică se palpează ușor în partea
inferioară a fesei.
▪ Creasta sacrală mediană și coccigele se palpează în
fisura interfesieră.
Repere osoase ale
trunchiului
▪ Procesul spinos al vertebrei L2 reprezintă
limita inferioară a măduvei spinării.
▪ O linie orizontală care unește cele mai înalte
puncte ale crestelor iliace trece prin vârful
procesului spinos al vertebrei L4 (și discul
intervertebral dintre L3 și L4). Acesta este un
reper util atunci când se efectuează puncția
lombară.
▪ Procesul spinos al vertebrei S2 se află la
mijlocul liniei trasate între spinele iliace
postero-superioare.
 Scheletul părții libere a m/i

▪ Femurul (os lung):

1. Extremitate superioară =
epifiză proximală;
2. Corpul femurului = diafiză;
3. Extremitate inferioară =
epifiză distală.
 Femurul
▪ Extremitatea superioară (proximală)
prezintă:
1. Capul femurului (caput femoris);
2. Colul femurului (collum femoris);
3. Trohanterul mare (trochanter major);
4. Trohanterul mic (trochanter minor);
5. Linia intertrohanteriană (linea
intertrochanterica);
6. Creasta intertrohanteriană (crista
intertrochanterica).
Femurul
▪ Corpul femurului prezintă:
1. Fețele anterioară, medială și laterală netede.
2. Margine posterioară rugoasă, numită linie
aspră (linea aspera) și care constă din două
buze: medială (labium mediale) și laterală
(labium laterale).
3. Proximal, buza laterală se continuă cu
tuberozitatea gluteală (tuberositas glutea),
iar buza medială – cu linea pectineală (linea
pectinea).
Femurul
▪ Corpul femurului prezintă:
1. Distal, buza laterală se continuă cu linia
supracondiliană laterală (linia
supracondilaris lateralis), iar buza medială
– cu linia supracondiliană medială (linia
suprcondylaris medialis).
2. Între cele două linii supracondiliene se
găsește o suprafață triunghiulară numită
față poplitee (facies poplitea).
 Femurul

▪ Extremitatea inferioară (distală) prezintă:

1. Două proeminențe articulare numite condili: unul medial
(condylus medialis) și altul lateral (condylus lateralis).
2. Anterior cei doi condili converg spre o față articulară numită față
patelară (facies patellaris), posterior sunt separați prin fosa
intercondiliană (fossa intercondilaris).
3. Superior de condili – doi epicondili: medial (epicondylus
medialis) și lateral (epicondilys lateralis).
Femurul, elemente palpabile pe viu
▪ Numai extremitățile superioară și
inferioară a femurului sunt
palpabile pe viu, corpul fiind
acoperit în totalitate de mușchi.
▪ Femurul oferă spre palpare:
trohanterul mare, trohanterul
mic, condilii medial și lateral,
epicondilii medial și lateral.
Scheletul părții libere a m/i
▪ Oasele gambei – tibia și
fibula (oase lungi) –
prezintă:
1. Extremitate superioară =
epifiză proximală;
2. Corp = diafiză;
3. Extremitate inferioară =
epifiză distală.
 Tibia
▪ Extremitatea superioară (proximală) a tibiei prezintă:
1. Doi condili: condilul medial (condylus medialis) și
condilul lateral (condilus lateralis).
2. Fața superioară sau platoul tibiei (planum tibiae)
prezintă mai multe detalii:
a) Fețele articulare superioare (facies articulares
superiores tibiae);
b) Eminența intercondiliană (eminentia
intercondylaris);
c) Ariile intercondiliene anterioară (area
intercondylaris anterior) și posterioară (area
intercondylaris posterior).
 Tibia
▪ Corpul tibiei (corpus tibiae), prismatic triunghiular,
prezintă:
1. Trei margini: marginea anterioară (margo
anterior), care continuă proximal cu tuberozitatea
tibiei (tuberositas tibiae), marginea medială
(margo medialis) și marginea interosoasă (margo
interossea).
2. Trei fețe (suprafețe): față medială (facies medialis),
fața laterală (facies lateralis) și fața posterioară
(facies posterior), care prezintă o linie oblică, linia
solearului (linea musculi solei).
 Tibia
▪ Extremitatea inferioară (distală) prezintă:
1. Maleola medială (malleolus medialis)
cu o față articulară (facies articularis
malleoli medialis);
2. Scobitura fibulară (incizura fibulară);
3. Fața articulară inferioară (facies
articularis inferior).
