U.M.F.

CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI

Gametogeneza

Gametogeneza (ovogeneza sau spermatogeneza) reprezinta procesul de formare a

gametilor feminini sau masculini apti pentru reproducere.
Aceasta prezinta o etapa preliminara, comuna, de aparitie si migrare a celulelor germinale
primordiale fiind ulterior divizata in functie de sex in ovogeneza si spermatogeneza.
Meioza- Procesul principal de diviziune prin care se obtin gametii se numeste meioza
(diviziune specific celulelor sexuale, apare doar in gametogeneza). Rolul acesteia consta in
meninerea constant a numrului de cromozomi la toate generaiile unei specii; acest proces
este indeplinit prin trecerea de la o celula precursoare diploida ( ovocit primar/spermatocit
primar cu 23X2 cromozomi) la gamet haploid (ovul/spermatida cu 23 X1 cromozomi).
Meioza cuprinde 2 etape: meioza I , reductionala (23X2, 4N ADN23X1, 2N ADN) si
meioza II, ecuationala (23X1, 2N AND23X1, N ADN);

Interfaza- dublarea Zigoten-formarea Pachiten-

Ovocit/spermatocit
cantitatii de ADN tetradelor cromozomialecrossingover
primar
cromozomial

AnafazaII Diakineza-indepartarea
Rezultatul meiozeiI- cromozomilor
MetafazaII-alinierea formarea a 2 celule fiice
cromozomi pe placa
ecuatoriala
Meioza I -
Meioza I -
TelofazaII
reductiona
reductiona
la
la
Meioza II -
Meioza II -
ecuational
Rezultatul meioze iII a ecuational
a
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI

Interfaza - dublarea cantitatii de ADN (2N AND, cate 2 cromozomi omologi matern si patern = 1 pereche
de cromozomi cu cate 1 cromatida 4N AND, cate 2 cromozomi omologi cu 2 cromatide fiice unite prin
centromer=1 pereche de cromozomi cu cate 2 cromatide) si marirea celulara (etapa anterioara meiozei)
Meioza I, diviziunea primara reductionala
A.ProfazaI schimbul de ADN intre cromozomii omologi
1.Leptoten crestere volum nuclear, condensare cromozomi care devin alungiti, spiralati si alcatuiti din 2
cromatide fiice unite la nivelul centromerului (4N ADN)
2.Zigoten unire cromozomi omologi materni si paterni prin sinapse, formand cate o pereche sau tetrada
cromozomiala (23 la numar, reprezinta fiecare pereche cromozomiala cu cei 2 cromozomi bivalenti uniti,
cu cate 4 cromatide).
3.Pachiten scurtarea, ingrosarea si spiralarea cromozomiala; formarea de chiase (puncte de unire intre
cromozomi) si realizarea de crossing-over (schimbarea de material genetic intre cromatidele nonfiice
pentru recombinarea informatiei genetice- variabilitate genetica individuala)
4.Diploten debutul separarii cromzomilor de la nivelul tetradelor prin indepartarea ceontromerelor dar
ramanerea cuplajului la nivelul chiasmelor
5.Diakineza- indepartarea in continuare a cromozomilor, formarea fusului de divizune
B.MetafazaI- alinierea cromozomilor omologi pe placa ecuatoriala
C.AnafazaI - separarea cromozomilor omologi fara disjunctia centromerului si migrarea la poli opusi de-a
lungul fusului de divizune cu formarea a 2 seturi haploide (23cromozomi)
D.TelofazaI- ajungerea cromozomilor la poli, disparitia fusului de diviziune, decondensarea cormozomilor,
formarea membranei nucleare, formarea membranelor celulare, rezultarea a 2 celule fiice haploide cu 23 X
1 cromozomi, dar fiecare avand cate 2 cromatide fiice adica 2N ADN (1 ovoctit secundar si primul globul
polar = material genetic dar fara citoplasma/ 2 spermatociti secundari)
Interfaza fara crestere sau dublarea cantitatii de ADN
Meioza II, diviziunea secundara ecuationala
A.Pofaza II scurtarea si ingrosarea cromatidelor, formarea fusului de divizune prin migrarea centriolilor
B. Metafaza II atasarea cromozomilor prin centromere la fusul de diviziune
C.Anafaza II clivajul centromerelor si diviziunea cromatidelor surori in 2 cromozomi frati cu migrarea
spre poli opusi
D.Telofaza II - alungirea si despiralarea cromozomilor,dispartia fusului de divizune, formarea invelisului
nuclear, clivajul membranei citoplasmatice cu formarea a 2 celule fiice haploide(1 ovul si al doilea globul
polar/ 2 spermatide)

