Anatomie, cursul 1 Anatomia: -se ocupa cu forma si structura corupului uman -este o stiinta biologica fundamentala -este compusa

din trei nivele de studiu: 1. macroscopic 2. microscopic 3. ultramicroscopic Anatomia macroscopica -Reprezinta studiul cu ochiul liber, principala metoda de studiu fiind disectia. -Cuprinde doua laturi: a) anatomia descriptiva/sistemica: studiaza forma si structura organismului b) anatomia topografica: studiaza structurile din punct de vedere regional si structural. In cadrul anatomiei macroscopice se integreaza anatomia pe viu, radiologica, tomografica si ecografica. c) anatomia functionala: studiaza structurile anatomice in corelatie cu functiile lor

d) anatomia comparativa/ a speciilor: studiaza egalitatile si inegalitatile dintre corpul animal si uman in cadrul filogenezei speciilor e) anatomia artistica: studiaza expresia exterioara a corpului si structurile topografice umane. Anatomia microscopica -studiaza structurile biologice cu dimensiuni mai mici de 75 de microni prin: a) histologie: studiaza tesuturile folosind microscopul optic b) citologie: studiaza celulele si componentele acestora cu microscopic si cel electronic

Notiuni anatomice 1. Normal= acel element cu frecventa maxima, dezvoltarea embriologica cu cea mai mare frecventa, si nu are repercusiuni asupra funtiei observate 2. Varianta anatomica= acel element cu frecventa variabila, dezvoltare embriologica cu modalitate proprie, in limitele normale, si nu are repercusiuni 3. Anomalie=acel element cu frecventa variabila, dar rara, dezvoltare perturbata datorita unei opriri in dezvoltare, iar repercusiunile temporare sunt limitate. 4. Malformatie= acel element cu frecventa variabila foarte rara, morfogeneza perturbata (oprire din dezvoltare), tulburari majore ale functiilor, uneoiri incompatibile cu viata.

Embriologia =anatomia dezvoltarii=cronoanatomia -Reprezinta studiul componentelor organismului in dinamica si dezvoltarea lor ontogenetica si reprezinta la randul ei: 1. embriologia, care studiaza dezvoltarea prenatala, in utero 2. anatomia varstelor=itichianatomia, postnatal Intre cele doua etape, nasterea reprezinta granita intre 2 medii diferite, precum si un salt calitativ, individul nou continuand dezvoltarea independent de organismul matern. Ontogenia (istoria dezvoltarii) reprezinta intreaga dezvoltare si toate transformarile morfofuntionale ale individului de la fecundatie si pana la moarte. Filogenia reprezinta intreaga evolutie a speciei. Embriologia studiaza fiinta vie in dezvoltarea ei de la origine (fecundatie, formarea zigotului) pana la realizarea unui produs viabil (foetusul) si expulzarea acestuia. Embriologia generala studiaza reproducerea, embriogeneza, formarea si dezvoltarea fatului. Embriologia speciala studiaza dezvoltarea organelor, aparatelor, sistemelor.

Reproducerea

-Este functia vietuitoarelor prin care se asigura perpetuarea speciei si transmiterea caracterelor ereditare. In lumea vie exista doua tipuri de reproducere: sexuata si asexuata. Reproducerea sexuata (agametica) se intalneste la organismele inferioare (protozoare si unele metazoare). Ea se confunda cu diviziunea celulara directa, ea fiind o diviziune prin sciziparitate. Se cunosc si alte forme de reproducere asexuata: sporulatia si inmugurirea. Reproducerea sexuata (gametica) este cel mai des intalnit tip de reproducere pe scara animala, inclusiv la om si se datoreaza diferentierii sexuale a genitalelor. Genitalele masculine sau feminine constituie caracterele sexuale primare. Dupa pubertate apar si caracterele sexuale secundare, specifice fiecarui sex. Din punct de vedere al distributiei caracterelor sexuale, vietuitoarele se impart in: a) unisexuate, unde diferentierea sexuala a speciei este exclusiv masculina sau feminina (ex. omul( b) bisexuate (hermafrodite): diferentiere sexuala ambigena, cu ambele gonade prezente; acelasi individ producand ambele tipuri de gameti. c) pseudohermafrodite: diferentiere ambigena, dar producand gameti de un singur sex. Din punct de vedere al locului unde se desfasoara dupa fecundatie dezvoltarea, precum si al legaturilor dintre zigot si organismul matern, se disting: a) oviparitatea: dupa fecundatie, care are loc in mediul extern (pesti si amfibii) sau in tractul genital feminin (pasari), zigotul sau oul isi continua dezvoltarea in mediul extern. Aceasta forma de reproducere sexuata nu implica legaturi anatomo-functionale intre zigot sau ou si mama. b) ovoviviparitatea: apare la reptile si la alte specii. Dupa fecundatie, zigotul sau oul se dezvolta o periada de timp in tractul genital matern, aparandmlegaturi rudimentare cu organismul matern. Dupa aceea, conceptul este expulzat in mediul extern, prezentand o carapace. c) viviparitatea: caracterizeaza reproducerea la mamifere, deoarece intreaga dezvoltare are loc in utero, realizandu-se legaturi directe prin intermediul placentei.

Reproducerea este dependenta de modificari reproductive care au loc in organele genitale masculine pentru pregatirea sarcinii respectiv sarcina, respectiv in organele genitale masculine. Gametogeneza este ciclul fundamental al reproducerii, si cuprinde maturarea si formarea gametilor in cursul ovogenezei si spermatogenezei. Fertilizarea (fecundarea, conceptia) are loc prin insamantarea interna (naturala), spermatozoizii find introdusi in tractul genital feminin prin actul copulatiei sau prin insamantare artificiala. Insamantarea artificiala poate avea loc in doua moduri: a) In vivo: cand sperma recoltata este introdusa in tractul genital feminin b) In vitro: ambii gameti introdusi sunt introdusi in eprubeta, unde are loc fecundatia. Zigotul este apoi transferat in uter.