Fibula (sau peroneul)
▪ Pe extremitatea superioară (proximală) a fibulei
distingem:
1. Capul fibulei (caput fibulae) cu o față articulară
(facies articularis capitis fibulae) și un vârf (apex
capitis fibulae);
2. Colul fibulei (collum fibulae).
▪ Corpul fibulei (corpus fibulae), prismatic triunghiular,
cu 3 fețe și 3 margini.
▪ Pe extremitatea inferioară (distală) se află:
1. Maleola laterală (malleolus lateralis) cu o față
articulară (facies articularis malleoli lateralis) și o fosă
adâncă (fossa malleoli lateralis).
Tibia, elemente palpabile pe viu
▪ Tuberozitatea tibiei se palpează la 5 cm
distal de vârful rotulei.
▪ Condilii tibiali pot fi palpați pe ambele
laturi ale ligamentului patelar.
▪ Marginea anterioară este palpabilă pe toată
lungimea ei, de la tuberozitatea tibiei până la
maleola medială.
▪ Fața medială, subcutanată a tibiei este ușor
de palpat.
▪ Maleola medială, proeminentă pe partea
medială a gleznei, este vizibilă și palpabilă
sub piele.
Fibula, elemente palpabile pe viu
▪ Capul fibulei poate fi palpat la
extremitatea proximală.
▪ Maleola laterală, proeminentă pe
partea laterală a gleznei, este
vizibilă și palpabilă sub piele.
Scheletul părții libere a m/i
▪ Scheletul piciorului cuprinde:
1. Oase tarsiene (oase scurte) – 7
la număr;
2. Oase metatarsiene (oase lungi)
– 5 la număr;
3. Falangele degetelor piciorului
(oase lungi) – 14 la număr.
Oasele tarsiene
▪ Oasele tarsiene (ossa tarsi) sunt dispuse în
două rânduri:
▪ Rândul proximal (cu două oase suprapuse):
calcaneul (calcaneus) și talusul (os tali);
▪ Rândul distal: navicularul (os naviculare),
cuboidul (os cuboideum) și trei oase
cuneiforme: medial (os cuneiforme
mediale), intermediar (os cuneiforme
intermedium) și lateral (os cuneiforme
laterale).
 Oase metatarsiene
▪ Oasele metatarsiene (ossa
metatarsi) sunt oase
monoepifizare și prezintă:
1. Bază (basis ossis metatarsi);
2. Corp (corpus ossis metatarsi),
3. Cap (caput ossis metatarsi).
Falangele piciorului
▪ Falangele piciorului (phalanges pedis), oase
monoepifizare, câte trei pentru fiecare deget:
1. Falangă proximală (phalanx proximalis);
2. Falangă mijlocie (phalanx media);
3. Falangă distală (phalanx distalis).
▪ Fiecare falangă are trei porțiuni:
1. Bază (basis phalangis pedis);
2. Corp (corpus phalangis pedis);
3. Cap (caput phalangis pedis) cu trochlea
phalangis.
Piciorul în ansamblu
▪ Piciorul are structură de boltă ce atenuează șocurile
pe verticală (în timpul mersului, alergatului).
▪ Bolta plantară are trei stâlpi de sprijin reprezentați
de:
a) Tuberozitatea calcaneului,
b) Capul metatarsianului I;
c) Capul metatarsianului V.
▪ Stâlpii sunt uniți prin două arcuri longitudinale.
▪ Arcurile longitudinale, la rândul lor, sunt unite prin
două arcuri transversale.
 Piciorul în ansamblu
▪ Arcurile longitudinale, două la
număr:
a) arcul medial (arc de mișcare, nu ia
contact cu solul) este format de
calcaneu, talus, navicular, oase
cuneiforme, oasele metatarsiene I, II,
III.
b) arcul lateral (arc de suport, ia contact
cu solul) este format de calcaneu,
cuboid, oasele metatarsiene IV și V.
 Piciorul în ansamblu
▪ Arcurile transversale, două la
număr:
a) arcul transversal proximal (o
curbură maximă ce nu ia contact
cu solul) format de osul cuboid și
cele trei oase cuneiforme.
b) arcul transversal distal, puțin
arcuit, corespunde capetelor
oaselor metatarsiene.
Bolta plantară
▪ Bolta plantară este menținută
arcuită de:
a) Ligamente;
b) Tendoane;
c) Mușchi.
PS. Ligamentele, mușchii și
tendoanele lor for fi studiate în
continuare (artrologie, miologie).
Plantograma. Picior plat. Picior
scobit
Elementele piciorului palpabile pe viu
▪ Capul și corpul talusului pot fi
palpate în partea anterioară a gleznei.