Celulele germinale primordiale, faza de gonada indiferenta

U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
Originea gametilor este reprezentata de celulele germinale primordiale. Acestea se
dezvolta din endodermul peretelui sacului vitelin in saptamana a 3-4a de dezvoltare
embrionara. Ulterior migreaza prin mezenterul dorsal al intestinului primitiv (dorsal) si
populeaza crestele genitale (proliferari epiteliale in mezenchimul subiacent) in saptamana a
5/6a, dand nastere gonadei indiferente. In functie de diferentierea sexuala,
mezenter
masculina sau
intestin
feminina, se realizeaza dezvoltarea gonadelor si se initiaza gametogeneza feminina-
dorsal
ovogeneza sau masculina-spermatogeneza.

Creasta genitala

Celula germinala
Ovogeneza primordiala

Definitie Consta in suma evenimentelor prin care ovogonia se transforma in ovul, fenomen
ciclic debutat in viata intrauterina, finalizat la menopauza.

A.Etapa embrio-fetala

Datorita absentei cromozomului Y (gena SRY, codifica tetis determining factor) la

nivelul gonadei indiferente se produc urmatoarele transformari in saptamanile 5-7: se
delimiteaza medulara (din cordoanele sexuale medulare primitive care disociaza) si corticala
ovariana (din cordoanele corticale) la nivelul careia se pozitioneaza celulele germinale.
Diferentierea celulelor germinale primordiale in ovogonii (46 cromozomi, 23 perechi,
2NADN) se produce in momentul in care primele ajung la nivelul crestelor genitale si incep
replicarea mitotica pentru multiplicare; astfel dintr-o singura celula germinala primordiala vor
rezulta multiple ovogonii.

Ovogoniile urmeaza 3 cai, in principal de diferentiere in ovocite primare incepand cu

saptamana 11-12 (46 cromozomi cu cate 1 cromatida, 23 perechi, 2NADN), de multiplare
mitotica (predominanta initial, finalizata in luna a VIIa) si de atrezie prin apoptoza (incepand
din luna IV/Va si finalizat la nastere cand nu mai sunt existente ovogonii la nivel ovarian).

Ovocitele primare o data diferentiate isi replica ADN-ul (interfazaI - 46 cromozomi cu cate 2
cromatide, 23 perechi, 4NADN) si intra in profaza primei divizuni meiotice; la acest nivel are
loc o stagnare, acestea trecand in subfaza intermediara de latenta numita diplotene pana la
debutul pubertatii (dupa pubertate, la fiecare ciclu o cohorta foliculara este selectionata si
creste cu finalizarea primei diviuni meiotice pentru ovocitul primar al foliculului dominant).
Ovocitele primare aflate in acest stadiu se inconjoara de celule foliculare (celule plate
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
originare din epiteliul de suprafata) formand astfel un folicul primordial (din luna IVa). La
sfarsitul lunii a Va numarul total al foliculilor primordiali atinge un maxim de 7 milioane,
urmand apoi sub influenta apoptozei celulare (atrezie) numarul sa se reduca dramatic.

B.Etapa extrauterina

La nastere, ca urmare a apoptozei celulare, din cele 7 milioane de celule germinale mai
raman doar 2 milioane, atrezia foliculara (apopotza) continuand si dupa aceasta etapa (rimt de
1000 foliculi/luna).