Ontogeneza cuprinde toate transformarile ce au loc in organism de la fecundatie pana la sfarsitul existentei. Cuprinde doua perioade: -perioada prenatala, intrauterina -perioada postnatala, dupa nastere

Ciclul ontogenetic A. Perioada prenatala: - are ca sistem de referinta perioada gestationara si varsta conceptului. Timpul de gravididitate sau gestatie este de aproximativ 40 de saptamani (280 de zile) de la data ultimului ciclu menstrual, pana in ziua nasterii. - varsta conceptului are o durata de 38 de saptamani (266 de zile) si se calculeaza de la fecundatie sau conceptie pana la faza finala a gestatie, numita si termen. Diferenta de doua saptamani reprezinta timpul aproximativ dintre ultima

menstruatie si ovulatia urmatoare , aceasta din urma fiind considerata timpul probabil al fecundatiei. Etapele perioadei prenatale sunt in numar de 3: preembrionara, embrionara si fetala A.1.Perioada preembrionara - corespunde primelor 3 saptamani (S1-S3), cand in urma ovulatiei se obtine ovulul ovulat, care va fi fecundat, rezultand zigotul. Dupa fertilizare, conceptul trece prin urmatoarele faze evolutive: S1: fisiune, morula, blastocist unilaminar S2: blastocist bilaminar S3: blastocist trilaminar A.2.Perioada embrionara -corespunde perioadei S3-S8 -incepe cu perioada de formare a tubului neural, diferentierea foitelor in pimordii de tesuturi si organe, metamerizare somitica si definitivarea formei exterioare cu formarea fetei si a mugurilor membrelor. -cuprinde 4 etape: perioada tubului neural, perioada branhiala/faringiala timpurie si ultima, perioada mugurilor membrelor timpurie si ultima si perioada buzei segmentate. A.3.Perioada fetala -dureaza din luna a treia intrauterina pana la nastere; S9-S38 dupa fertilizare -se caracterizeaza prin cresterea rapida a corpului si maturarea organelor si sistemelor, avand doua subetape: perioada fetala initiala si perioada fetala definitiva. B. Perioada postnatala -cuprinde 5 perioade mari: copilaria, pubertatea, adolescenta, perioada adulta si batranetea. -parametrii definitorii ale acestor varste variaza de la individ la individ. Aceasta variabilitate este determinata de zestrea genetica si de peristaza (conditiile mediului inconjurator), care influenteaza dezvoltarea si regresia fiecarui individ.

B.1 Copilaria -prezinta 3 perioade: a) Prima copilarie, care dureaza de la nastere pana la varsta de 3 ani si include urmatoarele subetape: Perioada de nou-nascut (0-30 de zile), primele 7 zile se numesc perioada perinatala. Perioada neonatala (30 de zile 1 an). La varsta de aprox. 6 luni incepe aparitia dentitiei deciduale/temporare. Perioada de copil mic (un an 3 ani). Intre 2 2,5 ani se termina eruptia dintilor deciduali. b) A doua copilarie (perioada prescolara), care dureaza de la anul 3 pana la anul 6-7 de viata. In aceasta perioada apare primul molar permanent (molarul/maseaua de 6 ani), continuanduse pana in perioada adolescentei eruptia dintilor permanenti care ii inlocuiesc pe cei deciduali. c) A treia copilarie (perioada scolara), care dureaza de la anul 6-7 pana in anul 12 la fete si anul 13-14 la baieti. B.2 Pubertatea -este perioada dintre copilarie si adolescenta, a carei determinism genetic sta la baza transformarilor mofrofunctionale ale organismului prin care copilul trece la perioada adulta. Maturizarea hipotalamo-hipofizara determina prin secretia de gonadotropine (FSH si LH) intrarea in functie a glandelor sexuale, ai caror hormoni impreuna cu cei androgeni corticosuprarenalieni (CSR) determina aparitia caracterelor sexuale secundare la ambele sexe. La pubertate individul devine apt de a se reproduce, concomitent producandu-se si maturizarea scheletului. Pubertatea tine de la 11-12 ani pana la 14 ani la fete si de la 13-14 ani la 15-16 ani la baieti. Ea se termina odata cu aparitia primului ciclu menstrual si cu prima ejaculare (primele ejaculari trec deseori neobservate). Pubertatea este influentata de formatiuni ale sistemului limbic (complexul amigdalian si hipocampul).

B.3 Adolescenta -tine pana la 18-19 ani la femei si 23-24 de ani la barbati. -are loc osificarea cartilajelor de crestere diafizo-epifizare (metafizare) si se incheie in general cresterea.

Aceasta perioada se caracterizeaza prin adaptarea la starea adulta. Fetele la care menarha (prima menstruatie) s-a instalat mai timpuriu prezinta in adolescenta o viteza de crestere mai rapida si mai scurta. Fetele care se maturizeaza mai devreme prezinta o rata de crestere in greutate mai inalta in perioada adulta decat cele care se maturizeaza mai incet. B.4 Perioada adulta -dureaza de la 18, respectiv 23 de ani pana la 60-65 de ani. B.5 Batranetea (senescenta) -este ultima etapa a vietii, caracterizata prin involutie biologica, cu atrofia si sclerozarea tesuturilor si organelor, rezultand scaderea treptata a fortelor fizice si intelectuale. -prezinta 3 perioade: varstnic (60-75 de ani) batran (75-90 de ani) longeviv ( >90 de ani, omul fiind programat genetic sa poata trai pana la 200 de ani.