EMBRIOLOGIA

Este stiinta ce se ocupa cu:

- studiul embrionului pana la nastere
- de aici si numele de anatomia dezvoltarii sau ortogenie cu doua mari etape: prenatala si
postnatala
- embrioloiga se ocupa cu perioada prenatala iar ortogenia studiaza
reproducerea ,embriogeneza si organogeneza

La specia umana, reproducerea este de tip sexuat, realizat cu participarea a doua organisme de
sex diferit = reproducere gametica.

 Gametul = celula sexuala

 Femei – ovul / ovocit de ordinul II
 Barbati – spermatozoid sau spermie

- Unirea celor 2 gameti se numeste fecundatie

- In urma ei => 1 celula diferita de cei 2 gameti = zigot
- Zigotul incepe sa se divida dand nastere unui nou organsim

Dezvoltarea zigotului pana la stadiul de nou nascut se realizeaza in timpul gestatiei si cuprinde:
a) Embrion – fecundare –> sfarsitul lunii II de viata intrauterina
b) Fat – perioada fetala –> de la sfarsitul lunii II pana la nastere:
- fat neviabil – luna III -> luna VI (avort)
- fat viabil – luna VII –> luna IX
Expulzia = nastere prematura

GAMETII

 Sunt celule produse de glandele sexuale (gonade – sunt mixte, secretia exocrina este
reprezentata de gameti (celulele sexuale), iar secretia endocrina este reprezentata de
hormoni (testosteron, estrogen)
 Prin fecundatie gametii asigura perpetuarea speciei
 Realizeaza transmiterea caracterelor ereditare (nu în totalitate)
 Gametii sunt celule asemanatoare celorlalte celule din organism cu exceptia ca au nr haploid
de cromozomi – 22 de cromozomi somatici si unul sexual (x sau y)

CROMOZOMII

 Cromozomii sunt elemente cu aspect filamentar ce se gasesc în nucleii celulelor, au natură

nucleoproteica si contin cea mai mare parte a ADN-ului celular
 Cromozomii transmit caracterele ereditare si asigura variabilitatea speciei
  In celulele somatice exista 46 de cromozomi grupati in 23 de perechi, cromozomii aceleasi
perechi se numesc cromozomi omologi si sunt identici din punct de vedere morfologic
 Gruparea cromozomilor in perechi realizeaza caracterul diploid si se noteaza cu 2n – este
specific celulelor somatice
 Totalitatea cromozomilor formeaza cariotipul
 Primele 22 de perechi de cromozomi poarta numele de autozomi si codifica informatia
comuna somatica legata de constitutia comuna a ambelor sexe

 Cromozomii celei de-a 23-a perechi se numesc cromozomi sexuali sau gonozomi
 Sunt cu adevarat perechi la femeie unde sunt 2 cromozomi x– cariotip notat cu 44 xx
 Deoarece fecundatia se face prin unirea nucleilor celor 2 gameti iar zigotul rezultat trebuie sa
aiba un nr de cromozomi identici cu cel al parintilor explica de ce gametii prezinta un nr
redus la jumatate al garniturii cromozomale

Gametul feminin este 44xx/2 = 22x

Gametul masculin este 44xy/2 = 22x / 22y

 Reducerea la jumatate a nr. de cromozomi( in decursul gametogenezei se realizeaza printr-o

diviziune celulara particulara numita) prin meioza (o diviziune reductională).
 Meioza difera de mitoza (diviziunea celulelor somatice) inclusiv prin faptul că asigura
recombinarea materiei genetice prin fenomenul crossing over.

CROSSING OVER

Fecundatia este un complex compensator meiozei deoarece asigură restabilirea nr. normal
diploid de cromozomi.

GAMETOGENEZA

 Cuprinde o serie de procese in cursul carora se formeaza si se diferentiaza in glande sexuale

spermatice si ovulul
 Glanda sexula masculina poarta numele de testicul,iar procesul de formare al gametilor
masculini se numeste spermatogeneza
 Glanda sexuala feminina porta numele de ovar, iar procesul de formare al gametilor sexuali
feminini se numeste ovogeneza

Spermatogeneza

In procesul de spermatogeneza se produce o serie de diviziuni si diferentieri celulare prin care

se formeaza celulele sexuale masculine native-spermatozoizi sau gameti masculini.Aceste
procese se produc in testicule in mod continuu de la pubertate pana la batranete.