La debutul pubertatii numarul de foliculi primordiali ajunge la aproximativ 400,000

dintre care doar 400 ajung la ovulatie.

Foliculogeneza - Din masa foliculara, la fiecare ciclu menstrual este selectionata o cohorta
(numar variabil dependent de rezerva foliculara restanta, aproximativ 1000 la fiecare ciclu) de
foliculi primordiali care incep sa se dezvolte si sa creasca (rol reglator initial in etapa timpurie
preantrala paracrin prin secretiile ovocitelor si a celulelor din granuloasa foliculara, ulterior
controlat gonadotropinic in etapa tardiva antrala); pe masura dezvoltarii foliculare sub stimul
hormonal FSH-estrogeni este selectionat foliculul dominant care isi va definitiva maturarea si
va ajunge sa ovuleze. Durata aproximativa este de 85 de zile.

Foliculogeneza este clasificata in 2 perioade mari in functie de caracteristicile anatomice

foliculare si de tipul de stimuli implicati:
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
1. timpurie perantrala- initiala si majoritar independenta de gonadotropina; in care
folicululii primordiali recurtati se transforma in foliculi primarisecundaritertiari
timpurii si care se finalizeza o data cu formarea antrului follicular (foliculi de Graaf)

2. tarzie antrala- dependenta de stimularea FSH; in care foliculii de Graaf cresc si se

matureaza, se selectioneaza foliculul dominant care va ajunge in etapa preovulatorie,
iar restul de foliculi selectionati involueaza devenind atretici.

Modificari anatomice :

1.etapa preantrala:

a.Transformarea in folicul primar: Celulele foliculare (plate) se transforma in celule

granuloase (cuboidale) si prolifereaza pentru a produce un epiteliu pluristratificat aflat pe o
membrana bazala ce il separa de ovocit; ovocitul primar in etapa de diplotene incepe sa
creasca; apare zona pellucida, un strat de glicoproteine inconjuratoare (secretat de celulele
granulaose si ovocit) care separa ovocitul de celulele granuloase.

b.Transformare in folicul secundar: Ovocitul continua sa creasca; celulele granuloasei se

pluristratifica in continuare; celulele tecii foliculare se organizeaza intr-un strat intern de
celule secretoare steroidiene - teaca interna si un strat extern de tesut conjunctiv ce contine
celule asemanatoare fibroblastelor- teaca externa

c.Transformare in folicul tertiar: Teaca se dezvolta in continuare; incepe sa apara un spatiu

plin cu lichid (loc de depozit al transudatului si secretiilor hormonale celulare produse de
celulele granuloase de tip estrogeni, androgeni, progesteron) intre celulele granuloasei numit
antru follicular.

2. etapa antrala:
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
Celulele tecale se diferentiaza si cresc; celulele granuloase secreta estrogeni (teoria celor 2
celule, 2 sisteme gonadotropinice receptori de LH se gasesc doar in celulele tecale care sub
stimulare produc androgeni, receptori de FSH se gasesc doar in celulele granuloase si care sub
stimulare aromatizeaza androgenii preluati de la celulele tecale in estrogeni-estradiol); sub
aceasta influenta gonadotropinica lichidul se mareste impingand ovocitul si celulele
granuloasei inconjuratoare periferic; celulele granuloase care raman intacte si inconjoara
ovocitul formeaza cumulusul oofor; sub influente hormonale (FSH) se prodce selectarea
foliculului dominant.

folicul primar
zona folicul
folicul folicul tertiar
pellucida secundar teaca
ovocit
primordial interna
primarcelule teaca
tecale celule externa
granuloas celule
antru
e tecale
corpus albicans cumulus
oofor

corp galben

folicul de
ovocit Graaf
secundar

Ovulatia

Definitie - Ovulatia consta in expulzia ovocitului (impreuna cu cumulusul oofor) prin bresa
formata la nivelul peretelui folicular. Din punct de vedere temporal acest fenomen are loc la
10-12 ore dupa varful de LH, in ziua 14/15 a ciclului menstrual cu aproximatie.

