Fertilizarea.

Factori favorizani ai migrrilor spermatocitare i ovocitare

Capacitaia. Reacia acrosomal. Consecinele fertilizrii. Sptmna 1-a a embriogenezei. Segmentarea. Formarea blastocitului. Implantarea. Gemelaritatea

Conf. univ. Dr. Nicolae Gogulescu

As univ Dr Bogdan Adrian Gogulescu

Fertilizarea

Fertilizarea
- definitie

Actiunea de a fertiliza si rezultatul ei A rodi Derivat din fertil:

(despre plante, sol) bogat, roditor, productiv (despre animale) apt pentru a se reproduce vrst n limitele creia femeia sau brbatul sunt api pentru procreare. (fr. fertile, lat. fertilis)

Gametii

celulele elaborate i eliberate la nivelul gonadelor transmit caracterele ereditare prin asocierea cromozomilor foarte diferii formativ, evolutiv, morfologic i funcional.

Gameto geneza

Gametogeneza

reprezint procesul de formare, dezvoltare i specializare a celulelor sexuale[1].

[1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tara-Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie an I) - Editura universitar Carol Davila Bucureti 2005 pg. 2.

Gonocite

celulele germinale primordiale

origine endodermal formarea ncepe n sptmna patra, n peretele sacului vitelin secundar (epiblast), la baza alantoidei. migreaz n sptmnile 4-5 (mezenterul ventral i dorsal) se dispun n primordiul crestei gonadale (mezonefros) sptmnile 5-12, celulele germinale primordiale induc formarea cordoanelor genitale (proliferarea epiteliului celomic.

[1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tara-Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie an I) - Editura universitar Carol Davila Bucureti 2005 pg. 3

Ovogonii - spermatogonii

Creasta gonadal evolueaz spre ovar sau testicul[1] din care se dezvolt

ovogoniile (viitoare ovule)

sau

spermatogoniile (viitori
spermatozoizi).

[1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tara-Arsene E. -

Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie an I) - Editura universitar Carol Davila Bucureti 2005 pg. 2

Originea gonadelor

Gametogeneza este diferita dupa sex

Spermatogeneza

Spermatogoniile apar in saptamana a 6-a de viata (schitele glandelor genitale) si raman inactive pana la pubertate Incepe in peretii tubilor seminiferi testiculari Se formeaza in final spermatrozoizii Celulele genitale sunt inconjurate de celule de sustinere Sertoli Spermatogoniile, situate initial la exteriorul tubilor seminiferi ating lumenul tubilor urmand un traiect in spirala Ciclul dureaza 74 ore

Gametogeneza

O spermatogonie este la originea a 16 celule mature (spermatozoizi) Multiplicarea se asociaza cu o reducere cromozomiala (46=>23) = meioza Sunt doua diviziuni succesive: spermatocitul I (diploid) Prima diviziune (reductionala) are ca rezultat doua spermatocite II fiecare continand 23 cromozomi fiecare cu 2 cromatide A doua diviziune zisa ecuationala transforma fiecare spermatozoid II in doua spermatide cu 23 cromozomi fiecare cu o cromatida

Spermatogeneza

Spermiogeneza

Ultima etapa a spermatogenezei Proces diferentiat Celulele castiga specificitatea lor Transformarile intereseaza toate constituentele celulare, dureaza 24 ore si se termina prin eliberarea spermatozoidului la suprafata celelor Sertoli in tubul seminifer Spermatida, este initial o celula rotunda cu un nucleu de 6-7, cromatina granulara, neregulata

Spermiogeneza (2)

Nucleul se condenseaza si membrana sa prezinta o ingrosare la doi poli opusi:

Una sub regiunea unde se dezvolta acrozomul Alta priveste sistemul centriolar: alungire progresiva a complexului axonemal si a fibrelor dense inconjurate de un film citoplasmic si membrana plasmica

Acrozomul

Se dezvolta din veziculele proacrozomice din care se detaseaza aparatul Golgi, fuzioneaza intr-o singura vezicula (capusonul acrozomului). Continutul vezicular formeaza o granula densa care se mareste progresiv si umple cavitatea capusonului

Piesa intermediara

Un centriol din stadiul de spermatida da nastere complexului axonemal (schita structurii filamentare care va constitui flagelul) Un centriol se plaseaza la polul opus acrozomului (centriol distal) Celalalt centriol se plaseaza in contact cu membrana nucleara (centriolul proximal) In timpul acestei migrari se elaboreaza constituentele piesei intermediare: placa bazala, coloanele segmentare si fibrele dense

Evolutia citoplasmei

Citoplasma aluneca in jurul diferitelor structuri pentru a ocupa polul opus acrozomului astfel incat nucleul si acrozomul devin excentrici Membrana plasmica este aplicata pe acrozom, se largeste in jurul piesei intermediare Mitocondriile se acumuleaza la periferie si in partea initiala a flagelului unde membrana formeaza un inel

Flagelul si eliberarea spermatozoizilor

Se contituie prin alungirea progresiva a complexului axonemal si a fibrelor dense inconjurate de un film fin de citoplasma In final expansiunile celulelor Sertoli patrund in zona periferica a citoplasmei eliminate progresiv printrun dublu proces de fragmentatie si fagocitoza Punti citoplasmatice retin celule germinale mature la suprafata celulelor Sertoli la sfarsitul sperminogenezei Distrugerea puntilor citoplasmatice elibereaza spermatozoizii in lumenul tubilor seminiferi

Spermatozoidul
- recapitulare

Se distinge:

Capul Flagelul:

Gat Piesa intermediarfa Piesa principala Fiesa finala

Elementele structurale ale spermatozoidului

Nucleu Invelis nuclear Acrozom Centriolul proximal Centriolul distal Mitocondrii Inel Fibre dense Teaca fibroasa Invelisul

Spermatozoidul:

celul specializat are urmtoarele particulariti:

indivizibilitatea motilitatea posibilitatea de a se deplasa activ fecundabilitatea = capacitatea de fecundare a ovulului activitatea metabolic intens a spermatozoidului corelata cu dou caracteristici ale membranei:

proprietile sunt condiionate de:

permeabilitatea crescut => sensibilitate deosebit la variaiile mediului nconjurtor: plasm seminal, mucus cervical. structura filamentoas => permite trecerea prin membran a enzimelor macromoleculare (hialuronidaz, citocrom) n compoziia cromatinei nucleare a capului spermatozoidului intr acizi nucleici (cu predominana ADN-ului i a proteinelor bazice), histone i albumine bogate n aminoacizi (predominant arginin). Lipidele se gsesc n cantiti mari n capsula spermatozoidal, avnd rol de protecie (colesterol - lipoproteine) i de surse de energie oxidativ (acetat fosfo - lipide), S-au pus in evidenta in extremitatea cefafica si in piesa intermediara mucoproteine si ioni de: Ca++ , Fe++, Cu++, enzime oxifative (dehidrogenaze, ATP-aza) cu rol n metabolismul oxidativ i glicolitic, n vreme ce hialuronidaz prin depolimerizarea acidului hialuronic,care cimenteaz celule foliculare periovocitare,favorizeaz patrunderea spermatozoidului n ovul, participnd astfel la procesul de fecundaie. Pentru a putea ns fecunda spermatozoizii din epididim trebuie "capaciti".

Factori favorizani ai migrrilor spermatocitare i ovocitare

Spermatozoid
Spermatogeneza nsi nu este suficient pentru producerea gameilor capabili- fertilizare. Dup detaarea din epiteliul seminifer, spermatozoizii intr n rete testis i trec in canalele deferente ctre epididim. n epididim un lan de reacii biochimice modific suprafeele celulare ct i moleculele intracelulare. Schimbrile au loc la nivel acrozomic unde pierde i o parte din citoplasm. Biochimic, apar modificri n polipeptidele membranei plasmatice, n compoziia lor (colesterolul i fosfoinozitolul din membran cresc abilitatea spermatozoiduluir a fuziona cu ovocitul).Mobilitatea este dependent de AMP

Gameii masculini devin fertili dupa

detaarea din epiteliul seminifer => rete testis => canalele deferente => epididim => reacii biochimice:
modificri ale suprafeelor celulare modificari ale moleculelor intracelulare schimbri la acrozom unde pierd o parte din citoplasm modificri n polipeptidele membranei plasmatice (colesterolul i fosfoinozitolul din membran cresc abilitatea spermatozoiduluir a fuziona cu ovocitul).

Mobilitatea

dependenta de AMPc sau inhibitori de fosfodiesteraza (creste) necesitatea de AMPc scade la spermatozoidul matur temperatura proteina care leag Ca++ (calmotidin) din flagelul spermatozoid pH-ul intra-canalicular Ciclul spermatogenetic complet la om are o durat de 74 de zile. Modificrile chimice concomitente formrii spermatozoizilor intereseaza coninutul de glicogen i acid ribonucleic, distribuia lipidelor i activitatea fosfatazic. n cursul acestui proces, activitatea metabolic cuprinde ciclul Krebs (succindehidrogeneza), ciclul pentozic (glucoza6 fosfatdehidrogenez) i enzimele responsabile de diferitele secvene glicolitice. Aflat sub control gonadotrop hipofizar, spermatogeneza este influenat de FSH, dar n specialde ICSH (Interstitial Cell Stimulating Hormone) cu rol n meninerea numrului celulelor germinale, prin intermediul hormonilor androgeni. Testosteronul secretat n cantiti de 5-8 mg/zi este principalul androgen elaborat de testicol.

Plasma seminal

rezultat al secreiei prostatei, al veziculelor seminale i a glandelor bulbo ureterale cea de-a doua component a spermei rol:
de a vehicula spermatozoizii conserva motilitatea i viabilitatea n mediu izotonic i nutritiv

Plasma seminala
- constituienti biochimici Fructoza Prostaglandine Acid citric Colesterol Lecticdehidrogenaz a

Hialuronidaza Proteine Ca++ Bicarbonat Cloruri Hormoni steroizi

Sperma

Fiecare ejaculat are 3-5 cm3 lichid fecundant alb-glbuie Tulbure conine 60-120.000.000 spermatozoizi este proiectata sacadat, cu presiune spre orificiul extern al colului uterin

Plasma seminala
- Fluctuaiile compoziiei

reflect starea morfo-functionala a glandelor accesorii da indicaii cu valoare diagnostica in:

procesele inflamatorii obstructii mecanice malformatii congenitale.

Capacitaia.

Capacitaia

Adfaptarea la tractul genital feminin Dureaza 7 ore Se face in trompa uterina prin interactiunea dintre spermatozoid si mucoasa trompei uterine protejeaz spermatozoidul mpotriva diferitelor agresiuni.

Capacitatia induce

Modificri structurale:
acrozomiale membran plasmatic.

Modificri fiziologice:
creterea vitezei de deplasare n cile genitale scderea duratei de supravieuire.