Etapele spermatogenezei:
 1) etapa de multiplicare:
- spermatogoniile de pe membrane bazala a tubilor semiliferi dau noi generatii de spermatogonii:
a. tip A – nucleu intens colorat
b. tip B - prin mitoze vor da nastere spermatocitilor primari
2) etapa de crestere
- celulele de tip B isi maresc volumul, se imbogatesc in substante nutritive, se dispun spre lumenul
tubilor si devin spermatocite primare - au numar dipoid de cromozomi
3) etapa de maturatie:
- in aceasta etapa exista doua diviziuni meiotice
I. meioza I (reductionala) – spermatocitele primare I se divid -> spermatocite secundare II
 numar haploid de cromozomi
II. meioza II (ecuationala) – spermatocitele secundare II se transforma in spermatide
4) spermiogeneza:
- cuprinde o serie de transformari morfologice ale spermatidelor care devin spermatozoizi

Aceste transformari au loc la nivelul organitelor celulare

Daca nu sunt ejaculati, spermatozoizii degenereaza si sunt absorbiti in epididim

SPERMATOZOIDUL

- Spermatozoidul este celula sexuală masculină avand o lungime de aprox. 60μ și o

grosime de 1-3 μ
- Este sensibil la modificări osmotice
- Îsi păstrează proprietățile vitale în tractul genital feminin 5-8 zile dar puterea de
fecundatie este de cca. 24 ore
Prezintă de descris 3 regiuni: cap, gat (col) și coadă (flagel).

a) Capul : - are formă ovală, turtită pe fețe

- prezintă nucleu cu cromatină condensată
- este acoperit în 2 treimi anterioare de acrozomi, in acesta găsindu-se niste
enzime (hialuronidaza si proteaze) ce înlesnesc pătrunderea
spermatozoidului în ovul.
- polul posterior al nucleului prezintă o depresiune mică = foseta de
implantare.
b) Colul: - este foarte scurt cuprins intre centrozomul anterior si segmentul proximal al
centrozomului posterior
c) Coada are 3 portiuni:
1. Piesa intermediară:
 Se întinde de la gât la anulus (depresiune, se mai numeste inelul lui Jensen)
 Cuprinde un manunchi de fibrile minore și majore invelit in teaca spirală de mitocondrii
ce furnizează energie pt. miscare
2. Piesa principală:
 Are același complex filamentar invelit de o teacă densă protoplasmatică
 Se subțiază spre segmentul terminal
 3. Piesa terminală:
 Aici teaca fibroasă dispare, iar filamentul axial se continuă fiind acoperit de un strat
subțire de citoplasmă si de membrana celulară

Caracterele fiziologice ale spermatozoidului:

I. MOTILITATEA (mobilitate)

-Este asigurata de urmatoarele elemente:

Forma hidrodinamica a spermatoz.

Prezenta in flagel a unei protein contractile asemanatoare miozinei(in muschi), numita TUBULINA.

Tipul de miscare pe care o abordeaza spermatozoidul (de tip helicoidal)

Viteza in tractul genital feminin este de aprox. 2mm/min

Viteza este influentata de PH, contractilitatea PH;

Sub toate aceste influente spunem ca spermatozoidul are nevoie de circa (in cond optime) 45-60 min
pentru a parcurge distanta dintre fundul de sac vaginal posterior si pana 1/3 laterala a trompei (locul
ovulului care a fost expulzat si locul in care spermatozoidul a parcurs traseul), loc in care in mod
normal se produce fecundatia.

II. VIABILITATEA

-Durata de viata este de 24h in tractul genital feminine, dar poate ajunge pana la 3-4 zile.

-Ea este influentata de temperature. Cu cat scade temp, cu atat creste durata de viata.

Spermatogeneza are loc la o temperatura inferioara corpului 34-35 grade Celsius, acest lucru
explicand si localizarea testiculelor in afara abdomenului.

III.PUTEREA FECUNDANTA

Se datoreaza unor reactii chimice complexe ce se desfasoara dupa patrunderea spermatozoidului in

aparatul genital feminin.

Aceste reactii in ansamblul lor poarta denumirea de FENOMEN DE CAPACITATIE; Scopul acestui
fenomen este acela de a activa enzimele de la nivelul acrozomului rezultand deludarea enzimatica a
partii anterioare a capului si patrunderea spermatozoidului in ovocit.

LICHIDUL SPERMATIC

-Este produs de catre testicul la nivelul tubilor contorti.

-Are rolul de a transporta (vehicular) spermatozoizii.

-Numarul de spermii/spermatozoizi la o ejaculare (cant. Aprox. De 3,5 ml d lichid spermatic) este de
peste 100.000.000/ml

-Un barbat cu un nr. Mai mic de 20.000.000/ml (1/5) prezinta fenomenul de sterilitate

-lichidul spermatic mai contine: leucocite, cellule deshuamate din caile genital, lichid seminal (apa,
substante anorganice – acid citric, ascorbic, fosfor, carbonate de potasiu) si subst. organice (fructoza,
proteine, enzime)

OVOGENEZA

Se realizeaza la nivelul unor structuri specific ale ovarului. Aceste structure poarta denumirea de
foliculi ovarieni. Ovarele sunt situate in CAVUM RETRO-UTERIN, in cate o depresiune a peretelui
pelvin numita FOSETA OVARIANA.

-La femeia adulta sunt niste organe de forma ovoida neacoperite de peritoneu.

-Fiecare ovar prezinta un: epiteliu subtire la exterior, urmat de o zona coticala si una medulara. Ca si
testiculul, ovarul, are functie dubla: exocrine – produsul final fiind ovocitul si o functie endocrina –
Hormonii sexuali feminine. In testicul exista 2 parenchime diferite pentru cele 2 functii; in ovar cele 2
functii sunt realizate in aceeasi unitate morfo-functionala numita FOLICUL OVARIAN IN CARE ESTE
CONTUNUT OVOCITUL ( celula sexuala feminina pe cale de maturizare)

-Foliculii se gasesc in zona corticala a ovarului.