Preovulator- Preovulator varful de LH pe langa altele determina:

a.finalizarea primei diviziuni meiotice a ovocitului primar (maturation promoting

factor) cu formarea a 2 celule fiice de dimensiuni inegale fiecare cu cate 23 de cromozomi si
2NADN, o celulala fiica - ovocitul secundar ce primeste majoritatea citoplasmei, cealalta -
primul globul polar ce nu primeste deloc;

b.intrarea ovocitului secundar in metafaza celei de-a doua diviziuni meiotice unde va
stagna pana la fecundatie;
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
c.aparitia receptorilor si stimularea producerii de progesteron de catre celulele
granuloase ale folicululi dominant = luteinizare, progesteron care va creste activitatea
enzimelor proteolitice (determinarea rupturii foliculare);

d.sinteza de prostaglandine esentiale rupturii foliculare

Mecanisme - Mecanismele care determina expulzia ovocitara sunt urmatoarele:

a.cresterea volumului folicular - Acest lucru este realizat prin: cresterea de volumului si
scaderea vascozitatii licidului folicular; dispersia celulara prin matricea de acid hialuronic
secretata de celulele granuloase care intercaleaza si disperseaza celulele (sub influenta LH,
progsteron si prostaglandine secretate de granulocite si stimul ovocitar);
b.contractiile fibrelor musculare ovariene sub actiunea prostaglandinelor PgE2;
c.ruptura peretelui foliclar realizat de substante proteolitice si fibrinolitice din lichidul
folicular (eliminate din lizozomii celulelor granuloase sub infleunta prostaglandinelor PgE2 si
stimulate de progesteron, FSH, LH) ;
d.eliberarea ovociuluit din matricea sa - remodelarea matricei (sub actiunea LH si FSH)
pentru a permite eliberarea complexului cumulus-ovocit si actiuea enzimelor proteolitice si a
prostaglandinelor.
Modificari anatomice - Suparafata ovarului se umfla local cu aparitia unei zone avasculare la
varf numita stigma. La acest nivel se produce eliminarea ovocitului cu zona pellucida si cu
celulele granuloase inconjuratoare din regiunea cumulusului oofor. Unele din celulele
cumulusului se rearanjeaza in jurul zonei pellucida pentru a forma corona radiata. Durata de
timp necesara captarii ovocitului de catre fibrii este aproximativ 2-3 minute mecanism
facilitat de miscarile musculaturii fibriilor tubare, si de interactiunile receptor mediate intre
mucoasa ciliara tubara- celule cumulus.
In momentul ovulatiei, la nivel ovocitar, prima diviziune meiotica este finalizata si se
incepe a doua diviziune meiotica (stagnare in metafazaII). A doua divizune meiotica este
finalizata doar daca ovocitul este fecundat, altfel celula degenereaza in aproximativ 24 de ore
dupa ovulatie.
Faza luteala, corp galben, corp albicans, corp galben de sarcina- Celulele granuloasei care
raman in peretele foliculului rupt impreuna cu celulele tecii interne sub influenta LH se
transforma in celule luteale (cresc devenind poliedrice; dezvolta un pigment galben-luteina)
si devin intens vascularizate formand astfel corpul galben/luteum. La acest nivel se secreta
progesteron in cantitati crescute (acces vascular la precursori progesteronici LDLcholesterol)
dar si estrogeni si alte peptide. Progestreonul cu hormonii estrogeni determina mucoasa
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
uterina sa intre in faza secretorie/progesationala pentru prepararea implantarii embrionare.
Corpul luteal este considerat un organ endocrin tranzitor deorece in absenta sarcinii (secretie
de hCG) regreseaza la 9-11 zile de la ovulatie datorita nivelelor scazade de LH circulant si a
scaderii senzitivitatii a celulelor la LH. Acest fenomen se numeste luteolzia si conduce la
transformarea corpului luteum prin degenerarea celulelor luteale si fibroza in corpus albicans.