▪ Tuberozitatea cacaneului, unul din
stâlpii de sprijin de pe fața plantară.
▪ Sustentaculum talii distal de vârful
maleolei mediale.
▪ Tuberozitatea navicularului medial
și cuboidul – lateral.
▪ Capul metatarsianului I și
tuberozitatea metatarsianului V.
Repere osoase ale
membrului inferior
▪ Coxalul (creasta iliacă, spina iliacă antero-
superioară, spina iliaca antero-inferioară,
tuberculul pubian, tuberozitatea ischiatică);
▪ Femurul (_____, ____, _____....);
▪ Tibia (_____, ______, _____...);
▪ Fibula (_____, _____,...);
▪ Oase tarsiene (_____, ____, ....);
▪ Oase metatarsiene (___, ____, ....);
▪ Falangele degetelor (___, ___, ....).
Particularități în structura oaselor
membrelor inferioare
▪ Oasele membrului inferior sunt masive, articulațiile dintre diferite
segmente ale lui sunt mai puțin mobile decât la membrul superior.
▪ Degetele piciorului au fost supuse unei involuții de lungime.
▪ Halucele este situat în aceeași serie cu celelalte degete și nu e prea
mobil.
▪ Piciorul are structură de boltă, ce atenuează șocurile pe verticală în
timpul mersului, alergărilor și salturilor.
Joncțiunile membrului inferior
▪ Joncțiunile centurii pelviene
(juncturae cinguli pelvici):
1. joncțiuni fibroase
(sindesmozele proprii ale
pelvisului);
2. joncțiuni cartilaginoase
(simfiza pubiană);
3. joncțiuni sinoviale (art.
sacroiliacă).
▪ Joncțiunie părții libere a
membrului inferior (juncturae
partis liberae membri inferioris):
1. joncțiuni fibroase (membrana
interosoasă a gambei,
sindesmoza tibiofibulară);
2. joncțiuni sinoviale (art.
coxofemurală, art. genunchiului,
art. tibiofibulară, art.
talocrurală, artt. piciorului).
Joncțiunile centurii pelviene
▪ JONCȚIUNI FIBROASE
(sindesmozele proprii ale pelvisului):
1. Membrana obturatoare;
2. Lig. sacrotuberos,
3. Lig. sacrospinos,
4. Lig. iliolombar.
Joncțiunile centurii pelviene
▪ JONCȚIUNI CARTILAGINOASE:
1. Simfiza pubiană (sincondroză
secundară):
✓Discul interpubian;
✓Lig. pubian superior;
✓Lig. pubian inferior (arcuat).
Joncțiunile centurii pelviene
▪ JONCȚIUNI SINOVIALE:
1. Articulația sacroiliacă:
✓Fețele auriculare ale sacrului și
ilionului;
✓Capsula articulară, înserată pe
marginile fețelor articulare;
✓Ligamente care fortifică capsula
articulară: ligg. sacroiliace
anterior, interosos și posterior.
 Articulația sacroiliacă
▪ Este o articulație plană.
▪ Mișcări de nutație (baza sacrului
se înclină înainte și în jos) și
contranutație (baza sacrului se
deplasează înapoi).
 Joncțiunile părții libere a
membrului inferior
▪ JONCȚIUNI FIBROASE:
1. Membrana interosoasă a gambei
(joncțiunea tibiofibulară
intermediară);
2. Sindesmoza tibiofibulară
(joncțiunea tibiofibulară distală):
✓Lig. tibiofibular anterior;
✓Lig. tibiofibular posterior;
✓Lig. tibiofibular transversar.
Joncțiunile părții libere a
membrului inferior
▪ JONCȚIUNI SINOVIALE:
1. Art. coxofemurală (art. șoldului);
2. Art. genunchiului;
3. Art. tibiofibulară;
4. Art. talocrurală;
5. Artt. piciorului.
Articulația coxofemurală
(articulația șoldului)
1. Fețe articulare: fața semilunară a
acetabulului (+ labrul acetabular) și
capul femurului;
2. Capsula articulară înserată pe
marginile fețelor articulare constă din
2 straturi: membrana sinovială
(intern) și membrana fibroasă
(extern);
3. Ligamentele care fortifică capsula
articulară: zona orbiculară, lig.
iliofemural, lig. pubofemural, lig.
ischiofemural, lig. transvers al
acetabulului, lig. capului
femurului.
Articulația coxofemurală
(articulația șoldului)
▪ Este o articulație sferoidală (sau
articulație cotilică).
1. Flexia și extensia (în jurul axei
frontale sau transversale);
2. Abducția și adducția (în jurul axei
sagitale sau anteroposterioare);
3. Rotația medială și laterală (în jurul
axei verticale sau longitudinale);
4. Circumducția sau mișcarea
circulară.