Modificri metabolice:
creterea consumului de oxigen, creterea glicolizei anaerobe

Rolul capacitatiei
n reproducere
penetraia

ovulului:

penetraia coroanei radiat penetraia zonei pelucida penetraia membranei plasmatice ovulare

Reacia acrosomal

Reacia acrosomal

Totalitatea proceselor care au drept consecinta fuzionarea membranei spermatozoidului cu membrana ovocitului. Contactul spematrozoidului cu membrana pelucida ==> debarasarea de membrana celulara din regiunea acrozomului ==> eliberarea hialuronidazei ==> dizolvarea substantei celulare din celulele cumulusului. Acrozina va dizolva zona pelucida pentru a permite intrarea spermatozoidului in ovocit

Organele genitale ale femeii

Organele genitale feminine

Nucleus Medical Media 2009: www.nucleusinc,com

Schema organelor genitale interne

Ovogeneza

procesul de formare i maturare a gametului feminin. nmulirea se face prin mitoz n ovarul fetal Procesul continu prin meioz = ovocit de prim ordin. procesul oprit n luna asea intrauterin, se reia la pubertate. Majoritatea celulelor degenereaz pn n luna aptea[1] epiteliul germinativ se dispune n periferie
[1] Sadler W.T., Langman J. Embryologie medicale Ed. Pradel 2007 pg 34.

Ovar la microscop

Nucleus Medical Media 2009: www.nucleusinc,com

Ovogeneza

Primele cresteri foliculare apar in cursul ultimelor luni de viata embrionara dar cei mai multi foliculi degenereaza In cursul acestei cresteri se elaboreaza zona pelucida (natura glicoproteica) care circumscrie prelungirile citoplasmatice ale celulelor foliculare restante cu traversarea zonei pelucide la membrana citoplasmatica a ovocitului prin dispozitive de legatura La nastere persista 200-400 000 ovocite (din mai multe milioane de ovogonii)

Foliculii ovarieni

Foliculi ovarieni

Foliculi primordiali

cordoane fragmentate progresiv n grmezi celulare celul central = ovogonia grmad de celule granuloase = foliculare membran bazal (membrana Slavjanski).

Foliculii ovarieni

La fetite, maturarea foliculilor primordiali se reia dar se ajunge la foliculi atretici fara evolutie ovovitara La pubertate maturarea foliculara devine completa cu ajungerea la prima diviziune a meiozei pentru ovocit Aceasta maturatie conduce obisnuit la un singur folicul pe ciclu menstrual

Ovulul eliberat

Ovulatia are loc in a 14-a zi a ciclului menstrual Folicul matur eclateaza la suprafata ovarului Celulele cumului oofor se separa eliberand ovulul impreuna cu zona pelucida si corona radiata (celule foliculare restante legate de ovocit prin prelungiri celulare. Incepe prima diviziune a meiozei prin disparitia inhibitiei erxercitate de celulele foliculare: membrana nucleara dispare, bivalentele se separa cu repartitia in doua contingente identice Diviziunea citoplasmei este inegala: cvasitotalitatea citoplasmei intra in ovocitul de ordin 2 (22X), restul contituind globulul polar A doua diviziune meiotica incepe imediat dar se opreste in stadiul de metafaza care se termina in momentul feculdatiei propriu-zisedaca aceasta se face

Ciclul ovarian

La pubertate exist aproximativ 400.000 de foliculi activitatea genital a femeii = ciclul de 28 de zile = 13/an = 364zile. continu lunar la nivelul unui singur folicul ovarian cuprinde dou pri:

ciclul folicular ciclul ovogenetic = controlate hormonal G.R.H. (gonadotropin releasing hormone) F.S.H. i L.H.

creterea i individualizarea foliculului primar => foliculul secundar (cavitar): 400 450 => Foliculul ovarian formarea corpului galben.

intramural => foliculul rupt care elibereaza ovocitul =>

Ruperea folicului

Ciclul ovarian

Ovocitul

diametru de 40 n foliculul primar atinge 120 n momentul ruperii foliculului creterea prin acumulare de glicoproteine n zona pelucida, proteine de rezerv i A.R.N n citoplasma). Sub controlul gonadostimulinelor hipofizare ovocitele ajung la maturaie, n 36 de ore (care preced ovulaia) finalizarea meiozei I (ncepe meioza II) pana n metafaz. Reluarea meiozei II condiionat de fecundaie.

10 - 50

Putine celule ajung in stadiul de ovocit de al doilea ordin (1213/an) adica 400-500 pentru fiecare femeie in timpul vietii, cu imbatranire importanta a celulelor atunci cand fecundarea intervine tardiv in viata genitala Gametogeneza pe mai multe decenii se asociaza cu un risc ridicat de anomalii genetice si cromozomiale

Fecundatia

Fenomene ce preced fecundatia

Inaintea intalnirii gametilor (indispensabile pentru survenirea fecundatiei) spermatozoizii au un traiect lung pacurs in tubii seminiferi Se parcurge testiculul, epididimulm canalul deferent, canalul ajaculator si uretra Se amesteca cu secretia glandelor seminale si prostatei = sperma Creste mobilitatea spermatozoizilor dar sunt tot inapti pentru fecundare (decapacitatie) 2-5cm3 de sperma contin 100 si 200 milioane de spermatozoizi

Fenomene ce prece fecundatia

La mijlocul ciclului (perioada pontei ovulare) modificarile mucoasei vor facilita continuarea drumuluio spermatozoizilor in uter si caile genitale feminine La nivelul colului, cu cateva zile inaintea ovulatiei, glandele cervicale secreta glera cervicala (protejeza spermatozoizii situati la orificiul extern al colului de aciditatea vaginala si faciliuteaza migrarea lor care se face prin motilitate proprie (flagel) Migrarea este deci facilitata de glera bogata in apa si are pH alcalin. In cavitatea uterina se deploaseaza pe suprasfata endometrului in mucusul secrfetat de glandele endometriale si castiga capacitatea fecundanta (capacitatia)

Fenomene ce preced fecundatia

O parte dintre ele (cativa milimetri) ating orificiul intern al trompelor unde urca contra curentului dat de secretia trompelor, activata prin miscarile cililor anumitor celule ale epiteliului, cu tendinta de coborare in cavitatea uterina. Acestea ajung pana in treimea externa a trompei situata de acfeeasi parte cu ovarul unde se produce ovulatia si unde se vor intalni cu ovulul captat de pavilion Rezumat: la 30-50 minute dupa ejaculare cateva mii de spermatozoizi ajung in treimea externba a trompei cu sanse de a intra in contact cu ovulul

Conditiile fecundarii

Ejacularea atinge orificiul colului si o buna calitate: vascozitate normala a lichidului seminal, sperma aseptica, pH normal, numareul si calitatea spermatozoizilor. Valorile obisnuite observate in curfsul examenului spermei sunt pH de 7-8,7, concentratia in spermatozoizi, 40 100 milioane/cm3 mobilitatea 80 90% dintre spermatozoizi mobili cu emisie si aspect citologic, de cel putin 25% de forme anormale. In practica sperma poate ramane fecundand cu rezultatele foarte indepartate de aceste norme. Glera cervicala de buna vascozitate si pH alcalin Intervalul intre raport si ovulatie mai mic de 3-4 zile, durata supravegherii spermatozoizilor in caile genitale ale femeii Realitatea ovulatiei Permeabilitatea trompelor Orice perturbare a unuia dintre acesti factori poate fi cauza de infertilitate a cupl;ului

Inatalnirea gametilor

Protagionisti Ovulul la momentul pontei ovulare este constituit din Gametul femenin (ovcocitul de ordin 2) celula voluminoasa (100-150) cu membrana proprie, haploid (blocat in metafaza diviziunii a 2-a a meiozei) Primul globul polar (celula mnica pe cale de degenerare haploida rezulktand din prima diviziune ce;lulara Zona pelucida (glicvoproteica) Corona radiata (strat de celule foliculare care inconjura ovocitul in folicul si care au fost expulzate cu acesta in ponta ovulara Spermatozoizii care ajung in contact cu aceste celule de acoperire si vin sa penetreze ovocitul. Ei se alatura coronei radiata la polul acrozomial.

Intalnirea gametilor

La intalnire se deruleaza mai multe faze Initial apare disocierera ceulelor coroanei radiata lasand spematozoizii sa intre inc contact cu zona pelucida Contactul este facilitat de prezenta situsurilor complentare pe membrana plasmatica a spermatozoidului pe de o parte si glucoproteinele zonei pelucide pe de alta parte

Disolutia zonei pelucida

Intalnirea gametilor Reantalnirea se deruleaza in mai multe faze Disolutia zonei pelucide vine dupa disolutia celulelor. Aceste doua fenomene p[ar legate de activitastea enzimatica a cxapului spermatozoizilor mai precis a acrozomului (reactia acromozomului) care libereaza mai multe tipuri de enzime Hialuronidaza care disociaza celulele coronei radiata Enzimele proteolitice (acrozina) solubilizeaza zona pelucida

Patrunderea spermatozoidului

Intalnirea gametilor Se deruleaza in mai multe faze Un spermatozoid patrunde in ovocit (monospermie fiziologica) Ceilalti pierd atunci contactul cu zona pelucida apoi degenereaza. In specia umnana aceasta patrundere este totala (cap, piesa intermedfiara si flagel) in al dfoilea ovocit de al doilea ordin in timp ce membrana citoplasmatica fuzioneaza cu cel al ovocitului

Fecundaia

Fecundaia[1]: unirea elementului sexual masculin cu elementul sexual

femel[2] ncepe prin ptrunderea unui spermatozoid n citoplasma ovocitului presupus de mult vreme cunoscut n fazele sale intime prin lucrrile lui Fol, de Selenka, fraii Hertwig i Ed.van Beneden. Oskar Hertwig (1875) bazat pe studii cu ariciul de mare, a afirmat c fecundarea const n contopirea celulelor difereniate sexual E. Strasburger i W. Fleming (1875) au descoperit cromozomii (denumii astfel n 1888 de W.Waldeyer la propunerea lui Boveri)[3].

[1] Mogo G. , Ianculescu A. Compendiu de anatomie i fiziologie a omului Ed. tiinific - Bucureti [2] Testut L. Anatomie humaine tome IV Embriologie - Ed .7-a pg 1020. [3] Gorun N. Introducere n genetica aparatului locomotor Ed. Curtea veche 1998 pg. 27.

Consecinele fertilizrii.

Sptmna 1-a a embriogenezei.

Intalnirea gametilor

Intalnirea gametilor Penetrarea spermatozoidului antreneaza modificarea ovocitului Reactia corticala cu formarea de numeroase vezicule, granulele corticale care se deschid la suprafata eliberand sub zona pelucida a lichidului periocular, constrituind in jurul ovocitului zona pelucida. Continutul granulocitelor modifica zona pelucida si explica blocajul spermatozoizilor prezenti la periferie, asigarand monospermia O activare a citoplasmei insoteste aceasta reactie corticala: metabolismul creste, mai ales cu o sinteza de ARN O reluare a meiozei cu ajungerea la a doua diviziune si expuilzarea celui de al doilea globuyl polar se realizeaza o celula voluminoasa din citoplasma ovulului devenit ovotid si constituentii celor doua elemente nucleare (pronucelul mascul si femel)

Aproprierea pronuecleilor

Amfimixia sau cariogamia rezulta fuziunea pronucleilor, ea marcheaza fecundarea si reluarea diviziunile celulare Cei doi pronuclei se apropie Pornind de la centriolul proximal al spermatozoidului se deszvolta elementele fusului In fiecare pronucleu intervine o decondensare si o replicare a AND cromozomii se individualizeaza

Disparitia membranei pronucleilor

Amfimixia sau cariogamia rezxulta din fuzxiunea pronucleilor si marcheaza fecundatia si se continuas cu o diviziune celulara Membrana pronucleilor dispare si cromozomii cu doua cromatide se grupeaza la polul ecuatorial din centrul fusului, in timp ce glonbulul polar se plaseaza perpendicular pe axa fusului

Separarea nucleilor blastocitelor

Amfimixia sau cariogamia rezxulta din fuzxiunea pronucleilor si marcheaza fecundatia si se continuas cu o diviziune celulara Cromozomii asjung fiecare la unul dintre polii fusului unde se reconstituie o celula. Rezulta formarea din ou sau zigot doua celkule numite blastomere

Segmentarea.

Prima diviziune segmentara

Rezultatele fecundatiei Reconstructia numarului diploid de cromozomi (jumatate din pronucleul masculin, jumatate din pronucleul femel)nucleul fiecarui blastomer contine 44 cromozomi + 2 cromozomi sexuali. Determinarea sexului zigotului care rezulta din cromozomul sexual continut in spermatozoidul implicat in fecundare X=> sex femenin, Y => masculin, Initierea segmentarii Dupoa formarea oului cu 2 blastomere urmeaza imediat amfimixia. Individualizarea primelor blastomere poate fi interpretata ca prima segmentare, ele vor fi urmate de alte diviziuni

Perturbarile fecundarii

Principalele perturbari ale fecundatiei au ca consecinta aparitioa anomaliilor cromozomice in celulele zigotului. Multe dintgre ele sunt letale si provoaca moartea rapida a opului dar unele dintre ele sunt compatibile cu supravietuirea Pot fi transmise:

Translocatii Inmversiuni Monosomii Trisomii

Daca nu este monospermie pot apareovocite cu 66 autosomi: trei cromozomi sexuali (triploidie) Oin momentul amiofixiei o eroare la momentul replicarii AND in pronuclei poate fi deasemenea la originea poliploidiei Cand formarea primelor doua blastyomere repartitia inegala a cromozomilor conduce la anomalii numerice ale cromozomilor (in plus sau in minus)

Concluzii la fecundare

Etapa de balama debutul dezvoltarii fecundatia este tributara maturizarii si drumul gametilor depinde de mecasnismele celulare foarte precise. perturbarea unor etape poate fi la originea infertilitatii sau suportul unor metode cxontraceptive

Prima saptamana

se modifica
1.

2.

Migrarea prin treimea externa a trompei uterine pana la cavitatea uterina facilitata de modificarile organismului matern Oul (in timpul acestei migratii) incepe sa se segmenteze

Modificarile organismului matern

intervin in cursul fiecarui ciclu menstrual in timpul perioadei postovulare(chiar in absenta fecundatiei) sunt legate de secretiile hormonale obisnuite in aceasta faza a ciclului Secretia estrogeni la un titru ridicat Secretia progesteron in curs de crestere Modificarile trompei faciliteaza migrarea oului:

Diminuarea inaltimii epiteliului Activitatea cililor Contractiile musculaturii netede Accelerarea vascularizatiei

Modificarile endometrului sunt cele ale celei de a doua faze a ciclului:

Cresterea grosimii mucoasei Secretie glandulara bogata in glicoghen si mucus Dilatarea si spiralarea vaselor

Moidificarile intervin in cursul fiecarui ciclu menstrual (cu sau fara fecundare) nu exista nicu un semn clinic sau biologic permitand sa faca diagnosticul de sarcina la acest stadiu de dezvolytare a ovului

Primele celule

la nivelul oului primele segmentari au loc in acelasdi timp cu migrarea segmentarea este urmata de doiviziuni celulare primele doua celule sau blastomere apar la 24 de ore de la fecundare dupa fisurarea pronucleilor fiecarwe dintre acestea dau celule fiice cu un anumit asincronism

Ziua 1

Ziua a 3-a

Ziua a 5-a
.

Morula rezultatul diviziunilor succesive

din ce in ce mai mult La nivelul oului segmentarea este urmata dediviziunea celulara diviziunile succesive conduc la formarea oului de 8,16,31 si 64 celule a caror dimensiune diminua

Morula
.