Daca ovocitul e fertilizat, degenerarea corpului luteal este impiedicata de catre hCG
(secretie trofoblastica embrionara la 9-13 zile de la ovulatie, receptori comuni cu LH). Astfel
este continuata steroidogeneza (pana la 8 saptamani secretia dominanta de progesteron este
realizata de corpul galben; indepartarea corpului galben pana in luna IV de sarcina conduce la
avort) si corpul luteal creste in continuare formand corpul luteal de sarcina. In saptamana 9-10
de sarcina locul de sinteza progesteronica dominant este preluat de sincitiotrofoblastul
placentar si corpul galben regreseaza lent.

Spermatogeneza

Definitie Consta in suma evenimentelor prin care spermatogonia se transforma in

spermatozoid, fenomen ciclic debutat la pubertate, present pe tot parcursul vietii masculine si
cu durata aproximativa de 72 de zile.

A.Etapa embrio-fetala

Sub influenta cromozomului Y (gena SRY, codifica testis-determining factor) se

formeaza cordoanele medulare sau testiculare (diferentiere din cordoanele sexuale primitive
care patrund in medulara) in interiorul carora se dispun celulele germinale primordiale
migrate si care se inconjoara de celule sustentaculare/ale lui Sertoli (derivate din epiteliul de
suprafata glandular). Pana la pubertate se mentine acelasi aspect, moment in care
spermatogeneza incepe de fapt.

B.Etapa extrauterina

La pubertate este initiata spermatogeneza cu urmatoarele etape: replicatia spermatogoniilor,

meioza si difereintierea - spermiogeneza

1.Replicatia spermatogoniilor - Putin inainte de pubertate, cordoanele sexuale se

canalizeaza si se transforma in tubuli seminiferi. In acelasi moment celulele germinale
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
primordiale se replica mitotic si dau nastere spermatogoniilor care sunt de 3 tipuri, tip A
(inchis si palid) sau tip B. Celulele de tip A se divid prin mitoza pentru a fi o sursa continua de
celule stem. In progresia normala unele din spermatogoniile de tip A parasesc populatia
celulelor stem si devin din ce in ce mai diferentiate (spermatogonii tip A inchispalidtip
B) prin diviziuni succesive dand nastere in final spermatogoniilor de tip B care prin mitoza se
transforma in spermatocite primare.

2.Meioza- Spermatocitele primare diploide initiaza meioza cu etapele succesive

reductionala I si ecuationala II (cu 1 singura replicare a numarului de cromozomi in anafazaI;
spermatocit primar 23X2 cromozomi 2N ADNX22 spermatocite secundare23X1
cromozomi 2NADN4 spermatide23X1 cromozomi,N ADN), dand astfel nastere
spermatidelor haploide

3.Spermiogeneza/diferentierea - Seria de modificari care duc la transformarea

spermatidelor in spermatozoizi se numeste spermiogeneza. Aceste modificari includ:

a.formarea acrozomului (derivat din aparatul Golgi, care acopera jumatate din suprafata
nucleului si contine enzime care ajuta la penetrarea oului si a straturilor sale inconjuratoare);
b.condensarea cromatinei nucleului intr-o masa compacta;

c.formarea gatului, a piesei de mijloc si a cozii;

d.alungirea citoplasmei si inconjurarea flagelului;

e.eliminarea majoritatii citoplasmei.

La oameni, timpul necesar ca o spermatogonie sa se transofrme in spermatozoid este de

aproximativ 72 zile; apoi apare o stagnare de inca 21 de zile in epididim pentru maturare
(obtinerea motilitatii complete in epididim)
 U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI

Diferente spermatogeneza-ovogeneza

spermatogeneza ovogeneza

ovocit I
spermatocit I

Anafaz
aI
spermatocit II ovocit II
Meio
primul
zaI globul
spermatide polar
Meio
zaII
ovul
al doilea
spermatozoizi globul
polar
Diferenti
ere

