I.

Sacul vitelin(vezicula ombilicala) : - se afla pe fata ventrala a discului embrionar - ocupa aproape intreaga cav. blastocistica - se formeaza la sfarsitul S1 - este delim. de endoblastul extraembrionar ( membr. exocelomica Heuser) ,format in continuarea hipoblastului masei embrionare - coresp. cu cav. exocelomica , delim. de membr. Heuser , si regreseaza in blastocistul trilaminar - sacul vitelin definitiv ( secundar ) se formeaza in int. sacului vitelin primar in S2 Rolul sacului vitelin : 1) asig. pe o per. scurta nutritia discului embrionar prin transp. de la trofoblast. El nu contine subst. nutritive , doar un lichid vascos , apoi seros. 2) in S3 si S5 este sediul angiogenezei ( formarea vaselor sangv. ) si eritropoiezei extraembrionare viteline , declansate in mezodermul splanhnic inconjurator. 3) celulele germinale primordiale se formeaza din endodermul sacului , apoi migreaza in crestele genitale Alantoida - apare in S3 ca un diverticul endodermic al sacului vitelin secundar evaginat din partea caudala a tavanului acestuia in apropierea cloacei - are aspect de tub epitelial - persista pana in S6, apoi involueaza si se fragmenteaza , rezultand resturi epiteliale - patrunde in pediculul de conexiune , apoi in cordonul ombilical => ductul alantoidian ( comunicare intre cloaca si cordon ) . Ductul fibrozat formeaza un cordon intraembrionar ( uraca ) ce se intinde intre vezica urinara si ombilic - mezodermul inconjurator al alantoidei genereaza in pediculul de conexiune vasele ombilicale. - formeaza axul de-a lungul caruia se dezvolta vasele ombilicale

II.

III.

Amniosul a) amniosul primar : la 7 sapt. dupa fecund . intre epiblast si trofoblast , apare o vezicula inchisa din care se dezv. cav. amniotica. Celulele sale se numesc amnioblasti ( form. peretele amniosului si sunt de origine citotrofoblastica si epiblastica ) Somatopleura mezoblastului extraembrionar inveleste supr. ext. a amniosului , dublandu-i peretele => definitivarea amniosului Lichidul amniotic : se formeaza prin activ. secretorie a amnioblastilor , la care , in a-2-a etapa a dezv. intrauterine, se adauga urina fetala. La inceput lichidul e izotonic , apoi devine hipotonic dupa adaugarea urinei fetale. Volumul lichidului amniotic creste treptat ( in S38 depaseste 1 L ). Cresterea peste 2L = hidramnion , iar scaderea sub 0,4 L = oligoamnion => variatii patologice de cauze materne sau fetale. : contine 98% H2O , 2% subst. minerale , componenti organici ( enzime , hormoni , proteine , lipide ) si elem. celulare. Subst hidrosolubile ( medicamentele ) pot trece din circulatia materna in lichidul amniotic . : indepartarea lichidului din cav. amniotica are loc prin inghitirea acestuia de catre fat , apoi se abs. in tubul digestiv fetal si trece prin placenta in circulatia materna Rolurile lichidului amniotic : 1) constit. mediul acvatic unde se dezv. embrionul si fatul 2) prot. fatul de socurile mecanice 3) previne formarea aderentelor intre embrion si amnios 4) facilit. miscarile fatului 5) mentine temp. const. a fatului Membranele fetale propriu-zise ( paraplacenta ) - reprez. complexul form. membranoase care sunt expluzate dupa nastere , odata cu placenta , si care sunt reprez. de : a) amniosul tapeteaza ( acopera ) supr. interna a corionului , alipinduse de acesta

IV.

b) corionul format din sincitiotrofoblast , citotrofoblast si mezodermul somatopleural corionic , care form . membr. intermediara c) decidua ( caduca ) cu partea sa capsulara inveleste fatul spre cavitatea uterina . Odata cu cresterea fatului (din luna 5 ) vin in contact cu decidua parietala ( portiunea mucoasei uterine care captuseste uterul , CU EXCEPTIA locului de nidatie . -cele 2 decidue fuzionate form. membr. exterioara . Au partea fetala formata din amniosul si corionul neted , iar partea materna din decidua capsulara si cea parietala .Fata int. a complexului de membrane , tapetata de amnios , este neteda ( supr. fetala ).Fata ext. , formata de partile deciduale fuzionate , este rugoasa si reprez. supr. materna de clivaj a paraplacentei V. Cordonul ombilical - face leg. intre fat si placenta - se dezv. din pediculul de conexiune ( de fixare ) dintre discul embrionar si corion - mezodermul pediculului de conexiune e format din mezodermul amniotic alantoidian si vitelin asoc. structurilor omonime - pediculul de conexiune are urmatoarele form . tranzitorii : 1) ductul vitelin ( leaga sacul vitelin de intestinul primitiv al embrionului , care se mai num canal omfaloenteric ) 2) ductul alantoidian 3) celom ombilical ( prelung. a celomul intraembrionar cu ansele intestinale herniate fiziologic ) 4) vasele viteline extraembrionare Placenta - anexa cea mai importanta , care pune in contibuitate ( apropiere ) sangele matern cu cel fetal - este de tip vilos , hemocorial, formata din parte fetala si parte materna, separate prin spatiul intervilos in care se afla vilozitatile corionului fetal , fara ca sangele matern sa se amestece cu cel fetal

VI.

- formarea placentei ( placentatia ) are loc din struct. deriv. ale embrionului si din struct. materne : a) partea fetala se dezv. din corionul embrionar b) partea materna se form. din decidua uterina - se delim. incepand cu luna 3 , apoi creste , se ingroasa si se etaleaza, urmand modif. dimens. ale uterului - este un organ dens , vascular , formeaza o bariera inalt specializata materno-fetala, cu rol nutritiv , respirator , secretor intern si excretor Evolutia corionului : blastocistul unilaminar , format din masa celulara interna ( embrioblast ) , cavitatea blastocistica si trofoblast( la periferie ) , in ziua 6 se implanteaza profund si invaziv in endometrul matern din trofoblast , prin prolif. si diferent. , se form. 2 straturi : 1) citotrofoblast str. intern celular 2) sincitiotrofoblast str. extern celular ; are propr. invazive straturile trofoblastului, impr. cu mezodermul extraembrionar somatopleural alaturat formeaza noul invelis embrionar ( corion ) embrioblastul este atasat de corion prin pediculul de conexiune , care devine ulterior cordon ombilical corionul e format din 3 straturi ( toate au orig. citotrofoblastica ) : a) mezodermul somatopleural in int. b) citotrofoblastul la mijl. c) sincitiotrofoblastul la ext. dupa S1, supr. sincitiotrofoblastului devine din ce in ce mai neregulata, generand prelungiri digitiforme radiare ( vilozitati ) . Acestea sunt separate prin invaginari . Vilozit. corionului , in rap. cu evolutia lor, sunt: 1) vilozit. primare apar in S2 ; sunt alc. din coloane celulare citotrofoblastice axiale , aflate in prelung. digitiforme ale sincitiotrofoblastului 2) vilozit. secundare apar in S3 prin alungirea vilozit. primare si patrunderea in axul acestora a unui tesut mezenchimatos , in int. caruia apar insule hemangioformatoare , ce reprez. inceputul

viitoarei circulatii fetale . In schimb, lacunele devenite spatii interviloase , sunt deja sediul unei intense circulatii materne 3) vilozit. tertiare ( definitive ) se form . dupa S3 , prin alungirea si arborizarea vilozit. secundare in care apare o retea vasculara intravilozitara , care se racordeaza cu vasele ombilico-alantoidiene, stabilindu-se astfel circulatia feto-placentara Decidua ( caduca ) este endometrul pregatit pt. sarcina react. deciduala cuprinde transf. petrecute sub influenta hormonala este extinsa pe intreaga suprafata a cavitatii uterului , si dpdv topografic , prezinta 3 regiuni : 1) decidua bazala ( placentara = placa bazala ) , care se afla adiacent lang locul de plantare a conceptului , si contrib. la formarea partii materne a placentei 2) decidua capsulara ( partea ce inveleste conceptul spre cavitatea uterului ) 3) decidua parietala ( captuseste cav. uterina , CU EXCEPTIA locului de nidatie ) prin fuziunea dintre decidua parietala , cea capsulara si corionul neted, venita in contact consecutiv cresterii embrionului => paraplacenta partea materna a placentei se formeaza din decidua bazala , alcatuita din 2 straturi ( compact si spongios ) stratul compact dispare sub act. corionului, iar vasele de sange se vor rupe , incarcand cu sange matern spatiul intervilos

Placenta umana - are config. deobicei discoidala , prezentand diferite variatii de forma ( inelara , lobata , lunata , reniforma , fenestrata - pozitia de insertie a placentei fata de peretele uterin poate fi dorsala , ventrala , laterala , fundica , cervicala ( placenta praevia ) - din luna 4 , placenta devine o entitate morfologica , dimens. si greut.ei crescand intr-un ritm din ce in ce mai incetinit pana la nastere , cand

atinge diametrul de 15-20 cm. , grosimea de 2-3 cm , greutatea de 500g si suprafata de 14 m2 a) fata fetala a placentei : neteda si acoperita de amnios : pe ea se fixeaza cordonul ombilical central sau merginal ( mai rar ) b) fata materna a placentei : neregulata , spongioasa , fiind divizata intrun nr. variab. de lobi placentari . Suprafata sa este demarcata de peretele uterin printr-o zona de clivaj , care permite dezlipirea placentei la nastere , insotita de rupturi vasculare si hemoragie Constitutia placentei : 1) placa bazala reprez. de decidua bazala ; formeaza supr. materna a placentei ; e strabatuta de arterele utero-placentare 2) placa coriala supr. fetala a placentei , acoperita de amnios. De pe ea se desprind spre placa bazala lobii placentari 3) lobul placentar ( cotiledonul ) unit. anatomica a placentei, fiind dispus intr-o lacuna interseptala a spatiului intervilos 4) membr. interhemala ( bariera placentara ) are o struct. si funct. complexa ; separa sangele matern de cel fetal ; este locul schimburilor materno-fetale si a transp . transplacentar Transp. placentar : se realiz. prin bariera placentara , fiind conditionat de fact. multipli ce privesc calitatea structurala a membr. , circulatia placentara si transp. transmembranar activ si pasiv supr. de schimb e marita prin existenta microvilozitatilor evidentiate electrono-microscopic marginea in perie a microvilozitatilor e vizibila la microscopul optic O2 difuz. spre sangele fetal, in reteaua venei ombilicale , iar CO2 difuz. spre sangele matern prin ramif. arterelor ombilicale . Placenta e org. de respiratie embrio-fetala subst. nutritive transp. sunt utilizate in scop energetic si de sinteza. Glucidele pot fi depoz. in placenta . Aminoacizii sunt utiliz. pt. sinteza

proteinelor fetale , iar lipidele se utiliz. atat energetic , cat si pt. sinteza hormonilor steroizi placentari unele imunoglobuline strabat bariera placentara , asig. imunitatea pasiva a fatului H2O , electrolitii si prod. de catabolism sunt transp. prin difuziune simpla sau facilitata bilirubina neconjugata e transp. si conjugata de ficatul matern, deoarece ficatul fatului e imatur pt. aceasta functie bariera placentara poate fi strabatuta de medicamente , agenti patogeni , si o parte din hormonii materni Anomalii placentare : 1) implantarea ectopica : locul fixarii placentei este in afara cav. uterine 2) placenta praevia : se form . la orif. intern al polului uterin , obturand partial sau total canalul cervical. Reprez. un obstacol pt. expulzia fatului 3) placenta incraeta : reprez. insertia aderenta si adanca a placentei , deoarece in cursul placentatiei , vilozit. coriale au patruns in miometru 4) mola hidatiforma :embrionul e neviabil ,trofoblastul insa supravietuieste si exubereaza ( prolifereaza ). Vilozit. devin veziculiforme si umplu intreaga cavit. uterina si hipersecreta gonadotropina corionica

Sarcina gemelara si multipla: dezv. simultana a 2 sau mai multi feti in uterul matern, si nasterea lor in acelasi timp. Incidenta : 1% dintre sarcini Sarcina gemelara poate fi monozigotica ( 15-30% cazuri ) sau dizigotica ( 70-85% cazuri ).

I.

Sarcina gemelara monozigotica : este fecundat un singur ovul ovulat monospermic, din care rezulta un singur zigot . Conceptul , in stadiul de blastomer , sau blastocist unilaminar sau bilaminar ( primele 14 zile dupa fecundatie ) se va duplica prin scindare completa , rezult. 2 preembrioni. : anexele pot fi comune in fct. de stadiul de separatie : 1) daca aceasta a avut loc in stad. de 2 blastomere , embrionii se dezv. avand toate membr. separate ( sarcina gemelara diamniodicorionica eventualit. cea mai rara ) 2)cand clivajul are loc in stadiul de blastocist unilaminar , cel mai adesea au un sing. sac corionic , o singura placenta , dar 2 saci amniotici ( sarcina gemelara diamniomonocorionica ) 3)cand clivajul are loc in stadiul de disc embrionar didermic . Cu putin inainte de aparitia liniei primitive, gemenii au anexele comune in totalitate ( sarcina gemelara monoamniomonocorionica ) 4) daca intre sist. circulatorii se stab. anastomoze (uniri ) arterio-venoase mari, apar tulburari circulatorii , care duc la dif. de talie intre gemeni => sindromul de transfuzie fetala Diviziunea intr-un stadiu mai tardiv poate duce la separarea incompleta a discului embrionar , dand nastere la monstri dubli . Acestia pot fi : - gemeni simetrici => a) toracopagi ( fuzionati pe fata ventrala a toracelui , avand extremit. cefalica si pelviana libere ) b)craniopagi ( capetele si o parte a trunchiului sunt fuzionate ) c)teratoderi ( dedublarea reg. cefalice , restul corpului fiind comun ) d)dimedelfi ( trunchi unic , cu 2 coloane vertebrale fuzionate mai mult ) - gemeni asimetrici => paraziti cu dif. variante de jonctiune

Gemenii monozigoti , uniovulari si univitelini sunt gemeni adevarati , deoarece au aceeasi identitate genotipica , acelasi sex si constitutie anatomica , grup sanguin identic si compatibilitate la grefare incrucisata II. Sarcina gemelara dizigotica : sunt fecundate 2 ovule ovulate , de 2 spermii ( superfecundatie ) formandu-se 2 zigoti . Blastocistii se implanteaza si se dezv. separat in cav. uterina. Au anexe fetale proprii , uterul continand 2 placente , 2 corioane ( placenta dicoriala ) si 2 cavitati amniotice ( diamniotica ) . Toate anexele sunt separate. : ies gemeni fraterni ( nu au aceeasi identit. genotipica , se deosebesc morfologic , pot avea acelasi sex sau nu , difera caracterele sanguine si prezinta intoleranta la grefe incrucisate ) Sarcina multipla : f. rar se nasc 3 , 4 , 5 sau mai multi gemeni proveniti dintr-un singur zigot sau mai multe ovule fecundate. Anexele embrionare sunt fie comune ( cu exceptia amniosului ) fie separate.

III.