Sunteți pe pagina 1din 83

EMBRIOLOGIE GENERALĂ

 Anatomia dezvoltării se ocupă cu apariţa şi


dezvoltarea organismului uman, fiind un proces
complex care cuprinde: filogenia (filogeneza), adică
apariţia şi evoluţia istorică a omului prin procesul de
hominizare şi ontogenia (ontogeneza), care cuprinde
toate transformările organismului uman de la
fecundaţie şi până la moarte.
 Embriologia este ştiinţa biologică, parte a
ontogenezei, care studiază dezvoltarea fiinţei vii de la
originea ei, adică din momentul formării zigotului şi
până la realizarea unui produs viabil şi expulzarea lui
din organismul matern.
Modul și cursul reproducerii
 Reproducerea sau înmulțirea este sexuată sau gametică, datorită
diferențierii sexuale a organelor genitale
 Viviparitatea caracterizează modul de reproducere la mamifere,
deoarece dezvoltarea zigotului are loc în întregime în uterul
matern
 Reproducerea este dependentă de modificările reproductive care
au loc în organele genitale feminine(cycli genitales femini),
pentru pregătirea sarcinii și sarcină și în cele masculine(cycli
genitales masculini)
 Gametogeneza, ciclul fundamental reproductiv, cuprinde
procesele de formare și maturare ale celulelor sexuale în cursul
ovogenezei și spermatogenezei
Modul și cursul reproducerii
 Fertilizarea(fecundația) are loc prin însămânțare
internă, spermiile fiind introduse în tractul
genital feminin prin actul copulării(copulațio),
sau prin însămânțare artificială
 Ontogeneza cuprinde toate transformările care
au loc în organism de la fecundație și până la
sfârșitul existenței sale, având o perioadă
prenatală, obiect de studiu al embrilogiei și o
perioadă postnatală
Ciclul ontogenetic prenatal
 Perioada gestațională și vârsta conceptului
 Etapele perioadei prenatale
Perioada gestațională și vârsta
conceptului
 Timpul de gestație are durata de 40 de
săptămâni sau 280 de zile, și este calculată de
la data ultimei perioade menstruale și până la
ziua nașterii
 Vârsta conceptului are o durată de 38 de
săptămâni sau 266 de zile și se socotește de la
fecundație și până la naștere
Etapa perioadei prenatele
 Perioada preembrionară cuprinde primele 3
săptămâni după fertilizare

Săptămâna I Fertilizarea oului, zigot


Fisiune, Morulă
Blastocit unilaminar

Săptămâna II Blastocit bilaminar


Săptămâna III Blastocit trilaminar
Etapele perioadei prenatale
 Perioada embrionară corespunde săptămânilor
3-8, are următoarele etape :
- perioada tubului neural
- periaoada branhială timpurie și ultimă
- perioada mugurilor membrelor(timpurie și
ultimă)
- periaoada buzei segmentare
GAMETOGENEZA
(Gametogenesis)
 CICLUL REPRODUCTIV MASCULIN
(Cyclus genitalis masculinus)
 CICLURILE REPRODUCTIVE FEMININE
(Cycli genitales feminini)-Ciclul ovarian
Ciclurile reproductive feminine
 Ciclul ovarian
 Ciclul menstrual
 Ciclul sarcinii
 Ciclul mamar
Ciclul ovarian
 Începe la pubertate și durează până la menopauză, are o
ritmicitate lunară
 Este reglat de neurohormonii hipofizotropi hipotalamici și
gonadoliberine și hormoni gonodotropici ai
adenohipofizei(FSH, LH)
 Fazele ciclului ovarian și durata acestora la un ciclu menstrual
de 28 zile sunt :
Faza ovogenetică Gametogeneză
Faza foliculară Zilele 1-13
Ovulația Ziua 14
Faza corpului galben Zilele 15-25
Faza de involuție Zilele 26-28
Faza foliculară
 La naștere, ovarele conțin aproximativ 400000 de
foliculi promordiali, formați dintr-un ovocit
primar, înconjurat de un singur strat de celule
foliculare epiteliale(numite celule granuloase)
 După o perioadă de latență, doar 300-400 de
foliculi primordiali se vor maturiza(de la
pubertate la menopauză)
 Maturizarea are loc prin trei stadii succesive,
desfășurându-se concomitent cu faza ovogenetică
Foliculul primar
 Evoluează din foliculul primordial sub acțiunea FSH
 Are formă sferoidală plină(stadiu folicular preantral) format de
un ovocit primar înconjurat de celule granuloase proliferative
devenite multistratificat dispuse
 Celulele granuloase secretă un material amorf polizaharidic, care
formează în jurul ovocitului o mebrană refractilă semipermeabilă
cu capacități de transport activ, numită zona pelucida
 Deși activați mai mulți foliculi primordiali(5-15), doar unul va
ajunge folicul primar(folicul dominant) cu excepția sarcinilor
gemelare dizigotice. Restul foliculilor vor involua devenind
atrezici(folliculus atreticus)
Foliculul secundar
 Foliculul secundar devine cavitar prin confluența micilor spații formate în
interior(stadiu antral). Cavitatea excentrică formează antrul folicular și
conține un lichid gelatinos, glicoproteine și rezerve de estrogeni(liquor
follicularis)
 Ovocitul primar este mai voluminos, se află excentric într-o grămadă de
celule granuloase, formând în interiorul foliculului o proeminență
excentrică(cumulus oophorus)
 Celulele granuloase adiacente ovocitului sunt dispuse radiar în jurul
acestuia sub formă de coroană(corona radiata)
 Stroma ovarului se diferențiază în două teci foliculare :
- teaca internă formată din celule secretorii(endocrinocite tecale) ce
sintetizează estrogenii
- teaca externă este densă fibroconjunctivă
Foliculul terțiar matur
 Foliculul terțiar(folicul Graaf) corespunde
stadiului folicular preovulator
 Are dimensiuni mari(15-25 mm), antrul folicular
este larg, cu cantitate crescută de lichid folicular
 Ovocitul primar devine secundar, trecând prin
prima sa diviziune miotică
 În stratul celulelor tecale se inițiază luteinizarea și
producerea progesteronului
Ciclul ovarian
Ovulația
 Pe suprafața foliculului terțiar apare o arie avasculară,
numită stigmă foliculară, locul de rupere a tecilor foliculare
 Ovulația este procesul de expulzare a ovocitului secundar,
împreună cu lichidul folicular din foliculul matur, lunar
eliminându-sealternativ câte un ovocit din cele două
ovare(ovulație uniovulară)
 Ovulația are loc sub influența factorilor locali și
extragonadali ca : creșterea LH, creșterea presiunii
intrafoliculare, acțiunea dehiscentă a enzimelor
proteolitice, secreție de prostaglandine, vasodilatație locală
Ovulația
 Ovulul ovulat este format din ovocitul
secundar aflat după prima diviziune meiotică,
împreună cu cuvertura protectivă(zona
pellucida, corona radiata), desprins de pe
cumulus oophorus și devine liber
Faza luteală
 Foliculul rezidual dehiscent, prin procesul de
luteinizare se transformă în corp galben(corpus
luteum)
 Celulele granuloase acumulează luteină(pigment
lipidic galben) și devin celule luteale secretante de
progesteron
 Celulele tecii interne contribuie la formarea corpului
galben și la secreția altor steroizi decât progesteronul
 Procesul de luteinizare și formare a corpului galben are
loc sub acțiunea hormonului LH
Faza luteală
 În cazul fertilizării ovocitului, corpul galben
persistă, continuă să crească ocupând aproape
jumătate din suprafața ovarului, și devine corp
galben de gestație sub efectul gonadotropinei
corionice, secretat de trofoblastul embrionului
în dezvoltare. Secretă progesteron până la
sfârșitul lunii a 4-a protejând sarcina până la
stabilirea secreției placentare de progesteron
Faza de involuție
 Dacă nu are loc fertilizarea, corpul galben
involuează și încetează secreția de
progesteron(corpus luteum menstruationis)
 Corpul luteal de menstruație suferă o acțiune
luteolitică și regresează în cicatrice fibrotică,
denumită corp albicios(corpus albicans)
 Se declanșează o nouă fază de maturare
foliculară
Ciclul menstrual
 Endometrul sub influența hormonilor ovarieni,
începând de la pubertate și până la menopauză
este pregătit pentru implantarea ovulului
fertilizat
 Modificările endometrului sunt ciclice, cu o
durată de aproximativ 28 de zile, desfășurate
în patru faze
Faza foliculară Zilele 5-14
Faza luteală Zilele 15-27
Faza ischemică Ziua 28
Faza menstruală Zilele 0-4
Faza foliculară
 Denumită și faza proliferativă, începe la
sfârțitul fazei menstruale precedente, sub
influența estrogenilor foliculari, și durează până
ce foliculul ovarian ajunge în stadiul de
preovulație
 Stratul superficial al endometrului se reface din
stratul bazal profund, nedescuamat și crește în
grosime de la 1 la 5 mm, datorită proliferării și
alungirii glandelor endometriale
Faza luteală
 Numită fază secretorie, sau pregestațională începe
după ovulație sub influența progesteronului produs de
corpul galben, având o durată de aproximativ 13 zile
 Endometrul crește în grosime la 7 mm, glandele
endometriale se arborizează, lumenul lor conține
secreții, iar în celulele epiteliale se acumulează
glicogen
 Arterele endometrului, numite artere spiralate sunt
lungi helicoidale, dispuse paralel cu glandele
Faza ischemică
 Faza premenstruală începe cu o zi înaintea
menstruației dacă ovocitul nu a fost fertilizat și
corpul galben regresează
 Staza sanguină și vasoconstricția determină
ischemia stratului funcțional endometrial,
acesta este pregătit astfel pentru descuamare
Faza menstruală
 Stratul funcțional superficial cu modificări
degenerative al endometrului se descuamează,
eliminându-se cu sângerare concomitentă,
hemoragie denumită menstruație
 Din ziua a 4-a a faxei menstruale începe
regenerarea endometrului din stratul bazal
proliferativ, și o nouă fază foliculară
Ciclul menstrual
Ciclul sarcinii
 Sarcina este periaoada vieții materne caracterizată prin purtarea
conceptului de la fecundația ovulului și până la naștere
 Perioada gestației cuprinde două etape :

1. Periaoada tubară, etapa de trecere a conceptului prin trompa uterină,


în medie 3 zile
2. Perioada uterină, timpul petrecut de concept în cavitatea uterină. Are
trei faze :
- faza de preimplantare, corespunde zilelor 4-5 de la fecundație,
conceptul aflându-se liber în cavitatea uterină
- faza de implantare, în zilele 6-8 de la fecundație, conceptul se fixează
în interstițiul mucoasei cavității uterine
- faza placentară, caracterizată prin formarea și prezența placentei
Ciclul mamar
 Glanda mamară inactivă devine funcțională în sarcină și lactație
 Faza proliferativă, constă în proliferarea și alungirea acinilor și
canalelor glandulare, sub influența estrogenilor ovarieni
 Faza colostrală începe în a doua perioadă a sarcinii și durează câteva
zile după naștere, produsul secreției este colostrul
 Faza lactiferă se caracterizează prin dilatare sacciformă a acinilor
glandulari și secreție de lapte indusă de prolactină
 După perioada de lactație glanda regresează și revine la faza inactivă
 Faza de involuție este strofierea epiteliului glandular mamar, după
menopauză
Gametogeneza
 Este procesul de formare și maturizare a celulelor sexuale
sau germinale prin ciclul spermatogenetic și ovogeneză
 Gametogeneza conservă la generețiile succesive formula
cromozomială specifică cariotipului uman de 46 de
cromozomi, alcătuiți din 44 de autosomi și 2
gonosomi(gonosomul X feminin și gonosomul Y masculin).
 Sexul feminin 44+XX, sexul masculin 44+XY
 Meioza este diviziunea indirectă specifică celulelor sexuale
ce determină reducerea formulei cromozomiale diploide(46)
la formula haploidă(23), diploidia restabilindu-se în zigotul
format
Meioza
 Meioza se desfășoară în două faze succesive de
maturație :
 Diviziunea meiotică primară sau diviziune reducțională
 Diviziunea meiotică secundară sau egală
 Consecințele meiozei sunt :
- reducerea cromozomilor la formula haploidă
- o nouă combinație genetică în cromozomii haploizi
- stabilirea gonosomului în gameți(ovocitul gonozom
X, spermiile gonosom X sau Y)
Diviziunea meiotică primară
 Are o profază lungă, subdivizată în 5 faze ce se
caracterizează prin :
 Sinteză crescută de ADN și duplicarea(replicarea)
cromozomilor în cîte două cromatide
 Cromozomii omologi se unesc prin conjugare, formând
cromozomi bivalenți cu garnitură cromozomială tetraploidă(4
cromatide=92 cromozomi), suficientă pentru formarea în
total a 4 gameți haploizi
 Cromozomii bivalenți devin aderenți, formând chiasme prin
care au loc schimburi reciproce de gene pentru recombinații
în formule genetice ale gameților haploizi
Diviziunea meiotică primară
 În anafază, spre fiecare pol celular se
deplasează un număr haploid de cromozomi,
rezultând din fiecare gametocit
diploid(primar), doi gameți
haploizi(secundari).
 În spermatogeneză rezultă doi spermatociți
secundari, în ovogeneză un ovocit secundar și
primul globul polar
Diviziunea meiotică secundară
 Se desfășoară asemănător unei mitoze
obișnuite, menținând formula haploidă și în
celulele sexuale nou formate
 În ciclul spermiogenic, meioza secundară are
loc imediat după prima diviziune meiotică
 În ciclul ovogenetiv, meioza secundară devine
completă numai în cazul fertilizării ovulului
ovulat
Ciclul spermatogenetic
 Precursorii celulari ai ciclului sunt endoblaști cu
origine în peretele sacului vitelin și migrați în
săptămânile 3-5 în creasta gonadală
 În creasta gonadală celulele sunt denumite celule
germinale primordiale, care prin proliferare
devin spermatogonii
 Spermatogoniile sunt celule sferice de talie
mijlocie, prezente într-un număr mare în gonada
masculină embrionară
Ciclul spermatogenic
Ciclul spermatogenic are 2 faze :
- spermatogeneza, transformarea
spermatogoniilor în spermatocite(I și II), apoi
spermatide, prin mitoze și meioze
- spermiogeneza, transformarea spermatidelor
în spermatozoizi(spermii), fără diviziuni
celulare, prin citodiferențiere
Spermatogeneza
 Spermatogoniile înainte de pubertate(începând din
viața fetală) sunt prezente în stare de repaus. La
pubertate se multiplică prin mitoze(faza de
multiplicare), multiplicarea lor continuând toată viața.
 Spermatogoniile A formează celule de rezervă ale
ciclului, din care vor rezulta spermatogoniile B
 Spermatogoniile B formate prin diviziunile mitotice
ale spermatogoniilor A vor crește fără a se divide(fază
de creștere), devenind spermatocite primare.
Spermatogeneza
 Spermatocitul primar are formula cromozomială
diploidă, trece printr-o profază de 21 zile și prin
diviziune meiotică primară reducțională vor rezulta 2
spermatociți secundari haploizi.
 Spermatocitul secundar prezintă formula
cromozomială haploidă de 22 autosomi și un gonosom
X sau gonosom Y(heterogameție masculină). Prin
meioza secundară egală va rezulta spermatida
 În spermatogeneză, dintr-un spermatocit primar se
formează 2 spermatociți secundari și 4 spermatide
Spermiogeneza
 Se desfășoară fără diviziuni celulare, prin citodiferențiere
 Spermatida, celulă rotundă și imobilă se va converti în
spermatozoid, celulă fuziformă, flagelată, mobilă
- nucleul spermatidei devine condensat și alungit,
configurând capul spermiei
- Complexul Golgi devine acrozomul spermiei

- Mitocondriile formează o teacă spiralată la baza flagelului


cu rol energetic în cinetica flagelară
- Din centriolul spermatidei va rezulta flagelul spermiei
CICLUL REPRODUCTIV
MASCULIN
Ovogeneza
 Celule primordiale migrate din peretele sacului vitelin în creasta
gonadală, în perioada fetală timpurie proliferează devenind
ovogonii
 Ovogoniile sunt înconjurate de foliculi corticali primordiali ai
ovarului fetal devenite ovocite primare
 Ovocitele primare în perioada fetală ating un număr de câteva
milioane. Prenatal numărul lor scade sub un milion într-un ovar,
iar la pubertate rămân 400000, restul degenerează
 Ovocitele primare, cu formulă cromozomială diploidă încep
profaza meiozei I la naștere și rămân în această fază până la
pubertate, deoarece celulele foliculare secretă un hormon
inhibitor al maturației ovocitare.
Ovogeneza
 Într-un ciclu menstrual, între pubertate și menopauză deobicei un singur ovocit
primar va continua diviziunea meiotică primară. Majoritatea ovocitelor primare
rămân în foliculii ovarieni până la climacteriu în profaza meiozei I, apoi
degenerează.
Ovogeneza
 Ovocitul primar termină divizunea meiotică primară înaintea
ovulației rezultând:
 Ovocitul secundar (ovocytus secundarius) cu formula cromozomială
haploidă (22 + X) și cu întreaga cantitate de citoplasmă a ovocitului
primar.
 Primul globul polar (corpus polare primum) sau polocitul I, de talie
mică, fără citoplasmă, iar nucleul cu garnitura cromozomială haploidă.
 Ovocitul secundar expulzat prin ovulație (ovul ovulat) se află
înaintea diviziunii meiotice secundare. Meioza II devine
completă numai în cazul fertilizării, în ovulul fertilizat,
rezultând și nu al doilea globul polar (corpus polare
secundum), sau polocitul II.
Ovogeneza
 Fazele ciclului ovarian (faza ovogenetică și cea foliculară)
sunt concomitente, sub următorul raport:
 Foliculii primari și secundari conțin ovocitele primare în
profaza meiozei I
 Foliculul terțiar matur conține ovocitul secundar și primul
globul polar, diviziunea meiotică fiind încheiată.
 În ovulație, ovulul ovulat se află la începutul meiozei II
care se termină în ovulul fertilizat.
 În ovogeneză dintr-un singur ovocit primar se dezvoltă un
singur ovul matur și 2 (3) globuli polari.
Spermatozoidul
 Este celulă flagelată, cu lungimea de 50-60 microni,
formată din cap, gât și flagel.
 Capul, de formă eliptică (elicoidală) este format din
nucleu cu garnitura cromozomială haploidă (22 + X
sau 22 + Y) și acrozom (acrosoma) sau
“perforatorium”, coif în porțiunea apicală, cu
conțoinut de enzime proteolitice.
 Gâtul este segmentul scurt, de legătură (pars
conjugens), între cap și coadă, cu rol de articulație
între acestea.
Spermatozoidul
 Coada sau flagelul (flagellum) are 40-50 microni și trei
părți.
 Parte intermediară, conține un filament axial
(axonema sau filamentum axiale) în jurul căruia se
dispune o teacă mitocondrială în spirală, avănd rol
energetic în cinetica cozii.
 Partea principală, cea mai lungă, porțiune a
flagelului conține axonema învelită în teacă fibroasă.
 Partea terminală a cozii este formată de axonoma
descoperită (fără teacă fibroasă).
Spermatozoidul
 Spermia devine mobilă în ductul deferent, făcând
mișcări rotatorii contra curent, cu o viteză de
deplasare de 2-3 mm pe minut în tractul genital
feminin.
 Durata de viață a spermiilor este de câteva
săptămâni în testicul; în tractul genital feminin
1-2 zile. Temperatura peste 28 grade C și mediul
acid (secreția vaginală are pH=4) diminuă viața
spermiilor.
CICLUL REPRODUCTIV
MASCULIN
Ovulul
 Cea mai mare celulă a corpului uman care are
diamentrul de 150 microni, este ovocitul
secundar matur, format:
 Nucleu rotund aflat central sau excentric, cu
formulă cromozomială haploidă (22 + X).
 Ovoplasmă, formată din citoplasma propriu-zisă și
deuteroplasmă, sau citoplasmă nutritivă (vitellus,
lecit), în cantitare mică (ovul oligolecital).
 Ovolema, membrană celulară plasmatică.
Ovulul
 Ovulul matur în foliculul terțiar și cel ovulat (ovum ovulatum)
are următoarele învelișuri:
 Ovolema,