Diferente Spermatogeneza-spermatida Ovogeneza-ovul

Debut pubertate viata intrauterina
Durata 72 zile
Rezultat meiozaI 2 spermatocite secundare Ovocit primar, I globul polar
Rezultat meiozaII 4 spermatide Ovul, II globul polar
capacitatea fecundanta necesita diferentiere si pregatit pentru fecundatie
capacitatie
Continutul genetic 23 Cromozomi 22 autozomi si 23 cromozomi 22 autozomi
X sau Y si X
Volum 50 nanometri 150 nanometri
interval (mediu) de fertilizare 48-72 12-24ore
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
Fecundatia

Fecundatia este procesul prin care gametii (feminin si masculin) fuzioneaza, in

regiunea ampulara a trompei uterine (1/3 externa). Viata fertila a unui ovul pare a fi in medie
12-24 ore, iar a unui spermatozoid 48-72 ore; fecundatia este in general obtinuta daca a existat
un contact sexual in intervalul ultimelor 3 zile inainte de ovulatie.

A.Faza prelimiara

Aceasta consta in ascensiunea spermatozoizilor din vagin in ampula tubara si

dobandirea puterii fecundante.

1. Ascensiunea spermatozoizilor in ampula tubara In urma ejaculatiei (200-300

milioane spermatozoizi) de la nivelul fundului de sac vaginal posterior, spermatozoizii(1%,
cei mai mobili) ascensioneaza si strabat glera cervicala pentru a ajunge la nivel uterin, lichidul
seminal cu ph alcalin protejandu-i de ph-ul vaginal acid. Restul sunt distrusi de aciditatea
vaginala.

Glera cervicala - Pentru ca glera cervicala sa fie propice ascensionarii aceasta trebuie sa fie
clara, abundenta, filanta, de ph alcalin, cu cristalizare in foaie de feriga si o retea glicoproteica
canalicularatricot-like; aceste caracteristici sunt dobandite sub stimulul estrogenic si
situeaza temporal optim faza preliminara cu 2-3 zile inainte de ovulatie. Rolul glerei cervicale
consta astfel in: selectia gametilor, initierea capacitatiei (spermatozoizii in pasajul lor se
elibereaza de plasma seminala si prostatica care contin factori de stabilizare ce inhiba
capacitatia), filtru antibacterian, rezervor de spermatozoizi in glandele cervicale.

Inaintarea spermatozoizilor de la nivel uterin la nivel ampular tubar este realizata prin
contractiile uterine, tubare si actiunea flagelara. La trecerea prin fluidul uterin si tubar
fenomenul de capacitatie este continuat. La nivel ampular ajung doar intre 300-500 de
spermatozoizi, restul se pierd la pasajul prin glandele uterine, jonctiunea utero-tubara sau sunt
fagocitati.
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
2.Dobandirea capacitatii fecundante - Spermatozoizii nu pot imediat ce au ajuns in
tractul genital feminin sa fertilizeze ovocitul ci trebuie sa treaca prin 2 fenomene: de
capacitatie si reactia acrozomala, fara de care fecundatia nu poate avea loc.

a.Capacitatia - Aceasta este reprezentata de suma modificarilor structurale membranare prin

care spermatozoizi trebuie sa treaca pentru a isi creste puterea fecundanta si a putea fertiliza.
Aceast fenomen incepe la pasajul prin glera cervicala si este majoritar finalizat la trecerea prin
secretiile uterine si tubare (interactiunea cu suprafata mucoasei tubare). Se produc astfel
urmatoarele modificari: indepartarea glicoproteinelor protectoare si stabilizante din lichidul
seminal care acopera initial spermatozoidul; scaderea stabilitatii membrane plasmatice si
acrozomale externe. In urma capacitatiei spermatozoidul este capabil sa efectueze
urmatoarele: reactia acrozomala, legare de zona pellucida si hipermobilitate.

b.Reactia acrozomala Aceasta are loc dupa legarea de corona radiata fiind indusa de catre
proteinele acesteia (sau lichidul folicular in vitro). Reactia acrozomala consta in urmatoarea
serie de modificari: fuziunea membranei plasmatice spermatice cu membrana acrozomala
externa si eliberarea de enzime acrozomale necesare penetrarii zonei pellucida (acrozina,
hialuronidaza etc); aparitia de modificari la nivelul membranei acrozomale interne care va
fuziona cu membrana citoplasmatica ovocitara.

