Sunteți pe pagina 1din 17

Curs introductiv

Au existat teorii despre aparitia omului inca din 500. i.e.n


Aristotel - Aparitia animalelor
Teoria epigenetica 350 i.e.n
Wolf 1730 oul
In medicina:
-PERSISTENTA IN EROARE
-INERTIA MENTALITATILOR
-INECHITATEA ISTORIEI MEDICALE
-MEDICINA E MARCATA DE GENIU INDIVIDUAL
Filogeneza = istoria vietii pe pamant
Ontogeneza = istoria vietii individului
= cuprinde doua perioade:
-prenatala -> embriologia: -embriogeneza
-organogeneza
-postnatala
Embriologia generala = embriogeneza, care tine pana in saptamana 8 de sarcina
Organogeneza = tine pana la nastere, produsul de conceptie se numeste fat

Dupa nastere, dezvoltarea umana trece prin mai multe etape:


- nou nascut (pana la 1 luna)
- sugar (pana la 1 an)
- copil (pana la 13 ani)
- puber (pana la 16 ani)
- adolescent (pana la 19 ani)
- adult (20-60 ani)
- senescenta (>60 ani)
*MAXIMUL DEZVOLTARII : 35-40 ANI!

In primele etape ale dezvoltarii toate fiintele au o organizare de baza (comuna). Asta arata ca exista
un segment genetic comun pentru toate vietuitoarele. Drept urmare in cursul ontogenezei, toate
fiintele vii repeta filogeneza ( Teoria Recapitulatiei ).
Teoria recapitulatiei:
-este unul din principiile dezvoltarii
-in realitate ontogeneza nu repeta propriu zis etapele dezvoltarii filogenetice, ci doar aminteste de
ele
(omul este adaptat respiratiei aeriene, dar in ontogeneza are arcuri branhiale care seamana cu
branhiile)
Alte legi ale dezvoltarii:
1.Legea multiplicarii celulare
-toate fiintele sunt rezultatele multiplicarii celulare
2.Legea diferentierii:
-la fiecare nivel structural exista un nivel de specializare
3.Legea polarizarii:
-toate fiintele au cap si coada
4.Legea selectiei naturale:
-ceea ce suntem astazi, atat la nivel somatic, cat si structural este rezultatul selectiei naturale
5.Legea maximului biologic:
-te nasti, ai un maxim al dezvoltarii, mori

Reproducerea
-asigura perpetuarea speciilor si transmiterea caracterelor genetice
-asexuata la protozoare (prin sciziparitate, inmugurire, sporuratie)
-sexuata
Reproducerea sexuata:
- e rezultatul procesului de fecundatie
- dupa locul unde se produce fecundatia:
-ovoparitate (pesti)->fecundatia + dezvoltarea au loc in afara tractului genital (pesti)
-ovoviviparitate (reptile, pasari) ->fecundatia + primele etape de dezvoltare au loc in tractul genital

-viviparitate ->fecundatia + dezvoltarea au loc in tractul genital (om)


Gametii se deosebesc de celulele somatice (din corp) prin diferentele de material genetic si prin
faptul ca ei isi definesc scopul in urma fecundatiei, altfel degenereaza:
-celula somatica are 46 de cromozomi ( 44 autozomi si 2 heterozomi)
-celula gametica are 23 de cromozomi (22 autozomi si 1 heterozom)
Originea gametilor:
-acestia provin din celulele germinale primordiale care sufera gametogeneza (proces de evolutie
lung)
Originea celulelor germinative primordiale:
Sunt de origine endodermala si provin de la baza sacului vitelin, din vecinatatea unei structuri
denumite alantoida; ele migreaza prin mezenter ( ligamentul intestinuluisubtire)si ajung pe fata
mediala a mezonefrosului, unde formeaza crestele gonadale. Aici se organizeaza in cordoane
genitale.
La barbat, in aceste cordoane, celulele germinative prolifereaza pana in saptamana 21, apoi
proliferarea se opreste pana la pubertate, cand aceste celule se numesc spermatogonii primare. La
pubertate, aceste celule sufera diviziunea de maturatia=meioza, pana la adolescenta.
La femei, celulele germinative prolifereaza pana in luna a 3-a cand devin ovogonii primare, din acest
moment incepe ovogeneza, si pana la nastere diviziunea meiotica a acestor celule ajunge in prima
faza (profaza). Aceste celule raman in profaza un interval de timp diferit. Ovogeneza se reia la
pubertate in cate un ovar pe rand, o ovogonie iese din profaza suspendata si continua meioza pana la
stadiul de ovul. Astfel se creeaza o diferenta semnificativa intre ovogonia ce-si incheie profaza in
adolescenta si cea ce-si incheie profaza la 40 de ani (creste probabilitatea anomaliilor cromozomiale )