Morula

Morula sau 64 de celule

La nivelul oului Segmentarea este o continuare a diviziunilor celulare In stadiul de 64 dfe celule, oul ia forma unei mici sfere: celulele situate in centru iau o forma sferica in timp ce celulele situate la periferie se aplatizeaza, constituind peretele sferei Diametrul total al sferei este de ordinul a 200m cu un volum putin diferit de cel al ovocitului (zona pelucida fiind totdeauna prezenta, este stadiul de MORULA Aceste prime divizxiuni de segmentare intervin la momente precise

Stadiul de 4 blastomere in ziua a doua a dezvoltarii embrionare (a 16-a zi a ciclului menstrual) Stadiul de morula (64 blastomere) in ziua a 4-a a dezvoltarii embrionare (18-a zi a ciclului menstrual

De la morula la blastula

Linia nenumita

Formarea trofoblastului

A 4-a si a 5-a zi de dezvoltare Celulele periferice formand un strat continuu, trofoblastul, in timp ce celulele centrale constituie butonul embrionar Trecerea lichidului ce vine din exterior va antrena o separare a celor doua ansamble celulare si formarea unei cavitatio = In acest stadiu se produce dezirarea zonei pelucide

De la Morula la Butonul embrionar

Oul se debaraseaza de zona pelucida, devenind blastocist limitat de un strat de celule periferice continue: trofoblastul. Cu un pol al sferei numit pol embrionar, celulele constituind butonul embrionar formeaza o masa celulara restanta in contact cui trofoblastul. La alt pol, c ele doua ansambluri celulare sunt separate printr-o cavitate numita blastocel

Migrarea

La nivelul oului primele segmentari au loc in acvelasi timp cu migrarea Migrarea oului in trompa intervine in maniera progresiva prin contractiile celulelor musculare netede ale peretelui tubar. Ea este facilitata de secretia celulelor mucoase ;I de miscarile cililor de suprafata In timpul migratiei:

Stadiul de doua blastomere in ziua a doua se afla in mijlocvul treimii externe a trompei Stadiul de 4-8 blastomere se afla in ziua a 3-a la nivelul istmului Stadiul de morula din ziua a patra ese gaseste la nivelul segmentului interstitial (in zona unde trompa traverseaza peretele uterin) In ziua a 5-a sau a 6-a blastocistul se lipeste de endometgru prin polul sau embrionar

Anomaliile primei saptamani de dezvoltare

Unele sunt consecintele alterarii patrimoniului genetic survenind in timpul maturarii gametilor sau al fecundarii, altele sunt legate de o perturbare a fenomenelor care intervin in timpul primei saptamani Alterarile patrimoniului genetic

Moartea oului fecundat. 50% dintre oualele frecundate inainte de finele primei saptamani de dezvoltare. Acest accident este un beneficiu natural caci este vorba de oua defectuoase, purtatoare de o anomalie cromozomiala Asnomaliile cromozomiale. Alte anomalii cromozomiale nu impiedica supravietuirea oului dupa prima saptamana, sunt legate de un accident cromozomial survenind in timpul primelor diviziuni ale segfmentatiei Mutatiile genetice pot interveni inainte sau in cursul primei saptamani. Ele pot antrena moartea oului sau pot fi la originea malformatiilor sau tulburarilor metabolice

Anomaliile de segmentare si migrare

2 anomaliile de segmentare uneori drumul primelor doua blastomere evolueaza pe cont propriu sau inca butonul embrionar se scindeaza in doua parti. Aceste anomalii conduc la formareas gemenilor Anomaliile de migrare. Cand oul este in stadiu de blastocist se opreste intyr-un punct al traiectului sau si el poate degenera sau poate sa continue evolutia sa si sa se implanteze (in saptamana a doua de dezvoltare), acolo uynde migrarea este oprita determinand o sarcina extrauterina (cel mai adesea la nivelul ampulei tubare) sasu uneori in segmentul interstitial) anomalia de migrare poate avea drept consecinta cel mai rar alte sarcini ectopice: ovariene, abdominale, uterine dar la distanta de zona normala de implantare Agenti exteriori pot perturbaderularea primei saptamani de dezvoltare. Radiatiile ionizante, virusii, anumite medicamente pot antrena anomalii cromozomiale, malformatii sau chiar mnoartea fatului

Saptamana a doua de dezvoltare

A doua saptamana de dezvoltare este cea a fixarii oului in perete (implantarea) si individualizarea embrionului sub forma unui disc embrionar. Aceste doua transformari se continua cu dezvoltarea anexelor si aparitia primelor tesuturi embrionare, derularea lor armonioasa depinzand de modificarile intervenind la nivelul organismului matern

Modificarile endometrului

La nivelul organismului matern Modificaruile endometrului sunt putin diferite de cele observate in cursul unui ciclu menstrual fara fecundare dar ele fac endometrul propice implantarii Dupa ovulatie (faza postovulatorie) actiunea combinata a estrogenilor si a progesteronului provoaca activarea glandelor (ziua 16-21) care prerced apoi acompaniaza faza secretiei glandulare (ziua 22-a-28-a) in acelasi timp, spiralarea vaselor se accentueaza astfel incat expansiunea lor catre stratul superficial al endometrului si celulele stromale devin vacuolare si voluminoase. La debutul fazei de edem al corionului (ziua 21-a22-a) este cea mai propice la implantarea oului in endometru. In caz de implantare, acest stadiu al endometgrului va fi mentinut gratie secretiilor corpului galben derivat din resturile foliculare si devenit corp galben gestativ

Modificarule hormonale

Modificarile de la nivelul organismului matern nu permit inca diagnosticul de sarcina Nu sunt semne clinice care sa permita punerea diagnosticului de sarcina Totdeauna in a doua jumatate a ciclului menstrual sa se gandeasca la posibilitatea unei sarcini incipiente la o femeie cu varsta de procreere inainte de a prescrie un tratament sau un examen complementar Nu este un test biologic simplu care sa faca diagnosticul de sarcina In fondm in cvursul saptamanii a doua titrul de estrogeni si de progesteron este putin diferit de cel observat in acelasi stadiul al unui ciclu fara fecundatie. Metodele foarte sensibile permit sa se deceleze aceste diferente la sfarsitul saptamanii a doua si sa puna in evidenta in acest stadiul primele secretii hormonale de origine trofoblastica dar elke sunt rezervate laboratoarelor specializate. In practica in cursul celei de a treia saptamani de dezvoltare, diagnostricul biologic de sarcina devine mai simplu (teste disponbibile in farmacii)