B.Fecundatia propriu-zisa
Aceasta prezinta 4 etape/faze succesive:

Faza1- penetrarea coronei radiata- In urma contactului dintre spermatozoizi si celulele

din corona radiata incepe reactia acrozomala.

Faza 2- penetrarea zonei pellucida- Zona pellucida este un invelis glicoproteic care
inconjoara ovocitul si care prezinta urmatoarele functii importante: contine receptori
spermatici specio-specifici care permit legarea spermatozoizilor; induce reactia acrozomala.
In urma legarii de receptori se elibereaza enzimele acrozomale (acrozina), spermatozoidul
penetreaza zona pellucida si intra in contact cu membrana plasmatica ovocitara.

Faza 3- fuzionarea dintre ovocit si membrana celulara spermatica interna In urma

adeziunii (integrine) membranele acrozomala interna spermatica si plasmatica ovocitara
fuzioneaza cu patrunderea materialului genetic. In urma acestor evenimente, oul raspunde pe
3 cai:
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
a. Reactie corticala si zonala- Reactia corticala consta in eliberarea de enzime lizozomale din
granulele corticale ale citoplasmei ovocitare cu actiune asupra zonei pellucida la nivelul
careia declanseaza reactia zonala. Reactia zonala consta in alterarea permeabilitatii
(impermeabila) prin crosslinkari proteice si inactivarea receptorilor spermatici de la
nivelul zonei pellucida, elemente care previn polispermia

b. Rezolutia meiozei II ecuationala (metafazaII)- Ovocitul isi finalizeaza a doua diviziune

meiotica cu formarea a 2 celule fiice al doilea globul polar (ADN fara citpolasama) si
ovocitul definitive=ovul (cromozomii 22X, N ADN aranjati in pronucelul feminin).

c. Activarea metabolica a oului- Factorul de activare este transportat de catre spermatozoid,

si are influenta asupra embriogenenzei timpurii.
Faza 4- Segmentatia - Speramtozoidul se apropie de pronucleul feminin si isi formeaza
pronulceul masculin; cei 2 nuceli intra in contact si isi pierd invelisurile nucleare; fiecare
pronucleu isi replica ADNul si se organizeaza pe fusul de divizune realizand o diziune
mitotica normala din care rezulta 2 celule fiice identice.
formare
pronucleu penetrare
masculin si corona
feminin radiata

reactie
corticala
reactie
zonala

patrungere penetrare
material genetic zona
masculin pellucida
intraovocitar

Migratia

Migratia consta in transportul oului prin trompa pana la nivel uterin unde se va
produce nidatia. Acest fenomen prezinta o durata aproximativ de 3 zile (80 ore) fiind divizata
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
intr-o etapa de stagnare initiala la nivel ampular (90%, spasm musculatura ampulo-stmica) si
o etapa de pasaj a zonei istmice.
Miscarea ovocitului fecundat are loc prin fenomene de contractie ale musculaturii netede
tubare si prin fluxul lichidului tubar mediat de miscarile ciliare inspre uter (proteine receptor
de la nivelul corona radiata-proteine receptor de pe mucoasa tubara).
Aceasta etapa este importanta prin faptul ca pe parcursul duratei sale se produc modificari
cruciale pentru succesul nidatiei:
a. la nivel uterin (endometru receptiv zi20-24, sub stimul progesteronic)
b. la nivelul zigotului (diviziuni mitotice seriate ale celulelor sale=blastomere, in ziua a
3-a intra in faza de 16 celule=morula moment de patrundere in cavitatea uterina)
controlate hormonal;
Astfel putem concluziona ca trompa are un rol de mentinere al zigotului pentru finalizarea
pregatirilor preimplantationale

etapa de 4 celule etapa de 2 celule

etapa de 8 celule
patrundere in cavitate etapa fecundatie zi
de 16 celule-morula la 3 zile 16-17
de la ovulatie, zi17-18
Strabatere trompa
durata 3 zile
etape stagnare+pasaj istm

stationare 2-3 zile zi captare 2-3

18-20 minute post
ovulatie
ovulatie
Impantatie zi 14/15
zi 21-22,
ziua 6 de la ovulatie
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
Nidatia/ovoimplantatia

