Sunteți pe pagina 1din 7

Anatomie Curs II, Embriologie Morfogeneza prenatala Morfogeneza prenatala cuprinde toate evenimentele morfologice ale conceptului derulate

e atat macro cat si microscopic: forma, configuratie, constitutie si structura, care au loc in cursul dezvoltarii prenatale. Sunt fenomene complexe desfasurate concomitent sub control genetic si care au la baza: 1. Stratificare germinala in trei lame germinative suprapuse: ectoderm mezoderm endoderm

2. Migrarea celulara, in care celulele germinale primordiale sunt mobilizate si se deplaseaza de la locul de origine. 3. Cresterea datorata diviziunilor succesive - proliferarea celulara, cresterii volumului si masei celulare respectiv cresterii materialului extracelular = cresterea interstitiala. 4. Diferentierea celulelor foitelor embrionare care se specializeaza in celule si tesuturi diferentiate ce caracterizeaza structural organele in dezvoltare. Morfogeneza cuprinde urmatoarele evenimente morfogenetice desfasurate concomitent: embriogeneza histogeneza organogeneza

1. EMBRIOGENEZA Cuprinde secventele dezvoltarii de la oul fertilizat pana la dobandirea infatisarii fenotipice general umane a embrionului cu stadiile de fisiune, morula, blastocist, gastrulatie si neurulatie. Evenimentele majore ale embriogenezei au loc in: a) gastrulatie - prin formarea discului embrionar, trilaminar cu cele trei lame germinative primare ectoderm, mezoderm, endoderm. b) neurulatie - prin inductia mezodermului asupra ectodermului - inductie embrionara primara pentru formarea tubului neural.

c) perioada embrionara prin conversia discului embrionar in structura tubulara, formarea extremitatii cefalice si a membrelor. 2. HISTOGENEZA Este procesul de diferentiere si specializare a celulelor (citogeneza) si a foitelor germinale primare in tesuturi diferentiate. 3. ORGANOGENEZA Organogeneza se desfasoara atat in perioada embriogenezei cat si in cea fetala. Se caracterizeaza prin formarea si diferentierea organelor si sistemelor precum si prin dezvoltarea prenatala a acestora. Procesul fundamental al organogenezei este interactiunea reciproca inductiva intre epiteliul si mezenchimul embrionar - interactiune epitelio-mezenchimantoasa. Organizarea celulara indisolubil, strans legata de diferentierea celulara, explica modul de integrare al unitatilor de constructie celule sau tesuturi dpdv morfologic, spatial, temporal si functional pentru a forma un nou organism. Organizarea celulara reprezinta continutul morfogenezei, careia ii este subordonat procesul de histogeneza cu care incepe morfogeneza si este strans corelat cu procesul de organogeneza.

CICLURILE REPRODUCTIVE FEMININE cuprind modificari la nivelul ovarului ce constau in terminarea ovogenezei, formarea folicului

cavitar cu ponta ovulara, modificari la nivelul trompei uterine, uterului,vaginului si glandei mamare, toate constituind urmatoarele cicluri: A. B. C. D. ovarian menstrual al sarcinii mamar

A. CICLUL OVARIAN (OVULATOR) - incepe la pubertate, 12 - 14 ani si dureaza pana la menopauza, avand ritmicitate lunara. Este reglat

de neurohormoni hipofizotropi-hipotalamici: gonado-liberine si hormonii gonadotropi ai adenohipofizei (FSH si LH) Fazele ciclului ovarian si durata acestora la un ciclu menstrual de 28 de zile sunt: faza ovogenetica: are loc inainte de nastere - intrauterin faza foliculara- intre zilele 1 - 13 ovulatia are loc in ziua 14 faza corpului galben - 15 pana la 25 faza de involutie - 26 - 28

I. FAZA FOLICULARA La nastere ovarele contin aproximativ 400 de mii de foliculi primordiali formati dintr-un ovocit primar inconjurat de un singur strat de celule foliculare epiteliale plate -celulele granuloase. Dupa o perioada de latenta, de asteptare, doar 300 pana la 400 de foliculi primordiali se vor maturiza de la pubertate pana la menopauza. Maturizarea are loc prin trei stadii succesive desfasurate concomitent cu faza ovogenetica. 1. Foliculul primar care evolueaza din folicului primordial sub actiunea FSH are forma sferoidala plina = stadiul folicular preantral, format de un ovocit primar inconjurat de celule granuloase care devin cubice dispuse multistratificat. Celulele granuloase secreta un material amorf mucopolizaharidic (MPZ) care formeaza in jurul ovocitului o membrana retractila semipermeabila cu capacitati de transport -zona pellucida. Desi se activeaza mai multi foliculi primordiali - 5 pana la 15, doar unul va ajunge folicul primar - folicul dominant, cu exceptia sarcinilor gemelare dizigotice. Restul foliculilor vor involua devenind atrezici. 2. Folicului secundar care devine cavitar prin confluenta micilor spatii formate in interior -spatiul antral. Cavitatea excentrica formeaza antrul folicular si contine lichid gelatinos, glicoproteine si rezerva de estrogeni. Ovocitul primar este mai voluminos, se afla excentric intr-o gramada de celule granuloase formand in interiorul folicului o proeminenta excentrica - cumulus ooforus. Celulele granuloase adiacente ovocitului sunt dispuse radiar in jurul acestuia sub forma de coroana - corona radiata. Stroma conjunctiva a corticalei ovarului se diferentiaza in doua teci foliculare: teaca interna -formata din celulele secretorii - endocrinocite tecale ce sintetizeaza estrogeni

teaca externa care este fibro-conjunctiva, densa.

3. Folicului tertiar matur, veziculos - folicului de Graaf Acesta corespunde stadiului folicular preovulator, are dimensiuni mai mari si anume: 15 - 25 mm. Antrul folicular este larg cu cantitate crescuta de lichid folicular. Ovocitul primar devine secundar trecand prin prima sa diviziune meiotica iar in straturile celulelor tecale se initializeaza luteinizarea si producerea progesteronului. II. OVULATIA Constituie procesul de expulzare a ovocitului secundar impreuna cu lichidul folicular din foliculul matur alternativ de catre un ovar sau celalalt - ovulatie uni-ovulara. Este spontana, periodica, la 28 de zile, fara sa aiba legatura cu actul sexual. Folicului vezicular creste foarte mult si se apropie de suprafaza corticalei ovarului. Pe suprafata folicului apare o zona subtiata, avasculara - stigma foliculara - locul de erupere a tecilor foliculare. In cumulus ooforus apar spatii care detaseaza ovocitul. Ovulatia are loc sub influenta factorilor locali si extragonadal: cresterea concentratiei hormonului LH cresterea presiunii intrafoliculare actiunea dehiscenta/de desprindere a enzimelor proteolitice secretia de prostaglandine si vasodilatatia locala actiunea elementelor contractile din peretele folicular

Ovulul ovulat este format din ovocitul secundar aflat in diviziunea meiotica II impreuna cu invelisul sau protector reprezentat de zona pellucida si coroana radiata desprins de pe cumulus ooforul si devenit liber. III. FAZA CORPULUI GALBEN (LUTEALA) Folicului rezidual dehiscent prin procesul de luteinizare se transforma in corp galben dupa expulzia ovocitului secundar, celulele foliculare prolifereaza si umplu cavitatea restanta cu exceptia regiunii centrale unde se gaseste un cheag sero-fibrinos. In aceasta cavitate patrund si vase din stratul intern al tecii foliculare impreuna cu tesut conjunctiv. Celulele granuloase se

hipertrofiaza, acumuleaza un pigment lipidic galben - luteina si devin celule luteale secretorii de progesteron. Celulele tecii interne contribuie la formarea corpului galben si la secretia altor steroizi decat progesteronul. Procesul de luteinizare si formarea corpului galben are loc sub influenta LH-ului adenohipofizar. In cazul fertilizarii ovocitului, corpul galben persista continua sa creasca ocupand aproape jumatate din suprafata ovarului si devine corp galben de gestatie sub efectul gonadotropinei corionice secretata de trofoblastul embrionului in dezvoltare. Corpul galben secreta progesteron pana la sfarsitul lunii a patra, protejand sarcina pana la stabilirea secretiei placentare de progesteron. IV. FAZA DE INVOLUTIE Daca nu are loc fertilizarea, corpul galben involueaza devenind corp galben de menstruatie. Secretia de progesteron scade, apoi inceteaza, declansand hemoragia menstruala. Corpul galben de menstruatie dureaza 9- 10 zile, apoi sufera o actiune luteolitica si regreseaza intr-o cicatrice fibroasa - corpul albicios/ corpus albicas. Se declanseaza apoi o noua faza de maturare foliculara.

B. CICLUL MENSTRUAL

- are loc de la pubertate pana la menopauza si dureaza in medie, 28 de zile. Sub actiunea hormonilor ovarieni se pregateste endometrul pentru implantarea ovului fertilizat, modificari desfasurate in patru faze: 1. 2. 3. 4. faza foliculara: zilele 5-14 faza luteala: zilele 15-27 faza eschemica: ziua 28 faza menstruala: ziua 0-4

Mucoasa uterina (endometrul) este constituita dintr-un epiteliu unistratificat care ia parte la formarea glandelor uterine si un corion format din tesut coinjunctiv lax. Caracteristic este faptul ca mucoasa se sprijina direct pe stratul muscular al uterului fara interpozitie de submucoasa. Mucoasa uterina prezinta trei straturi:

- BAZAL - care este subtire, in care se termina in fund de sac glandele uterine in contact direct cu miometrul. Acest strat ramane indiferent la toate modificarile ciclice dupa eliminarea celorlaltor straturi in faza distructiva a ciuclului menstrual, mucoasa se va reface pe seama sa. - SPONGIOS caracterizat prin prezenta portiunilor dilatate a glandelor uterine - COMPACT - care delimiteaza cavitatea uterina fiind strabatut de portiunea ingusta a glandelor uterine care se deschid in lumenul uterului. Ultimele doua straturi alcatuiesc stratul functional pentru sarcina sau se deshuameaza. 1. FAZA FOLICULARA/PROLIFERATIVA care incepe la sfarsitul fazei menstruale precedente sub influenta estrogenilor foliculari si dureaza pana ce folicului ovarian ajunge in stadiul de preovulatie. Stratul superficial al endometrului se reface din stratul bazal profund nedeshuamat si creste in grosime de la 1 - 3, 5 mm datorita proliferarii si alungirii glandelor endometriale. Cresc si arterele spirale. 2. FAZA LUTEALA - faza secretorie sau pregestationala incepe dupa ovulatie sub influenta progesteronului produs de corpul galben si dureaza aproximativ 13 zile. Endometrul creste in grosime pana la 7 mm, glandele endometriale se arborizeaza, lumenul lor contine secretii iar in celulele epiteliale se acumuleaza glicogen. Arterele endometrului - artere spiralate, sunt ramuri ale arterelor miometriale, sunt lungi, helicoidale, dispuse paralel cu glandele si ajung in stratul compact. 3. FAZA ISCHEMICA/PREMENTRUALA - incepe cu o zi inaintea menstruatiei daca ovocitul nu a fost fertilizat si corpul galben regreseaza, in coinsecinta diminuand secretia de progesteron. Staza sanguina si vasoconstrictia determina ischemia stratului functional endometrial. Acesta este pregatit astfel pentru descuamare. 4. FAZA MENSTRUALA - prin constractie, arterele helicoidale se rup, sangele patrunde in stroma endometrului, stratul functional superficial al endometrului se descuameaza pe sectoare eliminandu-se cu sangerarea concomitenta, hemoragie numita menstruatie. Ceea ce ramane are grosimea de 1 mm. Faza menstruala este in acelasi timp un proces distructiv si reparator. Din ziua a patra incepe regenerarea endometrului din stratul bazal proliferativ si o noua faza foliculara C. CIC;LUL SARCINII Sarcina/ gestatia este perioada vietii materne caracterizata prin purtarea conceptului de la fecundatia ovulului si pana la nastere. Perioada gestatiei cuprinde doua etape: 1. Perioada tubara - etapa de trecere a conceptului prin trompa uterina. Dureaza in medie 3 zile.

2. Perioada uterina - timpul petrecut de concept in cavitatea uterina. Are 3 faze: - faza de preimplantare - corespunde zilelor 4-5 de la fecundatie, conceptul este liber in cavitatea uterina) - faza de implantare - zilele 6-8 de la fecundatie, conceptul se fixeaza in interstitiul mucoasei cavitatii uterine.

- faza placentara - formarea si producerea placentei. Sarcina in cazuri fiziologice este uterina iar in situatii anormale este extrauterina (ectopica) Sarcina in raport cu numarul embrionilor aflati in cavitatea uterina este mono, di sau poli embrionica in cazul sarcinilor gemelare. Nasterea/ parturitia este actul prin care produsul de conceptie - fatul la termen si anexele fetale este expulzat pe cai naturale din cavitatea uterina. D. CICLUL MAMAR Glanda mamara devine functionala in sarcina si lactatie. Ea prezinta: 1. Faza inactiva urmata de: 2. Faza proliferativa cu proliferarea epiteliului canalelor lactifere si cresterea retelei vasculare sub influenta estrogenilor ovarieni si dezvolatrea acinilor glandulari sub actiunea progesteronului. Glanda manara in lactatie prezinta a. faza colostrala care incepe in a doua perioada a sarcinii si dureaza cateva zile dupa nastere produsul de secretie fiind colostrul. b. faza lactifera caracterizata prin dilatarea saciforma a acinilor glandulari si secretia de lapte indusa de prolactina. Dupa perioada de lactatie glanda regreseaza si revine la faza inactiva c. faza de involutie care este atrofierea epiteliului glandular mamar dupa menopauza.

S-ar putea să vă placă și