Implantarea oului

Fixarea si implantarea oului in enmdometru Fixarea intervine catre a 7-a zi si marcheaza trecerea dintre prima si a doua sapamana de dezvoltare Blastocistul, dupa ruptura zonei pelucida, intra in contact prin polul sau embrionar cu epiteliumul endometrului (alipit la blastocist). Trofoblastul (stratul superficial) prolifereaza activ la punctulk de fixare. Diviziunile nucleare succesive intervin fara diviziuni citoplasmatice (citodiererza). Rezulta un sincitiu derivat din trofobvlast: sincitiotrofoblastul Restul trofoblastului, care separa butonul embrionar de sincitiotrofoblast, raman constituitre din celule bine individualizate si iau numele de citotrofoblast. Ulterior aceasta diferentiere trofoblastica se va intinde in jurul oului care va fi compleyt acoperit dfe un strat de sincitiotrofoblast care inconjura citotrofo=blastul

Endometrul si implantarea

Implantarea Invazia endometrului La debutul celei de a doua saptamani sincitiotrofoblastul continua sa prolifereze rapid in periferie si secreta enzime proteolitice care distrug tesutul endometrial si permit sa penetreeze in endometru

Blastocyst

Constituirea mezodermului

Formarea blastulei si gastrulei

Ziua a 9-a

Dupa ziua 9-a tot oul a poatruns in endometru in timp ce bresa stratuerilor superficiale ale endometrrului, secundara patrunderii, este obturata de un dop de fibrina Sincitiotrofoblastul continua sa prolifereze, detritusurile celulare si hematiile provenind din vasele erndometrului fac ca activitatea litica a tesutului sincitial sa constituie lacunele

Ziua a 11-a

In ziua 11-12-a aceste lacune se maresc si comunica intre ele, unele ramanand in comunicare cu vasele endometrului, este debutul circulatiei utero-lacunare

Invazia endometrului

dupa ziua 13 sincitiotrofoblastul prolifereaza sub forma traverselor radiare care antreneaza celulele subiacente ale citotrofoblastului ce vor constitui vilozitatile primare Prin activitatea sincitiotrofoblastului oul este antrenat in peretele uterin. Implantarea se zice interstitiala sau parietala si se numeste nidatie

Ziua 3-14

In a 13-14-a zi, epiteliul endometrului se reconstituie deasupra busonului fibrinos care se rezoarbe Se poate produce atunci o mica hemoragie care se poate confunda cu menstruatia (data coincide) astfel ca sarcina trece neobervata

Formarea deciduei sau caducii

Implantarea 3 Reactia endometrului la penetrarea oului Pornind din a 12-a zi de impantare, o reactiue imunologica locala cu invadarea limfocitara si accentuarea vascularizatiei Penetrarea oului antreneazxa deasemenea la inceputul celei de a doua sapatamani o reactie cerlulara a stromei mai accentuata decayt cea observata in cursul ciclului menstrual fara fecundare, reactia deciduala. Celulele stromei devin columinoase, se incarca cu glucogen si lipide (celule deciduale). Aceasta reactie incepe in zona de implantare la contactul sincitiotrofoblastul;ui si se continua din aproape in aproape, intr-o sapatamana, pe toata suprafata endometruilui in care se disting trei zone numite decidua sau caduca:

Caduca bazilara intre ou si peretele uterin Caduca ovulara sau reflectata inytre ou si cavitatea uterina Caduca parietala pentru restul endometrului

Formarea blastocitului.

Modificarile oului in timpul implantarii

Modificfarile oului in timpul nidarii In timp ce se face nidatia prin evolutia trofoblastului, restul blastocistului, in interiorul citotrofoblastului, va progresa modificandu-se in cursul celei de a doua saptamani:

Transformarea butonului embrionar in disc embrionar Formarea cavitatii amniotice Formarea mezenchimului extra-embrionar si a lecitocelului primar Evolutia mezenchimului extraembrionar (aparitia celomului extern) si constituirea lecitocelului secundar

Transformarea butonmului embrionar in disc embrionar In a 8-a zi anumite celule ale butonului embrionar se individualizeaza in marginea blastyocelului (cavitatea blastocistului) pentgru a forma doua straturi de celule separate printro0 membrana bazala care vine sa constituie discul embrionar Un strat de celule cubice aflate in contact cu rerstul butonului embrionar care constituie foita dorsala numita epiblast (ectodermul primar) Un strat de celule aplatizate care constituie foita ventrala numiut hipoblast (endodermul primar)

De la Buton embrionar la Disc embrionar

Modificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar in disc embrionar In acelasi timp, ca urmare a unui fenomen de apoptoza, centrul butonului embrionar se scobeste intr-o cavitate, cavitatea amniotica, marginita pe un versant prin ectodermul primar, pe un altul de celule aplatizate situate pe fata interna a trofoblastului situat pe gfata trofoblastului: amnioblastele