Nidatia este procesul prin care oul se implanteaza la nivelul cavitatii uterine; aceasta
are loc in ziua a 6-7a cu final in ziua 9-12a si la 2-3 zile de la patrunderea zigotului in
cavitatea uterina (zi 3). Prin nidatie se realizeza trecerea de la perioada de progestatie - viata
libera a oului in caile genitale la perioada de gestatie a graviditatii - ou implantat in cavitatea
uterine.
Aspecete prenidationale legate de zigot - In ziua a 3 a de la fertilizare zigotul aflat in
faza de morula (etapa de 16 celule) patrunde in cavitatea uterina, unde va stationa inca 2-3
zile pana la efectuarea nidatiei timp in care apar urmatoarele modificari: divizunea continua;
lichid incepe sa patrunda prin zona pellucida delimitand o cavitate numita blastocel, iar masa
celulara embrionica- blastocist; la nivelul blastocistului se delimiteaza 2 mase celulare, o
masa interna si externa; masa interna denumita embriobalst este grupata la un pol si va da
nastere embrionului; masa externa denumita trofoblast este grupata la polul opus, formand
peretele blastocistului si va contribui la formarea placentara. Astfel se delimiteaza faza de
blastocist a zigotului (zilele 4-6).
Pentru ca implantarea sa poata avea loc, endometrul si blastocistul trebuie sa fie
corespunzator pregatiti. Endometrul sub stimul in special progesteronic (si estrogeni, secretati
de catre corpul galben) intra in faza secretorie corepsunzatoare zilelor 20-24 ale ciclului. De
asemenea, la nivelul blastocistului, zona pellucida care initial a jucat rolul de a impiedica
implantarea la nivelul trompei dispare si acesta se diferentiaza.
Situsul de implantare este considerat a fi in regiunea superioara a peretelui posterior in
plan mediosagital, desi exista variatie.
Implantarea este divizata in 3 etape: apozitie (legarea initiala laxa a blastocistului
orientat cu polul embrionar si peretele uterin); adeziune (legarea stransa, mediata prin
intermediul integrinelor); invazie (patrunderea trofoblastului la nivelul peretelui uterin -
endometru, 1/3 interna miometru si vascularizatie uterina prin enzime proteolitice sintetizate
de sincitiotrofoblast).
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI
sinusoide materne
cavitate
corionica

cavitate
lacune
corionica

cavitate
exocelomica pedicul de fixatie- primordiu
Mesoderm
cordon ombilical
membrana lui extraembrionar
Heuser/exocelomica

epiblast

hipoblast trofoblast

blastocel masa interna

embrionara
cavitate
amniotica

cheag de
fibrina sincitiotrofoblast
citotrofoblast

Bibliografie:

1. Radu Vladareanu, Obstetrica si ginecologie clinica, ed. Universitara Carol

Davila, 2006

2. Ioan Munteanu, Tratat de obstetrica, ed. Academiei Romane, 2006

3. Virgiliu Ancar, Obstetrica, ed. National, 1999.

4. Pfeifer Samantha M. "NMS Obstetrics and Gynecology", 6th ed.,Edit.Lippincott

Williams & Wilkins, 2008

5. Cunningham F. Gary, Leveno Kenneth J "Williams Obstetrics", 23rd ed.,Edit.The

McGraw-Hill Companies, 2010
U.M.F. CAROL DAVILABUCURESTI
CLINICA DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI