Ciclul celular si diviziunea

celulara
Mitoza este procesul prin care o celula somatica isi
separa cromozomii din nucleu in doua seturi
identice, in doi nuclei distincti. Este o forma de
kariokineza (diviziune nucleara). Este in general
urmata imediat de citokineza, care separa nucleii,
citoplasma, organitele celulare si membrana in 2 celule
continand cantitati egale ale acestor componente
celulare.
Mitoza si citokineza definesc impreuna faza mitotica
(M) sau de diviziune a ciclului celular : diviziunea
unei celule precursoare (mama) in doua celule fiice,
identice genetic intre ele si cu celula de provenienta.
Mitoza asigura reinnoirea celulara (turn-over), cresterea
si dezvoltarea.
Events involving cell cycle and
chromosomes (Mitosis)
M
I
T
O
S
I
S
 Meioza (formarea gametilor)
Se intampla numai in organele sexuale(testicule si
ovare)
Are particularitati diferite temporale intre sexe
Genereaza celule ne-identice / unice (genetic)
Consta din 2 diviziuni (Meioza I si Meioza II (Meioza I si
Meioza II) - 4 celule unice
Reduce nr de cromozomi per celula de la 2n (46) la n (23)
Are o importanta majora in conservarea nr de cromozomi
in cadrul speciei; de asemenea in asigurarea variabilitatii
(prin crossing-over si distributia aleatorie a cromozomilor
materni si paterni in celulele fiice).
Meiosis producing gametes in sexual
organs
Definitie:
Dezvoltarea si productia celulelor germinale
masculine si feminine necesare pentru a forma
un nou individ.
"
Are loc numai in organele reproductive masculine
(testicule si feminine (ovare).
GAMETOGENEZA
Ovogeneza
Are loc in tesutul cortical ovarian
 Ovogonie(2n) = celula stem, gasita numai in ovarele fetale

O ovogonie centreaza fiecare din cele 7,000,000 foliculi

primordiali (majoritatea degenereaza)

Aproximativ 1 million foliculi primordiali se matureaza in

foliculi primari care inca exista la nastere.

In timpul celei de-a treia luni de dezvoltare fetala, ovogoniile

sufera mitoza, pentru a forma ovocitul primar (2n).

Un ovocit centreaza un folicul primar (pre-ovulator sau de

Graaf)

Ovocitul primar creste si incepe meioza I, care mai apoi

ramane blocata intr-o subfaza a profazei I, numita dictyoten)

Apoi, ovarele raman inactive pana la pubertate.

Dupa pubertate
La inceputul pubertatii, exista inca 3-400,000 foliculi (primari, pre-ovulatori, de Graaf)

Incepand cu pubertatea, acesti foliculi, unul cate unul, parasesc alternativ cate un
ovar la fiecare 28 zile intr-un proces numit ovulatie.

Ovocitul primar (2n) eliberat din folicul finalizeaza meioza I generand ovocitul
secundar (n) si Primul globul polar, intrand aproape imediat in meioza II,
nefinalizata/partiala (blocata in metafaza II pana la fertilizare, daca aceasta apare).

Ovulele nefertilizate (ovocite secundare) sunt pierdute prin menstruatie. Femeile au

de regula menstruatii lunare timp de 30-40 ani, eliminand cca 360-480 ovule in acest
fel.

Ovulatia este suprimata hormonal in timpul sarcinii!