Discul embrionar Membrana Heuser

Modificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar in disc embrionar 3 in a 90-a zi suprafata interna a citotrofoblastului da nastere la periferie blastocelului, cu celule mezenchimatoase stelate dintre care cele mai interne se aplatizeaza si vin in contact cu stratul continuu atasat la fiecare extremitate a hipoblastului Acest strat de celule subtire constituie membrana Heuser care se izoleaza in sanul blastocelului o cavitate mult mai limitata pe un alt versant prin hipoblast Aceasta noua cavitate este numita lecitocelul primare care este inconjurat de celule mezenchimatoase care constituie mezenchimul extraembrionar

Ziua 11-a Hipoblastul si membrana Heuser

Modificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar in disc embrionar In ziua 11-a hipoblastul este sediul unei proliferari la fiecare dintree extremitatile si va veni sa dubleze inauntru membrana Heuser care dispare

Ziua 12 lecitocelul secundat marginit de celulele hipoblastului

Modificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar in disc embrionar In ziua 12-a lecitocelul devine cand lecitocel secundar antrenand marginile prin celule hipoblastice

Mezenchimul extraembrionar

Modificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar in disc embrionar Mezenchimul extra-embrionar continua sa prolifereze si sa ocupe spatiul cuprins intre cavitateas amniotica si trofoblast. In acelasi timp se scobesc lacune rapid confluente pentru a da o cavitate unica, celoomul extraembrionar in intregime inconjurat de mezenchimul extraembrionar care se repartizeaza in 4 contingente:

Un strat ce ramane aplicat pe fata inmterna a citotrofoblastului, mezenchimul extra-embrionar extra-celomic Un strat aplicat pe fata externa a lecitocelului secundar, constituind mezenchimul extra-embrionar splahnic sau splahnopleural Un strat aplicat pe fata excterna a cavitatii amniotice, constituind mezenchimul extraembrionar somatic sau somatopleural Un strat aplicat poe fata externa a cavitatiio amnuiotice constituind mezenchimul extraembrionar somatic sau somatopleural Un masiv celular constituind pediculul embrionar care asigura legarea contingentelor precedente

Celomul extraembrionar

Oul la sfaersitul celei de a doua saptamani Oul este constituit dintr-un ansamblu de tesuturi deja diferentiate, organizate in mai multe structuri 1. o sfera periferica, sfera choriala sau chorionul compozit al trofoblastului (sincitio si cito-) si mezenchimul extraembrionar extra=celomic care tapeteaza citotrofoblastul inauntru 2. in interiorul acestei sfere choriale si separate de ea printro cavitate a celomului extra-embrionar, doua semi-sfere scobite alipite, cavitatea amniotica si lecitocelul secvundar, inconjurat in afara de mezenchimul extra-embrionar Zona de alipire a acestor doua semisfere formeaza discul embrionar care va fi la originea embrionului, el este constituit la acest stadiu prin doua foite (discul didermic) Epiblastul sau ectodermul primar (planseul cavitatii aminiotice) Hipoblastul sau endoblastul p[rimar4 (plafonul leciotocelului) 3. ansamblul elementelor continute in sfera coriala este legat de aceasta ultima prin pediculul embrionar Anexele embrionare sunt constituite din ansamblul partilor oului care nu in constitutiadiscului embrionar, altfel zios trofoblastul (cito si sincitio-), amniosului, lecitocelul secundar si ansamblul merzenchimului extra-embrionar

Anomaliile din saptamana a doua

Anomaliile saptamanii a doua de dezvoltare Oprirea dezvoltarii 1. uneori in raport cu o anomalie cromozomica letala care antreneaza o rezorbtie a oului 2. cel mai adesea un defect de implantare care fac rejectia oului prin mucoasa uterina rau pregatita nidastiei, Mai multe mecanisme pot fi in cauza:

Dezechilibrul hormonal Alterarea endometrului in raport cu o infectie a cailor genitale Hemoragia provoaca prin activitatea anarhica a sincitiotrofoblastului

Aceste mecanisme pot fi voluntare utilizate ca suport al metodeii contraceptive

Anomaliile de sediu

Anomaliile saptamanii a doua de dezvoltare Anomalii ale sediului nidatiei Normal nidatia swe efectueaza in treimea superioara sau in treimea medie a peretelui uterin, pe fata posterioara In practica oul are tendinta de a se implanta acolo unde se afla la inceputul celei de a doua saptamani, acestea sunt deci defecte ale migratiei in timpul primei saptamani care este la originea imploantarilor ectopice Sediul poate fi

Extrauterin cel; mai adesea la nivelul trompei uterine Intra-uterin in particular implantarea joasa (segmentul inferior in apropierea orificiului intern al colului uterin) mai rara in peretele canalului cervical Aceste implantari ectopice expun la un risc hemoragic important in general asociate cu pierderea oului sau cu dificultati obstetricale (placenta previa)

Gemelaritatea

De la morula la blastula

Linia nenumita

Dezvoltarea invelisurilor embrionare

Derivatele ectodermului

Derivate ale mezodermului

Derivatele endodermului

Crestele neurale

De la crestele neurale la tubul neural

Formarea tubului neural

Dezvoltarea veziculelor neurale

.

Schita pancreasului (din mezoderm)

.

Schita cordului

De la mic la mare

Formarea regiunii cefalice

Saptamana 4

Invelisurile embrionare si embrionul

8 saptamani

Saptamana 8

Saptamana 8
.

Dezvoltarea tubului neural

Tubul neural si somitele

Invadarea creerului de sange

Creer si maduva spinarii

S.N.C. la 49 zile

Saptamana 10

Saptamana 12

Saptamana 16

Saptamana 20

23 saptamani

Saptamana 24

Saptamana 28

Saptamana 36

Saptamana 40