Gametogeneza masculina
Are 2 etape:
Spermatogeneza = trateaza dezvoltarea de la spermatogonie la spermatida
Spermiogeneza = cuprinde dezvoltarea de la spermatida la spermatozoid

1.Spermatogeneza
-spermatogonie (44 autozomi +2 heterozomi) prin mitoze spermatocit de ordin 1 (44, XY)- sufera
prima faza a meiozei (reductionala) spermatocit de ordin 2 (22, X) + spermatocit de ordin 2 (22, Y)
prin meioza ecuationala 4 spermatide ( 2 spermatide 22, X si 2 spermatide 22, Y)
Evolutia cordoanelor genitale:
Incepe in gonadele primitive unde au migrat celulele germinative primordiale. Aceste celule
prolifereaza pana in saptamana 21, cand devin spermatogonii primare, apoi proliferarea inceteaza
pana la pubertate (10 ani).
Cordoanele sexuale evolueaza si vor deveni tubi seminiferi contorti.
In jurul varstei de 10 ani, acesti tubi incep sa se tunelizeze, proces ce se termina in jurul varstei de 14
ani. Fenomenul se pterece sub impulsul cresterii de hormoni androgeni. Tubul seminifer capata
aspectul unui epiteliu seminifer asezat pe o membrana bazala.
In testicul se gasesc mai multe tipuri de celule:
Celule de sustinere Sertoli:
-origine mezodermala
Celule Leydig
-origine mezodermala
-se afla in afara tubilor seminiferi
-produc hormoni androgeni (testosteron)
Spermatogoniile
-tip A = celule susa (de origine si rezerva)
-tip B = provin din cele de tip A
In epiteliul seminifer, de la periferie spre lumen se gasesc:
-spermatogonii A
-spermatogonii B

-spermatocit primar
-spermatocit secundar
-celule Sertoli
-spermatide cu coada spre lumen
In interiorul tubului seminifer nu exista vase de sange.
Practic, membrana bazala e o adevarata bariera hemotesticulara, ce are doua functii:
-mijloceste transportul de substante vitale catre celulele germinale (sange, nutrimente, oxigen)
-mijloceste transportul de hormoni
Practic, bariera hemotesticulara protejeaza spermatidele cu 23 de cromozomi (non-self) de atacul
imunologic cu anticorpi al organismului. Celulele Sertoli pot produce proteine cu functie de
transportori hormonali.
2. Spermiogeneza:
Perioada in care spermatida devine spermatozoid.
In cursul acestei etape, spermatida isi diferentiaza sistemul motor si devine mobila.
Structurala si caracteristicile spermatozoidului:
- in mod normal, printre spermiile normale, exista si spermii atipice ale caror numar este extrem de
mic, ele pot avea 2 capete, 2 cozi, pot fi pitice, gigante, lenese, imobile
-spermatozoidul a fost observat prima data de Ham in 1677 , avand un diametru de 1-3 microni si o
lungime de pana la 60 microni
- are miscari ondulatorii si de rotatie (se insurubeaza)
- centru cinetic (inelul terminal)
- pH-ul optim = 3-13
- mediul hipoton ii este favorabil ( este mai rapid in mediul diluat)
- rezista greu la modificari osmotice
- traieste 8 zile in tractul genital feminin, dar puterea de fecundatie este de numai 24 de ore
- viteza este de 2 mm/minut in tractul genital, astfel incat reuseste sa ajunga in treimea externa a
trompei in 5-45 minte
- timpul necesar evolutiei de la spermatogonie la spermie este de 65 de zile, in fiecare moment o
serie de celule susa isi incep evolutia, iar procesul tine la barbat pana la 70 de ani, sau chiar pana la
senescenta

- cantitatea de sperma eliminata la o singura ejaculare este in medie 3,5 ml, fiecare ml a cate 120 de
milioane de spermatozoizi, in medie 500 milioane de spermatozoizi pe ejaculare
- la o cantitate de sub 20 de milioane de spermatozoizi per ejaculare se pune problema infertilitatii

Gametogeneza feminina
(ovogeneza)
Incepand cu pubertatea, ovarul sufera niste modificari ciclice, reprezentand ciclul ovarian. Acesta
este format din:
-ciclul folicular
-ciclul ovogenetic
Ciclul ovarian ovarian se realizeaza sub control neuro-endocrin si este insotit de:
-ciclul sanilor
-ciclul mucoasei vaginale
-ciclul menstrual / al mucoasei uterine
-ciclul afectivitatii
Celulele aflate la exteriorul foliculului se inmultesc si formeaza Zona Pellucida
Antrul este spatiul creat prin marirea celulelor, prin delaminare, la marginea inferioara.
1. Ciclul folicular:
La pubertate numarul foliculilor primordialu este de aprox 40 de mii, din care la maturitate ajung
aprox 400, restul asigura doar secretia constanta de hormoni
-etapele evolutive ale unui folicul:
-primordial (un ovocit cu un singur rand de celule)
-primar
-secundar
-tertiar
-cavitar
In fiecare luna un folicul isi definitiveaza evolutia pana la stadiul de folicul cavitar
Zona pellucida este o membrana acelulara mucopolizaharidica.
Teaca interna are functie endocrina.
Spatiul perivitelin este locul in care ajung globulii polari.
Antrul este spatiul in care se gaseste lichidul folicular ce contine si hormoni.
Foliculul matura migreaza catre corticala ovarului (partea de la suprafata) si are dimensiuni cuprinse
intr 1-1,5 cm.

!!! GRESEALA: in ziua 14-15, ecograful poate confunda un ovocit cu un chist ( datorita dimensiunii
de 1-1,5 cm).
2.Ciclul ovogenetic:
Consta in totalitatea transformarilor suferite de ovocitul primar pana cand ajunge ovocit secundar in
metafaza celei de-a doua diviziuni a meiozeicand poate fi fecundat.
Ovocitul primar dintr-un folicul matur aflat in profaza 1 isi termina prima diviziune => un globul polar
si un ovocit secundar cu 22, X. Acesta trece in profaza 2, ajunge in metafaza, si daca este fecundat,
elimina un globul polar, isi termina a doua diviziune si rezulta un ovul cu 22, X.
Daca fecundarea nu are loc, ovocitul se resoarbe, iar globulul polar se resoarbe oricum.
Ovulatia si evolutia corpului galben:
-ovulatia reprezinta ruperea foliculului matur si eliminarea ovocitului impreuna cu Zona Pellucida,
corona radiata si cumulus ooforus, fiind captat de trompa uterina
-ruperea foliculului = ponta foliculara
-foliculul matur determina la suprafata ovarului o zona palida cu periferia rosiatica (zona
proeminenta = stigma) unde se va rupe foliculul datorita cresterii presiunii osmotice si probabil
necrozei suprafetei ovariene
-ovocitul secundar este capitat prin absorbtie tubara si ajunge in treimea externa a trompei unde
daca nu este fecundat in 12 ore se resoarbe/involueaza sau este eliminat
-daca este fecundat, isi va termina diviziunea, devine ovul si apoi, prin unirea cu spermia, devine
zigot/celula ou
-se spune ca nu exista semne externe ale ovulatiei, cu exceptia temperaturii rectalece creste cu 1
grad in ziua ovulatiei ( de la 36 grade C la 37 grade C ).
-la om, ovulatia este spontana, ritmica la 28 de zile, in a 14-a zi a ciclului menstrual (+/- 1-2 zile)
-la alte specii, doamnele au ovulatia sub influenta impulsului emotiilor sexuale
-atavism = ceea ce a ramas din evolutia speciilor
Ovulatia este sub control cortical (neuro-endocrin):
- factori ce perturba ovulatia:
-disturbarea activitatii corticale, inclusiv problemele sociale
-afectarea ritmului nictemeral (activitati de noapte, calatorii intercontinentale, sunt de natura sa
perturbe ceasul biologic)
-afectarea sistemului limbic
Evolutia foliculului ovarian:

Imediat dupa ovulatie, peretii foliculului rupt se cuteaza si sunt invadati de vase sangvine. Celulele
foliculare cresc in volum si se incarca cu un pigment galben (celule luteotrope). Foliculul devine corp
galben.
Daca nu a avut loc fecundatia, foliculul evolueaza inca 8-9 zile, timp in care secreta progesteron, apoi
involueaza si devine corpus albicans = cicatrice.
Daca are loc fecundatia, corpul galben de sarcina va secreta din ce in ce mai mult progesteron, va
creste pana la sfarsitul lunii a 3-a de sarcina, cand ajunge aprox 1/3 din ovar. Apoi involueaza si este
inlocuit de placenta. Secreta progesteron pana la sfarsitul lunii a 4-a.
Insamantarea:
Procesul prin care 2 gameti au ajuns in contact.
Depunerea spermei in tractul genital feminin se numeste copulatie.
Numarul mare de gameti poate fi justificat prin marirea sanselor fecundarii.
In tractul genital feminin exista factori de selectie ( se incearca astfel ca spermiile slab dotate sa nu
ajunga la ovul).
Ph-ul vaginal
22, X are capul alungit si coada scurta, preferand mediul acid (merge mai repede)
22, Y are capul rotund si coada lunga, preferand mediul alcalin (merge mai repede)
Secretia colului uterin:
-in ziua 14 este alcalin
-in zilele 13 si 15 este acid
Spermiile pot fi stocate in mucusul din colul uterin, fiind apoi eliminate in trompele uterine in
asteptarea ovulatiei.
Fenomenul de reotaxie:
-miscare contra curent
-spermatozoizii trebuie sa inainteze impotrive miscarii cililor in reotaxie, astfel vor fi selectionati cei
mai capabili
Lichidul folicular:
-reprezinta o bariera de care trec doar cei mai capabili dintre spermatozoizi

Factori generati de barbat ce ajuta spermiile:


-prostaglandinele

Continute in lichidul spermatic, acestea favorizeaza contractiile cu caracter de suctiune ale colului si
uterului.
-capacitatia spermiei:
Totalitatea transformarilor pe care le sufera spermia cand trece prin tractul genital feminin pentru a
fi apta de fecundatie. Aceasta pierde glicoproteinele din membrana plasmatica ce acopera acrozomul
si isi mareste rata metabolica si cea de deplasare.
Capacitatia deschide drumul unei transformari numite reactie acrozomala; aceasta atinge maximul
cand spermia strabate corona radiata. In timpul reactiei, membrana capului spermiei si membrana
acrozomala fuzioneaza.
La locul de fuziunea membranele se rup si acrozomul elibereaza enzime cu care sunt strabatute
barierele:
-zona lizina (proteinaza cu care strabate zona pellucida)
-hialuronidaza ( proteinaza cu care strabate corona radiata)
La liliac, insamantarea se face toamna, gametii sunt pastrati in capsule gelatinoase peste iarna,
fecundatia se face primavara si nasterea vara.

Fecundatia. Superfecundatia. Superfetatia. Nidatia. Segmentarea


oului. Decidualizarea mucoasei.
Fecundatia:
Este procesul prin care spermia patrunde in ovul si se amesteca materialul genetic.
Scopurile fecundarii:
-refacerea numarului de cromozomi
-stabilirea sexului
-transmiterea caracterelor
-scopul imediat este definitivarea metafazei ovulului
Practic, spermatozoidul trebuie sa depaseasca:
-corona radiata (cu hialuronidaze)
-zona pellucida (cu zona lizina)
Dupa ce spermatozoidul trece de zona pellucida si ajunge in spatiul perivitelin, ovulul elimina granule
de inhibitori de proteinaze, care impiedica pe ceilalti spermatozoizi sa treaca de zona pellucida. Se
asigura astfel monospermia, pentru ca daca intra 2 spermatozoizi in spatiul perivitelin, produsul de
conceptie va avea 69 de cromozomi si nu este viabil. Aceasta se numeste reactie zonala.
Traversarea membranei plasmatice:
Membranele celor 2 gameti fuzioneaza disparand la locul de fuziune si nucleul spermatozoidului
impreuna cu centriolul proximal si cu filamentul axial patrund in citoplasma ovului. Piesa
intermediara si flagelul raman afara.
Apoi nucleul spermatozoidului se umfla si capata denumirea de pronucleu mascul, la fel si nucleul
ovulului care se va numi pronucleu femel.
Cei doi pronuclei fuzioneaza si se amesteca materialul genetic.
Centriolul proximal se imparte in 2 si migreaza la cei doi poli, intre care se formeaza fusul de
diviziune.
Procesul prin care a rezultat celula ou (zigotul) dureaza 30 de ore. Imediat dupa aceasta urmeaza
segmentarea oului (sexul s-a stabilit).
!!! Exista abateri (media abaterilor formeaza normalul)

1. Superfetatia:

-dupa 1-2 luni, femeia mai are o ovulatie si ovulul respectiv poate fi fecundat
-se nasc doi gemeni cu o diferenta de o luna sau doua luni
2. Superfecundatia
-in cadrul aceleiasi luni, pot sa aibe loc mai multe ovulatii (2 sau 3) si fiecare ovul poate fi fecundat.
-se nasc doi gemeni cu diferenta mai mica de o luna (gemeni bivitelini) 2 blastomere separate
Segmentarea oului:
- incepe imediat dupa sfarsitul fecundatiei, cand zigotul se imparte in 2 blastomere
-diviziunea este tota si subegala, iar blastomerele nu se separa unul de altul (daca se separa apar
gemenii univitelini)
Ziua 4
Urmeaza stadiul de 8 blastomere, 12 blastomere si se gaeste la ostiul intern, numindu-se morula
Ziua 5
Morula ajunge in cavitatea uterina si se diferentiaza:
- celulele mai mici se numesc micromere si raman la periferie
- celulel mai mari se numesc macromere si se aduna in centru
Morula se afla inca inconjurata de membrana pellucida (zona)
Ziua 6
Membrana pellucida dispare si produsul format se numeste blastocist (blastula) ce are peretele
format din micromere (acestea vor forma trofoblastul). Macromerele vor forma butonul embrionar,
cu care se face implantarea in mucoasa uterina.
Nidatia:
Procesul prin care oul cu 150 de celule se cuibareste in mucoasa uterina (patrunde si se fixeaza)
Oul in ziua 7 are 150 de celule si se lipeste cu butonul embrionar de mucoasa uterina.
Celulele trofoblastului produc niste proteinaze care lizeaza (rup) mucoasa uterina si oul patrunde in
adancimea mucoasei.
Datorita contactului cu mucoasa, trofoblastul prolifereaza intens si se imparte in 2 straturi:
-celule profunde care formeaza citotrofoblastul
-celule superficiale care formeaza sincitiotrofoblastul (sin este prefix pentru lipit).
Sincitiotrofoblastul este o masa celulara unde nu se cunosc limitelese celulei si se observa doar
nucleii separati. Acest strat emite prelunigiri digitiforme care patrund adanc in mucoasa uterina.
Ziua 7

Ca urmare a proliferarii se mai formeaza un strat numit hipoblast (endoderm primitiv) la interior
Deasupra oului, mucoasa uterina se revitalizeaza.
Ziua nidatiei (7) este marcata de aparitia unei mici sangerari (hemoragia de ziua a 7-a) care poate
preta la confuzii in legatura cu stabilirea datei nasterii. Aceasta tine cateva ore si este denumita si
menstruatie falsa. La sfarsitul primei saptamani de sarcina se poate face testul pozitiv prin dozarea
gonadotropinelor.
Locul de nidatie
Este peretele anterior sau posterior al uterului.
Cand nidatia se face in zona colului se formeaza placenta previa (sarmana) si exista risc de ruptura la
nastere.
Daca nidatia se face in segmentul intramural al tubei apare placenta cretata, la nastere aparand
hemoragie si impunandu-se necesitatea scoaterii uterului.
Pot exista sarcini extrauterine (tubare, abdominale)
Decidualizarea mucoasei uterine:
Prezenta oului nidat transforma mucoasa uterina in decidua (mucoasa hipertrofiata cu vascularizatie
dezvoltata si rezerve de glicogen si lipide).
In functie de pozitia oului decidua este:
-capsulara (acopera oul)
-bazala (intre ou si peretele muscular la uterului)
-vera (in rest)
In mucoasa uterina, nutritia oului se face pe seama tesutului in care a nidat (hranire histiotrofa) si pe
seama sangelui matern (hranire hemotrofa).