 Zona pellucida în jurul membranei plasmatice produs al


celulelor foliculare,
 Corona radiata, învelișul extern de celule foliculare din
cumulus oophorus.
 Spațiul perivitelin este situat între ovolemă și zona pellucida și
conține primul (la ovulul fertilizat) și al doilea globul polar.
Ovulul
 In perioada reproductivă a femeii din numărul de
400.000 ovocite primare doar 400 ajung la maturitate,
celelalte degenerează (devin atretice). Ocazional un
folicul ovarian poate conține 2-3 ovocite primare.
 Ovulul ovulat rămâne viabil în tractul genital feminin
și capabil pentru fertilizare aproximativ 24 de ore.
 Maturizarea ovulului și ovulația poate fi inhibată prin
contracepție hormonală (inhibarea secreției LH).
Fertilizația
 Este procesul de pătrundere și unire a spermiei cu ovulul și
formarea zigotului (zygota).
 Fertilizația are loc în treimea laterală a tubei uterine unde sunt
transportate spermiile și ovulul.
 Spermiile din vagin ajung în tuba uterină în căteva zeci de
minute, prin motilitate flagelară și contracțiile peristaltice
ale uterului și tubei.
 Ovulul ovulat este dirijat din cavitatea peritoneală în tuba
uterină prin acțiunea ciliară a fimbriilor tubare. Rămâne
fecundabil aproximativ 24 de ore, apoi degenereză.
Fertilizația
 Fertilizația la om este monospermică (monospermia)
realizăndu-se de o singură spermie. Extrem de rară
este dispermia prin penetrarea simultană a două
spermii în ovul (embrion cu 69 cromozomi)
Fertilizația
 Fertilizația are următoarele cursuri:
1) Prin însămânțare internă naturală (prin copulație),
2) Prin însămânțare artificială (în sterilitate) spermiile prelevate
sunt inoculate în tractul genital feminin, fecundația
realizându-se in vivo.
3) Fertilizare in vitro, ovocitul prelevat este fertilizat cu spermiile
recoltate în condiții de laborator și ținut în mediu de cultură
până la termen.
4) Superfecundația (superfecundatio) constă în fecundația
simultană
a mai multor ovule ovulate, rezultând mai mulți zigoți și
sarcină gemelară multiplă (ex. dizigotică).
Penetrația spermiei
 Penetrația prin corona radiata, prima fază a fertilizării
are loc prin disperzarea celulelor coroanei radiate la
locul de fixare a spermiei fertilizante, sub acțiunea
hialuronidazei acrosomiale.
 Penetrația prin zona pellucida, a doua fază a fertilizării,
are loc prin activitatea proteolitică (zona lizina).
 Fuziunea membranelor plasmatice ale spermiei și
ovulului, este a treia fază a fertilizării. Spermia
pătrunde în citoplasma ovulului împreună cu coada,
care apoi se detașează și degenerează.
Reacția ovulului la penetrație
1) Membrana plasmatică sub influența unei enzime acrosomiale
(neuraminidaza) va forma o barieră impermeabilă
(membrana de fertilizație) pentur celelalte spermii, ale căror
penetrații astfel sunt blocate.
2) Ovocitur secundar imediat după penetrația spermiei va
finaliza meioza secundară, devenind ovul matur și rezultând
al doilea globul polar care se va dispune în spațiul perivitelin
împreună cu primul.
3) Se declanșează o activitate metabolică intensă, necesară
pentru evenimentele consecutive fertilizării.
Consecințele fertilizării
1) Nucleul spermiei și cel al ovulului, denumiți pronucleul
masculin și pronucleul feminin se unesc (singamie sau
amfimixie) și va rezulta singurul nucleu diploid al zigotului.
2) Pronucleii (ambii haploizi) își dedublează (replică)
cantitatea de ADN și după unire vor reface numărul diploid
de cromozomi în nucleul zigotului, care se organizează
pentru diviziunile mitotice următoare.
3) Se stabilește sexul cromozomial sau genetic, sperma
fecundată (X sau Y) avănd rol determinant. Sexul feminin
are formula 44+X, iar sexul masculin formula 44+Y.
Consecințele fertilizării
4) Se transmit caracterele ereditare și un potențial de
recombinație genetică nouă (genotipul) prin
materialul genetic patern și matern al zigotului.
5) Se formează ovulul fertilizat (ovum fertilizatum)
alcătuit din:
• Pronucleul masculin și pronucleul feminin.

• Globulul polar (polocitul) I și II.

• Centriolul spermiei (din gâtul acestuia) devenit


centriol al ovulului pentru fusul de diviziune al
zigotului.
Consecințele fertilizării
6) Fertilizația inițiează formarea zigotului și
declanșează procesul de fisiune al acestuia.
7) Zigotul (zygota) sau “oul” este ovulul fertilizat
împrejmuit de zona pellucida, avănd un nucleu
diploid (nucleus zygoticus), format din fuziunea
(conjugarea) pronucleilor și diametre care nu
depășesc pe cele ale ovulului. Particulele zigotului
sunt reorganizate cu potențialități distincte
(polaritate).
FERTILIZAŢIA
Fenomenul de contopire a celor doi pronuclei se numeşte
singamie sau amfimixie. Astfel oul fertilizat se transformă în
zigot (Zygota) prin fenomenul de zigoză (Zygosis).

S-ar putea să vă placă și