Spermatogeneza
Are loc in tubii seminiferi testiculari
Incepe la pubertate, nu mai devreme!
Celulele Sertoli = celulele sustentaculare (Doici) au rolul de a hrani si de a
asigura cresterea si apoi maturarea celulelor spermatice

De asemenea actioneaza ca niste fagocite la momentul eliminarii spermatozoizilor,

digerand citoplasma reziduala din timpul eliberarii spermatozoizilor maturi, intr-un proces
numit spermiatie
 Accidente in timpul
gametogenezei
Cea mai frecventa este non-disjunctia meiotica
In principal apare in meioza I, dar poate aparea si in meioza II sau in
mitoza
Mult mai frecventa in ovogeneza!
Consecinte ale non-disjunctiei
meiotice

Conduce la o serie de conditii medicale, incluzand dar nefiind limitate la:

Sindromul Down - trisomia cromozomilor 21
Sindromul Patau trisomia cromozomilor 13
Sindromul Edward trisomia cromozomilor 18
Sindromul Klinefelter un extra cromozom X la barbati 47,XXY
Sindromul Turner lipsa unui cromozom X la femei 45,Xo
Intarzierea anafazica
Deplasarea intarziata a unui cromozom de-a
lungul fusului de diviziune in Anafaza II, cu
pierderea lui ulterioara
Rezultat: gameti nulisomici (n-1), care prin
fecundare cu un gamet normal (n) formeaza
un zigot monosomic (2n-1)
Ex: sindromul Turner = monosomia
cromozomilor sexuali 45,Xo
Celelalte monosomii sunt letale!
 Aneuploidia = lipsa sau prezenta
suplimentara a unui cromozom
Cei mai multi embrioni nu pot supravietui cu un cromozom autozom lipsa sau
suplimentar(cromozom somatic, numerotat, nu X sau Y) si sunt avortati
spontan.

Cea mai frecventa aneuploidie la oameni este trisomia 16, desi fetusii afectati
de aceasta anomalie cromozomiala nu supravietuiesc pana la termen.

Cea mai comuna aneuploidie compatibila cu viata este Trisomia 21 = sindrom

Down, afectand 1 din 800 nasteri.

Trisomia 18 (sindromul Edwards) afecteaza 1 din 6,000 nasteri

Trisomia 13 (sindromul Patau) afecteaza 1 din 10,000 nasteri

Doar 10% din nou-nascutii cu trisomie 18 sau 13 vor ajunge la varsta

de 1 an!
Fecundarea si
implantarea
Dezvoltarea sexuala
Incepand din saptamana 5 de sarcina si terminand in saptamanile 7-8 de
sarcina, se dezvolta primordiile organelor sexuale (gonade), initial identice;
apoi ele pot deveni ovare sau testicule.

Directia in care se vor dezvolta (masculin sau feminin) este determinata

molecular incepand cu saptamana 6 embrionara, in functie de tipul
combinatiei cromozomilor seuali (XX sau XY).

Mai precis, cromozomul Y contine o gena numita SRY (Sex-determining

Region of the Y)=TDF (testis determining factor), care daca este
prezenta/activa, embrionul va incepe sa se diferentieze catre sexul masculin.

In absenta unei gene SRY active, embrionul va incepe sa se diferentieze

catre sexul feminin.

Exceptii: cateva cazuri de femei cu cariotip XY sau barbati cu cariotip XX

diferentele au fost explicate de prezenta sau absenta unei regiuni a
cromozomului Y continand gena SRY.
Cromozomii X si Y
(heterosomi)
Cromozomul X contine in jur de 1100 gene
Cromozomul Y contine mai putin de 100 gene
Exista o teorie conform careia Y este o versiune
degenerata a lui X (evolutionist)
La extremitatile ambelor brate ale
cromozomilor
X si Y exista 2 regiuni pseudo-
autosomale (PAR1 si PAR2, continand
in jur de 63 gene), care se
imperecheaza in tandem (cap-la-cap)
in timpul meiozei I (formand vezicula
sexuala) si care, teoretic, ar putea
suferi recombinari (explicand rarele
situatii de mai devreme)
LP2 Tipuri de cromatina
Cromatina = lantul de nucleotide ce formeaza
ADN, combinat (in vederea spiralizarii/condensarii)
cu proteine histonice si non-histonice.