Ovogeneza

Cuprinde succesiunea de veniment ce duc la formarea celulei sexuale feminine si anume ovulul.
Ovulul este celula sexuala matura apta pentru fecundatie.

Ovogeneza parcurge aceleasi etape ca si spermatogeneza ca principiu dar sub alta forma si anume
multiplicarea, cresterea si maturatia cu deosebirea ca prima diviziune meiotica incepe a tuturor
celulelor in luna a 3 a a vietii uterine si se termina in momentul ovulatiei (pt o celula) in inervalul
dintre pubertate si menopauza. In ovarul care incepe sa se diferentieze in cadrul embrionului (luna a
3 a de viata intrauterina) celulele germinative primordiale populeaza initial niste asa numite
cordoane gonadale situate in medulara ovarului.

Treptat aceste cordoane medulare dispar si se formeaza un al doilea tip de cordoane situate de
aceasta data in corticala.

Acestea se formeaza si dau nastere unor celule ce se dispun in jurul celulelor germinative primordial.
Pana la sfarsitul lunii a 4 a, celulele germinative primordial sse multiplica intens dand nastere la 3-4
milioane de celule numite ovogonii. Acestea impreuna cu celulele din jurul lor vor forma prima schita
a asa numitilor foliculi ovarieni.

Pana in luna a 7 a, majoritatea ovogonilor dispar ramanand aproximativ 400000 de astfel de celule.

Acestea care au ramas incep diviziunea meiotica dar nu o duc pana la capat si se blocheaza in etapa
initial a divizunii (profaza a diviziunii reductionale).

Ovocitele de ordin I aparute in profaza primei diviziuni reductionale impreuna cu celulele corticalei ce
le inconjoara formeaza: foliculii ovarieni primordiali. Dintre acestia, majoritatea degenereza
rezultand foliculi ovarieni atrezici (disparitia).

Un numar de 300-400 de foliculi ramasi, continua sa se dezvolte in perioada de maturatie sexuala a

femeii, dezvoltarea acelor foliculi fiind alternative ovar drept-ovar stang.

Ciclul Ovarian

Reprezinta modificarile morfologice produse in corticala ovarului matur, legate de:

- Ovulatia foliculior ovarieni

- Dezvoltarea gametului feminin
- Ovulatie
- Formarea corpului galben

Ciclul ovarian la femeie dureaza in medie 28 de zile dar variatii de 3-4 zile +- sunt considerate
fiziologie cu conditia ca ciclul sa fie regulat.

Ciclul ovarian incepe la pubertate si continua pana la menopauza (incetarea activitatii ovariene) si
este format din doua componente ce se desfasoara concomitant si in strans corelatie si dependenta.

A. Ciclul folicular care este de fapt (evolutia foliclului ovarian)

B. Ciclul ovogenetic este de fapt evolutia gametului feminine

A. Ciclul folicular va avea de parcurs 5 etape:

I) Folicul Primordial: este reprezentat de un singur strat de cellule foliculare cu aspect

aplatizat. Aceste celule inconjoara ovocitul de ordinul I iar in momentul in care incepe
diferentierea si maturarea foliculului, acesta se transforma in foliculi primar.
II) Folicul Primar: are un singur rand de cellule foliculare cu diferenta ca acestea sunt
cuboidale, inaltandu-se datorita activitatii metabolice ce se intensifica.
III) Folicul De Crestere: are deja celulele dispuse pe mai multe straturi. Aceste cellule produc
spre membrane ovocitului de ordin 1 un strat gros de mucopolizaharide. Acest strat va
purta denumirea de Zona Pellucida.
IV) Folicul Cavitar (Secundar): se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati plina cu lichid,
secretat de celulele foliculare. Cavitatea nou aparuta va purta denumirea de Antrum
Folicular. Datorita prezentei aceste cavitati, ovocitul de ordin I este impins spre periferia
foliculului. Celulele din imediata apropiere a ovocitului I formeaza asa numita Corona
 Radiata. Celulele foliculare ce marginesc antrul ce tapiteaza peretii formeaaz Stratul
Granular. Jonctiunea dintre stratul granul si corona radiate poarta denumirea de
Cumulus Proliger sau Cumulus Ophorus. In paralel foliculul cavitar determina o reactie a
corticalei inconjuratoare iar aceasta va forma la doua straturi: o teaca interna cu rol
foarte important de productia de hormoni ovarienii; o teaca externa care va avea rolul de
a vasculariza foliculul.
V) In ziua 14 de dezvoltare a foliculului, acesta ajunge la dimensiunile sale maxime si va
purta denumirea de Folicul Ovarian Matur (este si el cavitar), Folicul De Graaf.

B. Ciclul Ovogenetic
Ovocitul de ordin I se formeaza din ovogonie in timpul perioadei de viata intra uterine.

In foliculii primordiali, ovocitele de ordin I sunt blocate in dezvoltare ramanand fixate in profaza
primei diviiuni reductionale. Pe masura ce foliculul ovarian se matureaza, se termina si diviziunea
ovocitului I iar in momentul ruperii foliculului, ovocitul I s-a divizat si transformat in ovocit de
ordin II cu aparitia primului globul polar (polocit(n)).

Ovocitul de ordin II este cel haploid spre deosebire de ovocitul I care era 2n, diploid.

Globulul polar este impins intre membrana ovocitului II si Zona Pellucida. Ovocitul II incepe cea
de a doua diviziune de maturatie, mitotica si in meta faza ei este expulzat din ovar.

Ruperea foliculului matur cu eliberarea ovocitului de ordin II poarta denumirea de ovulatie sau
conta ovulara si are loc de obicei in ziua 14.

In cavitatea ovariana ramasa dupa expulzia ovocitului II, celulele foliculare prolifereaza si se
incarca cu un pigment galbui formand asa numitul Corp Galben ce va produce in cantitati
crescute cel de al doilea hormon sexual feminine si anume progesteronul. Daca nu a avut loc
fecundatia, in iua 27/28 a cicului ovarian, corpul galben degenereaza deoarece activitatea sa nu
mai este sustinuta de gonado trofinele hipofizare (FSH si LH). Corpul galben se cicatrizeaza si
devine Corpul Alb. Daca a avut loc fecundatia, produsul de conceptie incepe sa sintetizeze
gonadotrofine numite Gonadotrofine Corionice de Sarcina.

Ciclul Uterin

Reprezinta totalitatea modificarilor pe care le sufera mucoasa uterului sub influenta hormonilor
ovarieni. Mucoasa uterina are 3 laturi (dinspre cavitate, spre miometru): stratul compact, stratul
spongios, stratul bazal.

Modificari semnificative in timpul ciclului uterin sufera doar straturile compact si spongios.
Stratul bazal ramane in permanenta, nefiind eliminat in timpul menstruatiei deoarece el este
sursa permanenta pentru regenerarea celorlalte 2 straturi.

In functie de hormoni ovarieni, ciclul uterin i se descriu 2 mari etape:

I. Etapa preovulatorie - in aceasta etapa predominand hormonii estrogenic

 II. Etapa postovulatorie – etapa in care perdomina progesteronul
Fiecare din aceste etape prezinta mai multe subetape:

1. Etapa Preovulatorie cu:

a) Subetapa de descuamare (etapa ischemica): dureaza intre 2-4 zile si este etapa in care straturile
compact si spongios se elimina impreuna cu o cantitate variabila de sange (sange necoagulabil).

b) Subetapa de regenerare: dureaza din ziua a 4 a pana in ziua a 8 a.

c) Subetapa de proliferare: ce are loc pana in momentul ovulatiei.

In aceste 2 sub etape se produce o ingrosare nemarcata a mucoasei uterine.

Daca maturarea foliculilor este mia rapida, si etapa preovulatorie va fi sincrona cu aceasta devenind
ceva mai scurta.

2. Etapa Postovulatorie

a) Subetapa de transformare a glandei uterine ce devine puternic spiralate si ramificate (15-19).

b) Subetapa de edem al corionului: dureaza intre zilele 20-21.

c) Subetapa de secretie propriu zisa: glandele uterine produc cantitati crescute de glicogen. In paralel
arteriolele din mucoasa isi maresc diametrul, devin si ele spiralate, creeandu-se astfel conditii optime
de fixare a oului cu conditia ca ovocitul de ordin II sa fi fost fecundat. Daca nu a avut loc fecundatia,
ovocitul este eliminate din cavitatea uterina prin vagin.

FECUNDATIA

- Reprezinta complexul de fenomene care se desfasoara intre momentul contactului de sex

opus cu amestecul materialului lor si metafaza primei diviziuni mitotice a zigotului

Sfarsitul fecundatiei devine astfel timpul 1 al ontogenezei ( startul dezvoltarii embrionare )

- Din milioanele de spermatozoizi depusi in vagin, cateva mii traverseaza cav uterina si doar
cateva sute urca in tubele uterine ( trompele uterine ) ajungand in 1/3 externa a acestora, loc
in care va avea loc fecundatia.
- Cuprinde : 1. Fuzionarea spermiei cu ovocitul 2
2. Activarea ovocitului

Pt ca o spermie sa devina apta de fecundare trebuie sa sufere 2 procese :

a) Capacitatia

– proces de activare a carui durata este in medie de aprox. 7 ore; consta in pierderea
glicoproteinelor si a proteinelor plasmatice din membrana ce imbraca acrozomul
- are loc in uter sau tuba uterina sub influenta secretiilor din tractul genital feminin si a
lichidului folicular
 b) Reactia acrozomica

- are loc in timpul trecerii spermiei prin corona radiata; consta in fuzionarea membranei
acrozomului cu cea a capului spermiei in mai multe locuri ( in aceste locuri apar niste
perforatii prin care sunt eliberate enzimele acrozomale -> hialuronidaza, acrozina, zona
lisina )

Fecundatia dureaza aprox. 24 de ore si cuprinde 5 faze :

1. Dispersia celulelor foliculare si strabaterea coronei radiata – se face sub influenta

hialuronidazei si a miscarilor spermatozoizilor
2. Perforarea zonei pelucida – se datoreaza actiunii acrozinei si zonei lisina ; odata ce spermia
fertilizanta trece prin zona pelucida are loc , la nivelul acesteia, o reactie zonala ce o face
impermeabila pentru alte spermii
3. Contactul dintre capul spermiei si ovocit – la locul de contact cele 2 membrane fuzioneaza,
apoi se rup si permit spermiei (lipsita de teaca protoplasmatica) sa patrunda in citoplasma
ovocitului
4. Reactia ovocitului – consta in 2 fenomene : a) contractia citoplasmei ovocitului 2 cu formarea
spatiului perivitelin plin cu lichid -> si acest spatiu este un nou obstacol pentru alte spermii
a) terminarea celei de-a 2 -a diviziuni de maturatie cu eliminarea celui de-al 2 -lea globul polar
5. Formarea pronucleilor si fuzionarea acestora – dupa patrunderea in ovocit, coada
spermatozoidului degenereaza, iar capul se transforma in pronucleu masculin; nucleul
ovocitului devine pronucleu feminin
– fuzionarea are loc dupa dublarea cantitatii de ADN
– rezultatul celor 2 pronuclei este zigotul
– dupa fuzionare, fara nici o pauza, cromozomii materni si paterni se amesteca ; totodata
apare si fusul de diviziune, cromozomii se dispun intr-o dubla placa ecuatoriala moment ce
marcheaza sfarsitul fecundatiei cu inceperea procesului de segmentatie

CONSECINTELE FECUNDATIEI

1. Activarea ovocitului care isi termina cea de-a 2-a diviziune de maturatie si incepe
segmentarea
2. Refacerea nr specific diploid de cromozomi
3. Transmiterea caracterelor ereditare
4. Fixarea localizarilor germinale ( fixarea materialului organo-formativ)
5. Stabilirea sexului ( depinde de tipul de spermie fecundanta)

Segmentatia – dupa procesul de fecundare, incepe fara nici o pauza

- Zigotul este o celula cu dimensiuni mari ( predomina masa citoplasmatica ) , de aceea intre 2
diviziuni sporeste masa nucleara in timp ce cantitatea de citoplasma ramane aproape
constanta
- La sfarsitul procesului de segmentatie, blastocistul rezultat nu este mai mare decat zigotul
initial
- Procesul de segmentatie are loc pe traseul : tuba uterina –> cavitate uterina
- Ca urmare a segmentatiei, la 30 de ore de la fecundatie se vor forma 2 blastomere
- La 50 de ore vom avea 4 blastomere
- La 72 de ore – 12, 16 blastomere, grup cunoscut sub numele de morula

Sub aceasta forma are loc patrunderea in cavitatea uterina ; patruns in cav uterina, zigotul ramane
liber 2-3 zile, timp in care segmentarea continua
In ziua a 4-a – in interiorul morulei patrunde lichid din cav uterina in spatiile intercelulare – aceste
spatii conflueaza formand o cavitate unica numita blastocel, embrioblastul ( ghem celular ), fiind
impins catre unul din polii din extremitatea structurii nou formate; aceste modificari duc, in final, la
formarea blastocistului.

In ziua 5 – zona pelucida dispare, iar la finele acestei zile sau la inceputul zilei a 6-a, ghemul de celule
rezultat se va lipi de endometru ( partea interna a uterului ) pe care incepe sa-l erodeze
- Acest moment marcheaza sfarsitul perioadei libere a embrionului si inceputul sarcinii

NIDATIA

- Procesul de implantare sau cuibarire a blastocistului in mucoasa uterina

- Are loc in zilele 6-7
- Cu polul ocupat de embrioblast ( grup de celule tinere din care se dezvolta embrionul) oul se
va atasa de mucoasa uterina, de obicei, pe unul din peretii corpului uterin – in mod normal
pe peretele posterior in 1/3 superioara; in acest loc trofoblastul ( celulele periferice ce
inconjoara blastocistul ) prolifereaza si se diferentiaza in 2 straturi : sincitio-trofoblast , prin
niste prelungiri digitiforme impreuna cu o act intensa patrunde in mucoasa uterina care il
accepta, prezentand la locul de contact niste semne de degenerescenta; cand procesul eroziv
atinge vasele din mucoasa se produce o mica hemoragie numita hemoragie de incuibare
- In urma stabilirii unui echilibru enzimatic intre mucoasa uterina si ou, acesta se afunda in ea
fiind acoperit de un asa numit coagul de fibrina
- Pana in momentul nidarii, embrionul se hraneste din rezerve proprii si pe seama lichidului din
caile genitale feminine – embriotrofa ;
- Dupa nidatie se va hrani cu resturile celulare din mucoasa uterina digerata de trofoblast ->
aceasta perioada numindu-se histiotrofa
- Modificarile mucoasei uterine care pregatesc implantarea se fac sub influenta
progesteronului secretat de corpul galben si constau in
- - hipertrofia mucoasei uterine prin edem
- - proliferarea tesutului glandular care se incarca cu glicogen si mucopolizaharide
- - hiperemie vasculara ( inrosire )