A doua saptamana de viata intrauterina


Suntem in stadiul in care oul este nidat, mucoasa uterina s-a decidualizat, iar trofoblastul s-a impartit
in :
-sincitiotrofoblast
-citotrofoblat
Butonul embrionar sufera si el o diferentiere si vor aparea doua straturi evidente:
-ectoblast
-endoblast
Intre celulele butonului embrionar apare, prin delaminare, o cavitate denumita cavitate amniotica,
care este limitata inferior de ectoblast si in rest de un rand de celule (amnioblaste).
Blastocelul va fi delimitat de o membrana celulara = Heuser; intre aceasta si endoblast se formeaza
vezicula vitelina primitiva =>blastocelul dispare
Intre citotrofoblast, pe de o parte si complexul embrionar, pe de alta parte, apare prin proliferarea
interna a citotrofoblastului o patura de celule numita mezenchim extraembrionar.
Celulele mezenchimului delamineaza si formeaza celomul extraembrionar, care imparte
mezenchimul in 3 segmente:
-splahnopleura (tapeteaza vezicula vitelina primitiva)
-somatopleura (tapeteaza citotrofoblastul)
-pediculul de fixatie (de aici se formeaza cordonul ombilical)
Endoblastul prolifereaza intens si ocupa tot spatiul veziculei viteline primitive, care dispare; in masa
celualra, prin delaminare, apare o noua cavitate numita vezicula vitelina definitiva.
Formarea placii procordale in ziua 14:
In ziua 14, spre una din extremitatile embrionului, ectoblastul si endoblastul se alipesc, la locul alipirii
prolifereaza intens si se diferentiaza o zona = placa procordala.
Odata cu aparitia sa, se stabileste locul viitoarei extremitati cefalice, deci se polarizeaza discul
embrionar.
In tot acest timp evolueaza si trofoblastul (saptamana 2).
Cele mai importante modificari se produc la polul embrionar unde se va face nidatia si se va forma
cordonul embrionar.

1.Stadiul lacunar:

In zilele 9-13 in sincitiotrofoblast se formeaza lacune, iar in decidua vasele sunt dilatate (congestie
vasculara)
2.Stadiul trabecular:
In ziua 13 sincitiotrofoblastul creste sub forma unor digitatii numite. In decidua vasele uterine se
spiralizeaza formand helicine.
3.Stadiul vilozitatilor primare:
Citotrofoblastul va intra in axul trabecular.
4.Stadiul vilozitatilor secundare:
In ziua 16 somataopleura intra in axul trabecular, formand mezenchimul embrionar.
5.Stadiul vilozitatilor tertiare:
In ziua 21 apar vilozitatile tertiare, cand in mezenchimul sompatopleural din axul vilozitatilor, dar si
din pediculul de fixatie, se formeaza prin angiogeneza primele vase (in mezenchimul embrionar).
Aceste vase intra si ele, pe de o parte, in contact cu lacunele si pe de alta parte, vor intra in contact
cu circulatia embrionului.
Vilozitatile coriale (tertiare)
Coriul = mezenchim extraembrionar somatopleural + citotrofoblast + vilozitati
Acestea evolueaza diferit:
La nivelul deciduei capsulare, se atrofiaza si axul va fi acoperit de corion neted (laeve)
Spre polul embrionar, corionul se dezvolta mult si se numeste vilos (frondosum)aici se va
dezvolta placenta.

A treia saptamana de viata intrauterina. Procesul de gastrulatie

Discul devine din bilaminat trilaminat.


Se formeaza notocordul si tubul neural.
Discul este polarizat.