Cromatina = ADN + histone + non-histone

In Interfaza, formeaza o retea de filamente
invizibile la microscopul optic
Prin condensare, in diviziune devine vizibila,
formand cromozomii, cel mai vizibili in
Metafaza
 Heterocromatina vs eucromatina
2 tipuri:
Hetero-cromatina = zone de cromozom cu ADN care contine
gene inactive; sunt asociate cu proteine structurale si sunt
impachetate mult mai compact. Ele leaga mai bine (mai inchise)
colorantul Giemsa, prin colorare rezultand benzile intunecate.

Eu-cromatina (eu gr. true) = zone de cromozom cu ADN

care contine gene active, care sunt activ transcrise, sunt
impachetate mai lax si sunt asociate cu ARN polimeraze. Prin
colorare cu Giemsa formeaza benzile deschise. Eucromatina
poate fi impachetata si inactivata in functie de stadiul
evolutiv/necesitati, devenind heterocromatina facultativa
(gene oprite)

Heterocromatina constitutiva (permanenta) este

prezenta pe tot parcursul vietii si in toate celulele!
Heterocromatina facultativa provine din Eucromatina
(gene active) in anumite stadii (poate aparea si disparea)
 Cromatina sexuala
Cromatina este invizibila in Interfaza!
Exceptia este reprezentata de cromatina sexuala (cromatina cromozomilor X si Y)
sub 2 forme precise, poate fi observata in Interfaza!
Corpii/corpusculii Barr sunt mase condensate de cromatina sexuala, observate in
periferia nucleilor celulelor somatice ale unui organism de sex feminin, care nu
reprezinta altceva decat un cromozom X inactivat (scopul pare a fi evitarea
supradozajului genic la sexul feminin fata de cel masculin).
Ele sunt mase heterocromatice (inchise), plate si/sau convexe, cu dimensiuni de
aproximativ 07x1.2 microni.
In Interfaza, dimensiunea corpusculului e de 2x mai mare in G2 decat in G1
(consecutiv sintezei de ADN din faza S a Interfazei).
La nivel molecular, procesul de inactivare e dictat de o zona XIC (X Inactivating
Center), iar pe fiecare cromozom X este activata respectiv inactivata una din
genele XIST/TSIX
Cromozomul X inactivat (corp Barr) este captusit de ARN codat de XIST), in timp
ce cr.X activ nu este. Pe el gena TSIX este activa si ea suprima activitatea XIST.
 Cromatina X
Se numeste corp/corpuscul Barr in epitelii (de
obicei mucoasa bucala) & tesutul nervos
Sau Apendice Perinuclear intr-o populatie de
leucocite numite polimorfonucleare neutrofile
(PMN)
Corpusculii Barr si Apendicii
perinucleari
Numarul de corpusculi X per celula
B= (X-1)xP/2
X = nr.cr. X
P = ploidy
Celulele umane: P=2, => B= X-1
 Cromatina Y
Corpusculul F (fluorescent) (se mai
numeste si corpuscul Y sau cromatina Y)
este un corp florescent observabil cand
este folosit unul din colorantii quinacrina
sau atebrina.
Reprezinta cr.Y colorat fluorescent
Poate fi observat la periferia nucleului sau
perinucleolar in celulele mucoasei bucale,
limfocite, fibroblasti, celule amniotice, celule
spermatice, etc.
Nr. Corpusculilor F (Y) per celula = nr. cr. Y
Corpusculul F
(fluorescent)
 Cromatina sexuala
Cromatina sexuala = corpuscul nuclear
heterocromatic
Rol:
a) Determinarea rapida a sexului genetic (XX/XY) (ore)
b) Analizarea anomaliilor numerice a cromozomilor
sexuali
Types:
1. Sex feminin (XX): Corp BARR = Cromatina X =
corpuscul sexual X / corpuscul perinuclear
2. Sex masculin (XY): Corpuscul F = Corpuscul sexual Y =
Cromatina Y
Main sex chromosomes aneuploidies