In ziua a 7-a incepe sa se formeze prima foita embrionara, endodermul primar sau hipoblastul, pe
fata dinspre blastocel a embrioblastului
- Dovada diferentierii a primei foite embrionare, endodermul, este aparitia alfa -fetoproteinei ,
care este o proteina embrionara considerata marker genetic al acestei perioade
- – spre mucoasa uterina
- cito-trofoblast la interior

Saptamana a 2-a -> caracterizata prin 2 procese :

 A) Sfarsitul implantatiei
- In zilele 9 si 10 blastocistul depaseste epiteliul si patrunde in stroma endometriala, fiind
complet implantat
- Locul de patrundere este astupat de un dop fibrinos ce produce o mica excrescenta la
suprafata endometrului
- Celulele endometriale, vasele sangvine, glandele uterine si sincitio-trofoblastului sufera unele
modificari in scopul asigurarii hranirii blastocistului -> toate modficarile poarta denumirea de
reactie deciduala
- In zilele 10-11, in sincitio-trofoblast se formeaza o retea lacunara ce confera acestuia un
aspect buretos; aceasta retea de formeaza initial in dreptul polului embrionar al
blastocistului si reprezinta primordiul spatiilor interviloase
- Ziua 12 – capilarele endometriale sunt rupte prin actiunea sincitio-trofoblastului, iar sangele
matern umple reteaua lacunara ( anterior formata ) prin care va circula lent ; acest proces
reprezinta stabilirea circulatiei utero-placentare
- Zilele 12-13, prin proliferarea endoteliului dispare orice urma de patrundere a blastocistului
( inglobat in mucoasa )
- In ziua 13, se observa o zona intinsa a reactiei deciduale cu aparitia vilozitatilor primare

- B) Transformarea embrioblastului intr-un disc embrionar bilaminar

- Secventele formarii discului bilaminar :

In ziua 8, intre embrioblast si citotrofoblast se formeaza spatii ce conflueaza generand o cavitate

unica numita cavitate amniotica

- Embrioblastul ia forma de disc turtit cu 2 straturi : 1. Formeaza planseul cavitatii amniotice

( alcatuit din niste celule inalte ) ; EPIBLAST -> se vor forma aproape toate celulele
embrionului 2. Formeaza plafonul cavitatii blastocelului numit HIPOBLAST

- Celulele acestui strat vor fi impinse spre exteriorul discului embrionar formand asa numita
membrana exocelomica

- Cavitatea amniotica creste, iar printr-o delaminare a citotrofoblastului se formeaza plafonul

acestei cavitati reprezentat de o membrana numita amnion ; celulele acesteia se numesc
amnioblaste si se continua la periferie cu epiblastul

In ziua 9 – se formeaza membrana exocelomica ce va delimita cavitatea exocelomica sau vezicula

ombilicala primara

In ziele 11-12, printr-o noua dilaminare a citotrofoblastului se formeaza mezodermul extraembrionar

( o retea de celule ce inconjoara amnionul si vezicula ombilicala primitiva )
In ziua 12, in mezoderm apar niste spatii ce fuzioneaza formand celomul extraembrionar ( o cavitate
plina cu lichid ) -> aparitia celomului imparte mezodermul in 2 foite : a) una care imbraca trofoblastul
si amnionul ( somatopleura extraembrionara ) b) o a 2-a foita care imbraca vezicula ombilicala
primitiva ( splahnopleura extraembrionara )

Somatopleura impreuna cu trofoblastul formeaza corionul -> un fel de sac in care se gaseste
embrionul cu amnionul sau
In ziua 13 – hipoblastul median devine inalt, aderent la epiblast formand astfel placa precordala,
adica un organizator pt regiunea capului -> va da nastere ... capului si foitei endodermale a
membranei orofaringiene

La sfarsitul primelor 2 saptamani, embrionul este un disc bilaminar cu regiunea cefalica marcata de
placa precordala cuprins intre 2 cavitati pline cu lichid ( cavitatea amniotica si sacul vitelin ) ; ambele
cavitati sunt suspendate intr-o cavitate mai mare, celomul extraembrionar si, in totalitate, masoara
aprox. 2 mm.