Articulația genunchiului
▪ Este o articulație compusă,
care constă din 2 articulații
simple:
1. Articulația femurotibială
(între condilii femurali și
condilii tibiali);
2. Articulația femurorotuliană
(între fața patelară a
femurului și fața articulară a
rotulei).
Articulația genunchiului
▪ În cavitatea articulară găsim:
1. Meniscul medial și meniscul
lateral;
2. Ligg. meniscofemurale
anterior și posterior;
3. Lig. transvers al genunchiului;
4. Ligg. încrucișate anterior și
posterior;
5. Plica sinovială infrapatelară;
6. Plicele alare.
Articulația genunchiului
▪ Capsula articulară la exterior
fortificată de:
▪ Lig. patelar;
▪ Retinaculul patelar medial;
▪ Retinaculul patelar lateral;
▪ Lig. colateral tibial;
▪ Lig. colateral fibular;
▪ Lig. popliteal oblic;
▪ Lig. popliteal arcuat.
Articulația genunchiului
▪ Este o articulație bicondiliană:
1. Flexie și extensie (în jurul
axei frontale sau transversale);
2. Rotație medială și laterală (în
jurul axei verticale sau
longitudinale)
 Articulația tibiofibulară
▪ Art. tibiofibulară (joncțiunea
tibiofibulară proximală):
1. Fețe articulare: capul fibulei și fața
articulară fibulară a tibiei;
2. Capsula articulară înserată pe
marginile fețelor articulare constă din
2 straturi: membrana sinovială
(intern) și membrana fibroasă
(extern);
3. Ligamentele care fortifică capsula
articulară: ligg. anterior și posterior
ale capului fibulei.
Articulația talocrurală
1. Fețe articulare: trohleea
talusului, fața articulară
inferioară a tibiei, fețele
articulare ale celor două maleole.
2. Capsulă articulară, înserată pe
marginile fețelor articulare;
3. Ligamente care fortifică capsula
articulară: ligg. colaterale
medial și lateral.
Articulația talocrurală
▪ Este o articulație trohleară
(sau ginglim):
1. Flexie dorsală și flexie
plantară (în jurul axei
frontale sau transversale).
Articulațiile piciorului
1. Articulațiile intertarsiene;
2. Articulațiile tarsometatarsiene sau
articulațiile lui Lisfranc (articulații
plane);
3. Articulațiile intermetatarsiene
(articulații plane);
4. Articulațiile metatarsofalangiene
(articulații elipsoidale),
5. Articulațiile interfalangiene
(articulații trohleare sau ginglim).
 Articulațiile piciorului
▪ Articulația transversă a tarsului
sau articulația lui Chopart:
1. Articulația
talocalcaneonaviculară;
2. Articulația calcaneocuboidiană.
 Mișcările în articulațiile piciorului
▪ Eversiune și inversiune a piciorului;
▪ Flexie plantară și flexie dorsală.
 Dezvoltarea oaselor membrelor
▪ Toate oasele membrelor ▪ Se osifică prin
trec prin cele trei etape de osteogeneză encondrală
dezvoltare: și deci sunt oase condrale
(sau secundare).
1. membranoasă (sau
desmală),
2. cartilaginoasă (sau
condrală),
3. osoasă.
 Malformații congenitale ale
membrelor (dismelii)
▪ Absența membrelor sau absența
unor segmente:
1. Amelia – lipsa extremității libere
a membelor.
2. Focomelia se caracterizează prin
absența coapsei, gambei, piciorul
fiind înserat în regiunea fesieră.
3. Apodia – absența piciorului.
4. Adactilia – absența degetelor.
▪ Creșterea în exces sau
hiperplazia:
1. Polimelia – membre
supranumerare.
2. Polidactilia – degete
supranumerare.
3. Polifalangia – falange
supranumerare cu macrodactilie
(de ex. trifalangia halucelui)
Polimelie
Polidactilie
Simelie (sau sirenomelie)
▪ Simelia (sau sirenomelia)
– fuziunea medială a
membrelor inferioare cu
picior dublu.
 Picior strâmb congenital
▪ Piciorul strâmb congenital poate avea
mai multe variante:
1. Varus equinus (piciorul orientat spre
interior, formând un unghi drept cu
gamba);
2. Talus valgus (piciorul este orientat
spre exterior în raport cu gamba).
Picior „despicat”. Deformare în
cleste de homar
▪ Lipsa congenitală a
unuia sau a mai multor
degete se mai numește
ectrodactilie.