Pe linia mediana a fetei dorsale a discului apare un sant numit linia primitiva. Acesta incepe
la nodulul primitiv care are in centrul sau foseta primitiva. Linia se termina la membrana cloacala.
Datorita aparitiei placii procordale, discul a fost polarizat si s-a stabilit extremitatea cefalica.
La nivelul liniei primitive celulele ectoblastice se invagineaza si formeaza un nou strat numit
mezoblast. Acesta va forma mezodermul intraembrionar. O parte dintre celulele sale migreaza in
toata masa discului formand un grup celular pluripotent numit mezenhim.
Formarea notocordului

Din foseta primitiva se formeaza prin proliferare celulara un cordon plin numit cordon
notocordal. Acesta delamineaza si se transforma in canal notocordal la care extremitatile se resorb si
devine astfel canal neurenteric, ce uneste temporar cele doua cavitati. Ulterior canalul se inchide
prin proliferare endodermalasi devine notocord situat in axul discului mezodermic. El reprezinta
axul simetriei bilaterale si la adult persista numai nucleii pulposi ai discurilor intervertebrale. In
jurul lui se formeaza coloana vertebrala.

Formarea alantoidei
In ziua 16 alantoida appare ca un diverticul in partea posterioara al vezicii viteline in
mezenchimul pedicului de fixatie. Din mezodermul sau se vor forma elementele figurate ale sangelui
si cea mai mare parte a vezicii urinare. Varful sau se transforma intr-un cordon fibros numit uraca ce
leaga varful vezicii urinare de ombilic pe fata posterioara a peretelui abdominal anterior.

Formarea placii neurale

Notocordul induce prin mesaj chimic in ectodermul de deasupra sa, o proliferare celulara intensa in
urma careia se formeaza placa neurala.
Placa neurala se invagineaza pe linia mediana si formeaza santul neural marginit de plicile neurale si
de crestele neurale. Santul se inchide formand tubul neural deschistemporar printr-un neurocord
anterior si unul posterior. Tubul neural va forma veziculele cerebrale si maduva spinarii.

Crestele neurale se desprind de plici, ajung in mezoderm si migreaza in tot discul, formand:
- mugurii fetei

-cartilajele laringelui
- sistemul apud
- glomusul carotic (receptor)
-insulele pancreatice
- plexurile nervoase Meissner si Auerbach din peretele intestinal.

Evolutia ectodermului in saptamanile 4-8


Tubul neural in extremitatea cefalica formeaza 3 dilatatii numite:
1.Prozencefal
2.Mezencefal
3.Rombencefal

Veziculele 1 si 3 se impart in doua si rezulta:

1.a.Telencefalul care va forma emisferele cerebrale


1.b.Diencefalul care va forma talamusul si hipotalamusul
2.c.Mezencefalul
3.d.Metencefalul formeaza puntea si cerebelul
3.e.Mielencefalul care va forma bulbul rahidian.
Restul tubului formeaza maduva spinarii. Acest proces are loc prin achizitie de etaje.
Din ectoderm se formeaza pielea, parul si unghiile, sistemul nervos, epiteliul cavitatilor bucala, nazala
si al sinusurilor, meningele, epiteliul terminal al uretrei si al canalului anal.
!!! In locurile in care se fac jonctiuni intre tipuri diferite de epitelii exista risc crescut de cancer! Ex.
In canalul anal este epiteliu de tip pavimentos nekeratinizat si in rect este epiteliu unicelular
cilindric. Jonctiunea ecto-endodermala cu mare risc de cancer. La fel pentru jonctiunea esofag
stomac.
Evolutia endodermului
Datorita proliferarii intense celulare si cresteiri cantitatii de lichid amiotic, discul sufera o miscare de
cudare transversala (se pliaza). Endodermul se invagineaza pe linia medineaza si sechestreaza o parte
din sacul vitelin care devine astfel tub intestinal primitiv. Acesta are trei parti:

1.proenteron
2.mezenteron ( singurul care pastreaza comunicarea cu sacul vitelin prin canalul vitelin)
3.metenteron

Mezenteronul comunica cu sacul vitelin prin canalul vitelin . Din canalul vitelin la adult poate
ramaneuneori un diverticul (ca un deget de manusa) pe ileon la 80 cm de cec (Diverticulul
Meckel)Inflamatia lui poate fi confundata cu apendicita.