Sapatamana a3a a dezvoltarii

Saptamana a 3a a dezvoltarii este caracterizata de desfasurarea urmatoarelor 5 procese:
Gastrulatie
Neurolatia si dezvoltarea crestelor neurale
Dezvoltarea somitelor
Formarea celomului intraembrionar
Formarea sangelui si a aparatului circulator

Gastrulatia este acel proces prin care discul bidermic (format din ectoderm si endoderm)
devine tridermic. Se desfasoara aproximativ intre zilele 15-20. Tot in aceasta perioada apare
si proteina specifica de specie adica gonadotrofina corionica umana – moment in care se
poate pune diagnosticul de sarcina.
Inceputul gastrulatiei este repr de o aglomerare a celulelor epiblastice in viitoarea regiune
caudala a discului embrionar (la polul opus placii precordale). Aceasta aglomerare celulara
dezvolta un sant central ce poarta denumirea de linie primitiva. Aceasta linie se alungeste
anterior unde se termina printr-o proeminenta seminara ce poarta denum de nodus
primitivus (cu o mica gropita centrala). Acest nodus primitivus se mai numeste si nodul
Hensen. In aceasta perioada dezvoltarea se face preponderent spre polul cranial al discului
embrionar.
Linia primitiva si nodus primitivus au calitatea de a schimba caracterul celulelor epiblastice
care migreaza spre ele, facandu-le sa se divida si sa se strecoare intre cele 2 foite existente
ale discului. Se formeaza astfel o a treia foita ce poarta denumirea de mezoblast. Aceasta
foita se intinde peste tot intre epiblast si hipoblast cu exceptia placii precordale si a
membranei cloacale care apare caudal de linia primitiva.
O parte din celulele mezoblastului se vor organiza ca mezoderm iar cealalta ca mezenchim –
acesta este de fapt un tesut conjunctiv embrionar.odata cu aparitia mezoblastului, embrionul
devine tridermic, foitele acestuia fiind ectoderm, mezoderm si endoderm.
In ziua a 16a de la nodus primitivus porneste in directie cefalica o invaginatie in deget de
manusa ce merge in plan median spre placa precordala intre ectoderm si endoderm –
aceasta invagiantie este asa numitul proces notocordal adica prelungirea cefalica a liniei
primitive centrala de canalicul notocordal. Treptat canalicului se transforma in placa
notocordala. In acest moment sacul vitelin comunica cu cavitatea amniotica prin canalul
neurenteric.
Placa notocordala incepe sa se izoleze de endodermul in care s-a format generand un sant
median, si se desprinde de endoderm sub forma unui cordon plin. Acest cordon se intinde de
la nodus primitivus la placa precordala si reprezinta notocordul care este de fapt scheletul
primar embrionar.

Neurulatia si formarea crestelor neurale. Sub influenta inductorie a notocordului si a

mezodermului paraaxial, ectodermul situat dorsal de notocord (neuroectoderm) se ingroasa
formand asa numita placa neurala. Aceasta impreuna cu notocordul se vor alungi pana in
dreptul membranei orofaringiene. !Ea va da nastere SNC si maduvei spinarii. In ziua 18 placa
incepe sa se invagineze pe linia mediana formand in prima faza santul neural, marginit de
plicile neurale (marginile acestui sant).aceste plici sunt mai inalte cranial, formand asa
numitele plici cerebrale. Spre sfarsitul saptamanii a3a, plicile fuzioneaza si formeaza tubul
neural. Acesta este deschis temporar la ambele extremitati, orificiile sale purtand denumirea
de neuropor anterior respectiv neuropor posterior. Inchiderea neuroporului posterior
marcheaza sfarsitul neurulatiei.

Formarea crestelor neurale – acestea se formeaza din celulele ectodermale in timpul

fuzionarii plicilor neurale sub forma unei mase celulalre situata intre tubul neural si
ectodermul de invelis.
Din crestele neurale se vor forma:
Ganglionii spinali
Partial ganglionii nervilor 5, 7, 9, 10
Teaca lui Schwan
Tia mater si arahnoida

Dezvoltarea somitelor – in ziua 17 in lamele mezodermale din vecinatatea tubului neural si a

notocordului apar 3 segmente:

Un mezoderm paraaxial
Mezoderm intermediar
Mezoderm lateral
In aproximativ ziua 20, mezodermul paraaxial se segmenteaza transversal de sus in jos,
rezultand astfel somitele. In final vom avea 42 – 44 somite repartizate de o parte si de alta a
liniei mediane: 4 occipitale, 8 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale, 8-10 coccigiene.
Dintre acestea, primele occipitale si 5-7 coccigiene dispar.
Din somite vor lua nastere:
- cea mai mare parte a scheletului capului si trunchiului
- musculatura capului si trunchiului
- dermul pielii

Formarea celomului intraembrionar are loc prin aparitia unor spatii in mezodermul lateral.
Aceste spatii se unesc dand nastere unei cavitati mai mari in forma de potcoava (acest spatiu
este celomul intraembrionar).
Celomul imparte mezodermul lateral in 2 foite: una dorsala sau parietala sau somatica.
Aceasta formeaza cu ectodermul o structura numita somatopleura. Cea de-a doua foita,
anterioara/viscerala/splahnica – aceasta foita impreuna cu endodermul formeaza
splahnopleura. 

