Embriologie Curs 2 Etapele care preced implantarea: Gametogeneza i patologia ei Fecunda ia i patologia ei Gametogeneza Cuprinde o serie de procese n cursul

sul crora se formeaz i se difereniaz n glandele sexuale spermatozoidul i ovulul, celulele sexuale mature, capabile de fecundare. Cele dou cellule foarte specializate ajung la sfritul primei diviziuni meiotice a gametogenezei s posede jumtate din nr de cromozomi characteristic specie, nr care se va reface n zigot, prin aportul cromozomilor gametului de sex opus. Prin gametogenez se asigur stabilitatea specie, odat cu stabilirea nr de cromozomi i variabilitatea ei prin recombinri i mutaii ale materialului genetic. n timpul meiozei, cei 46 de cromozomi (44 autozomi i 2 cromozomi de sex) se dispun n 23 de perechi de cromozomi omologi, n fiecare pereche existnd cte un cromozom provenit de la mama i unul de la tat. n acelai timp cei doi cromozomi din pereche se vor separa, trecnd cte unul din fiecare pereche n cele dou cellule-fiice, care vor devein gamei, fiecare cu cte 23 de cromozomi, asortai la ntmplare din cromozomii materni i paterni. Aceast asortare ntmpltoare a cromozomilor n gamei n timpul meiozei determin diversitatea enorm a genotipurilor, pentru fiecare din cele 23 de perechi de cromozomi existnd 23 de combinaii deferite. Patologia gametogenezei
Meioza este o etap dificil a gametogenezei n care pot s

apar accidente de non-disjuncie sau de ntrziere anafazic, avnd ca rezultatformarea de gamei anormali genetic; acetia au anse egale de participare la fecundaie ca cei normali, dar cu consecine detrimentale n embriogenez. Gametogeneza poate fi influenat de o serie de factori (fizici, chimici, infecioi, nutriionali i de alt natur), care

acioneaz diferit. Radiaiile ionizante produc degenerri ale foliculilor ovarieni primari. Lumina favorizeaz activitatea ovarian (ovulaia), prin ci retino-hipotalamice, fapt confirmat la om de amenoreea de noapte polar a femeilor eschimose. Progesteronul inhib ovulaia fapt pentru care este folosit n prepararea unor contraceptive orale, iar FSH o stimuleaz. Aceti hormoni se folosesc n practic pentru producerea ciclurilor, n cazuri de sterilitate prin anovulaie. Ovogeneza este influenat i de starea de nutriie a femeii prin intermediul axului hipotalamo-hipofizar care comand activitatea ciclic ovarian. Spermatogeneza este influenat de temperature. O temperature peste 35 grade Celsius, ct este temperatura normal n scrot, produce degenerarea celulelor sexuale (ex: n ectopia testicular intern). Virusul urlian, n caz de orhit urlian, poate produce atrofia tubilor seminiferi. Unele infecii cronice tuberculoza au efecte negative asupra spermatogenezei. Alcoolul stimuleaz spermatogeneza dar mrete nr formelor anormale de spermatozoizi. Medicamentele psihotrope, fenotiazinele, citostaticele, produc necroza spermatogoniilor secundare i scad libidoul. Substanele radioactive i unele metale grele (cadmiu) au efect toxic asupra spermatogenezei. Carenele alimentare proteice i vitaminice inhib spermatogeneza. Dup vrsta de 45 de ani, spermatogeneza scade continuu iar procentul spermatozoizilor anormali i neviabili crete proporional cu vrsta.

SPERMATOGENEZA spermatozoidul este celula sexuala masculina, ce se formeaza in epiteliul tubilor seminiferi din testicul. tubul seminifer prezinta pe sectiune celule inalte, cu rol trofic (celule Sertoli) intre care se gasesc celule germinative in diverse stadii de dezvoltare. tubii seminiferi sunt inconjurati de un perete fibromuscular, iar intre tubi se gasesc celule interstitiale Leydig care secreta testosteron. spermatogeneza este stimulata de FSH, iar secretia de testosteron de LH. debutul spermatogenezei incepe la pubertate; formarea spermatozoizilor este continua si cuprinde urmatoarele etape evolutive: spermatogonia (celula susa care contine 46 cromozomi, grupati in 23 de perechi, 22 autozomi si doi cromozomi sexuali, x si y); spermatocitul de ordinul I rezultat dintr-o diviziune ecvationala (46xy) care apoi sufera o diviziune reductionala si se transforma in spermatocit de ordinul II (23x si respectiv 23y), care prin diviziune ecvationala formeaza spermatide care prin metamorfozare se transforma in spermatozoid. spermatozoidul este deci gametul masculului. la microscopia electronica el este format din: cap, gat si flagel. capul contine acrosomul si nucleul. Acrosomul poseda enzime hidrolitice cum ar fi hialuronidaza si acrozina cu rol in fecundatie. Nucleul este format din cromatina. gatul mai este cunoscut si sub numele de piesa de legatura. flagelul este un complex microtubular (9 tubuli periferici si 2 microtubuli centrali) care participa la miscare.Dupa formarea lor, spermatozoizii parasesc tubii seminiferi si prin suspendarea in plasma produsa de glandele sexuale masculine anexe formeaza sperma. numarul de spermatozoizi la un cm3 de sperma este de 60.000.000

-120.000.000, iar volumul de sperma la un ejaculat variaza intre 2,5 - 5 cm3. spermatozoizii in timpul trecerii prin tractul genital feminin sunt supusi unor modificari fiziologice care ii fac capabili de fecundatie - fenomen cunoscut si sub numele de capacitatie.

OVOGENEZA reprezinta suma de transformari pe care le sufera celulele sexuale feminine pentru a ajunge apte de fecundare. Sediul este corticala ovarului si este un proces discontinuu. Etapele ovogenezei sunt: ovogonia, celula ce contine 46 cromozomi (22 perechi autosomi si o pereche cromozomi sexuali xx) si provine din epiteliul germinativ primordial, fiind continuta in foliculii primordiali. In viata intrauterina se divide prin mitoza formand: ovocitul de ordinul I care ramane in acest stadiu pana la pubertate; ovocitul de ordinul II care provine din diviziunea reductionala a ovocitului de ordinul I, la fiecare ciclu producandu-se maturarea unuia singur.

prin diviziunea reductionala a ovocitului de ordinul I iau nastere ovocitul de ordinul II si primul globul polar. ovulul ia nastere numai dupa ovulatie prin contactul cu spermatozoidul, cand se produce mitoza ovocitului de ordinal II din care vor lua nastere ovulul si al II-lea globul polar.

Patologia gameilor: Pe parcursul desfurrii gametogenezei, meioza este perioada cea mai labil. Gameii anormali pot participa la fecundaie determinnd o vast patologie embriofetal prin zigoi anormali, purttori de anomalii cromozomiale de nr sau de structur. Durata lung a meiozei I, care este blocat din timpul vieii fetale pn la ovulaia oricnd posibil n perioada reproductive a femeii, expune ovocitul la un nr mai mare de accidente cromozomiale, n special la femeile trecute de 35 de ani.

Ovociii nu prezint forme patologice, pot exista ns 2 sau mai muli ntr-un folicul primar. Acetia de obicei nu ajung la maturaie, dar dac totui sunt expulzai i fecundai, din ei se dezvolt gemeni neidentici. Vrsta naintat a tatlui crete riscul mutaiilor genice n timpul spermatogenezei. Ambele feluri de gamei pot prezenta aberaii cromozomiale de nr sau structur, frecvena celor numerice crescnd cu vrsta.