Formarea sangelui si a aparatului circulator. Intre zilele 13-15 incepe angiogeneza, initial in
mezodermul extraembrionar si apoi in cel intraembrionar.
Unele celule mezenchimale (angioblastele) trolifereaza formand niste agregate si cordoane
celulare ce poarta denumirea de insule sangvine. In insule apar niste spatii ce vor forma
lumenul vasului iar angipblastele merg la periferie formand endoteliul. Rezulta astfel o retea
de canale endoteliale primitive. Endoteliul nou format va secreta plasma sangvina.
Elementele figurate se vor forma din sapt a5a. Spre sfarsitul sapt a3a se formeaza si un tub
endocardic, iar in jurul zilei 21 acesta va avea niste conexiuni cu vasele intra si extra
embrionare incepand astfel circulatia sangvina.
Aparatul circulator este primul aparat format la sfarsitul saptamanii a3a.
Saptamanile 4-8:

Procesele de curbare a discului:

- Prin curbarea in ax longitudinal si transversal al discului se trece de la discul embrionar la o

fromatiune tubulara numita embrion

- In aceasta perioada a lunii a 2 a, apar primordiile de organe

- Procesele de curbare se datoreaza :

1. Ritmului de crestere accelerat al discului

2. Tubului neural care isi adapteaza forma si limitele spatiului continator

- Curbarea duce la ingustarea comunicarii dintre embrion si vezicula ombilicala generand astfel

aparitia ombilicului primitiv

Discul embrionar se transforma intr un corp rotunjit, alungit, in forma de virgula a carei extreme

cefalica este mai bn dezv; cresterea licii cefalice infunda/ duce la infundarea membrane
bucofaringiene formandu-se astfel gurii primitive sau la stoma pulmului ( este situata intre creierul

ant si proeminenta cardiac)

- Cresterea mai lenta a plici caudale infunda membrane cloacala formand asa numita depresiuni a

protopdeumului

- Dezvoltarea plicilor laterale formeaza peretele antero-lateral al corpului ce incorporeaza

regiunea cardiogena

- Sacul vitelin este separat ( tot in aceasta perioada) intr o portiune extraembrionara -> acesta

fiind sacul vitelin definitiv , una intraembrionara -> aceasta fiind intestinul primitiv

Aparitia primordiilor de organe:

- Organogeneza se desfasoara in sapt 4-8

- Se stabileste si forma generala a corpului , din acest motiv expunerea la agenti teratogeni duce

la aparitia malformatiilor congenitale ( perioada sensibila in cazul dezv embrionare)

Saptamana 4:

- Pe fata dorsala a embrionului proemina somitele , tubul neural este inchis numai in dreptul lor

prezentam atat neuropor ant si neuropor post

- In ziua 24 apar primele 2 arcuri branhiale (arcul mandibular si arcul hioidian), iar cordul
proemina ventral/ant

- In ziua 26, neuroporul ant se inchide in timp ce creierul ant proemina/creste

- Embrionul ia forma literei C, apar primordiile membrelor sup si teracodele otice

- In ziua 28, apar primordiile memb inf, placodele cristaliniere, iar coada embrionului cu somitele

sale se va reduce in dimensiune

Saptamana 5:

- Este caracterizata prin ritmul accelerat de crestere al capului care ajunge sa vina in contact cu

proeminenta cardiac

- In ziua 29, mugurii membrelor sunt bine formati ( cel al membr sup fiind situat dorsal de

proeminenta cardiaca in dreptul somitelor 4 si 7 -> vert cervicale – explica originea inervatiei

membrului sup

- Membr inf este situate in dreptul somitelor lombare si primele sacrale, spre finele sapt a 5a la

niv membrelor apar paletele

Saptamana 6:

- Capul este enorm

- Apare flexura cervicala

- Trunchiul si ceafa se deflecteaza

- Apare pavilionul si neatul acustic extern

- Membrele se segmenteaza si apar: cotul, genunchiul si santurile digitale

Saptamana 7:

- Degetele se diferentiaza

- Intestinele herniaza in celomul extraembrionar al cordonului ombilical

Saptamana 8:

- Capul este rotund, este deflectat

- Reprezinta ½ din jumatate din lungimea embrionului

- Se formeaza regiunea nucala ( regiunea cefei)

- Apar plexul vascular al scalpului, pleoapele si urechile

- Regiunea cordala dispare iar aspectul general incepe sa fie unul uman

Din sf sapt a 9a, pana la nastere avem de a face cu:

- Perioada fetala caracterizata prin:

• Cresterea in lungime a corpului

• Cresterea in greutate (preponderant in ultimile sapt)

• Maturarea tesuturilor si organelor

• Definitivarea infatisarii umane

Derivatele celor 3 foite embrionare:

A. Derivatele ectodermului:

- SNC si SNP

- Epiteliul senzorial al organelor de simt

- Epidermal si derivatele sale (par, unghii, glande sudoripare, sebacee, parotida, gl mamare)

- Adenohipofiza si smaltul dentar

B. Derivatele endodermului:

- Epiteliul tractului intestinal si respirator

- Parenchimul amigdalelor palatine, al tiroidei, al paratiroidelor

- Timus, ficat, pancreas

- Epiteliul cavitatii timpanice si al tubei auditive

- Epiteliul vezicii urinare, uretei, vaginului

C. Derivatele mezodermului:

- Testutul conjunctiv, cartilaginos si osos

- Muschii netezi si striati

- Vase limfatice, de sange si elemente figurate

- Cord, rinichi

- Pericard, pleura si peritoneu

- Corticosuprarenala

- Dentina si cementul