ASISTENȚ A ANTENATALĂ CU NURSING SPECIFIC

3. CICLUL MENSTRUAL
Funcţiile specifice ale aparatului genital feminin sunt:
 de secreţie;
 sexuală;
 de reproducere;
 menstruală.
În adenohipofiză (lobul anterior al hipofizei) se produce formarea a trei hormoni
gonadotropi. Producerea acestor hormoni în adenohipofiză se află sub influenţa neurosecreţiilor
hipotalamusului – releasing factori, iar funcţia hipotalamusului la rândul său este reglată de
scoarţa cerebrală.
HFS – hormonul foliculostimulant - stimulează maturizarea foliculilor în ovare şi
producerea hormonului folicular – foliculina. Împreună cu LH contribuie la formarea estrogenilor
şi mărirea uterului, luteinizarea celulelor granulare, FSH începe și se secretă din prima zi
mărindu-se treptat, apogeul atingând la a 7-a zi a ciclului, scăzând nivelul şi la a 14-a zi atinge
nivelul primei zile.
HL – hormonul luteinizant – asigură dezvoltarea corpului galben, ruperea foliculului,
expulzia ovulului, înaintarea şi implantarea în endometru. În prima fază a ciclului menstrual are un
nivel constant până la a 12-a zi, creşte brusc până la a 14-a zi, şi la a 16-a zi scade la nivelul
iniţial.
HLT – hormonul luteotrop (prolactina) – stimulează secreţia corpului galben
(progesteronului) şi a laptelui în glandele mamare. Nivelul maxim se înregistrează în faza a II-a a
ciclului menstrual.
Relaţiile hipofizo – ovariene au un caracter de reciprocitate: nu numai hormonii hipofizari
acţionează asupra funcţiei ovariene, dar conform legăturii
inverse hormonii sexuali influienţează asupra hormonilor
gonadotropi. Această legătură se mai numeşte „mecanismul
de feedback” (retrocontrol).
Estrogenii în organism sunt legaţi şi se transformă în
globuline (se inactivează în ficat). Estrogenii se produc
neîntrerupt. Primele 7-10 zile au un nivel scăzut, începând
cu a 11-a zi nivelul creşte atingând apogeul la a 14-a zi
(ovulaţia). La a 20-22-a zi a ciclului menstrual – maximă
intensitate pentru corpul galben.
Peste 1-2 zile după ovulaţie cantitatea de progesteron
se măreşte de 2 ori, creşte până la a 19-20-a zi şi la a 25-a zi
nivelul puţin depăşeşte concentraţia lui în faza foliculinică.
Fenomenul menstruaţiei este determinat de
scăderea bruscă a saturaţiei organismului cu estrogeni şi
progesteron – duc la schimbări neuroreflectorii în vasele
sanguine ale endometrului – descuamare – hemoragie.

Fig. 1 Reglarea ciclului menstrual

 ASISTENȚ A ANTENATALĂ CU NURSING SPECIFIC

Funcţiile estrogenilor:
 Determină dezvoltarea şi creşterea organelor genitale.
 Determină apariţia caracterelor sexuale secundare.
 Determină hipertrofierea şi creşterea motilităţii musculaturii sistemului genital.
 Determină proliferarea celulelor mucoasei uterine- regenerarea şi creşterea
endometrului în prima fază a ciclului menstrual.
 Stimulează producerea unei glere cervicale cu vâscozitate redusă, ceea ce facilitează
penetrarea spermatozoizilor.
 Determină apropierea franjurilor trompei uterine de foliculul ovarian, favorizând
receptarea ovulului, reţin apa în organism (retenţie hidro-sodată).
 Contribuie la dezvoltarea şi funcţionarea glandelor mamare.
 Determină libidoul (atracţia sexuală).
Funcţiile progesteronului:
 Pregăteşte organismul feminin pentru sarcină.
 Sub influienţa lui se produc în endometru transformări necesare pentru implantarea şi
dezvoltarea ovulului fecundat.
 Micşorează excitabilitatea şi activitatea contractilă a uterului.
 Stimulează dezvoltarea parenchimului glandelor mamare şi le pregăteşte pentru secreţia
laptelui.
 Determină producerea unei glere cervicale dense, vâscoase, care inhibă penetrarea
spermatozoizilor.
 Creşterea temperaturii bazale a corpului cu două-patru gradaţii.
OXITOCINA
Este secretată de hipotalamus și se stochează în hipofiza posterioară. Este un hormon care
reglează activitatea contractilă a uterului în timpul travaliului.
Este descompusă de oxitocinază, în special la nivelul rinichilor, în placentă și în organele
inervate de nervul splanhnic.
Oxitocina intervine și asupra celulelor mioepiteliale din acinii glandulari mamari, realizând
secreție crescută de lapte. Declansarea secreției de oxitocină se face prin excitarea mecanică a
mamelonului pe cale reflexă.
CICLUL MENSTRUAL
În organismul femeii mature au loc modificări ciclice care pregatesc organismul ei către
sarcină (ciclul menstrual). Aceste modificări au loc în tot organismul, dar mai pronuntate sunt în:
 ovar – ciclul ovarian,
 uter – ciclul uterin,
 vagin – ciclul vaginal.
La majoritatea femeilor durata ciclului menstrual este de 28 de zile (poate fi si 21 si 35
zile). Menstra este cea mai remarcabilă și vizibilă manifestare a proceselor ciclice.
CICLUL OVARIAN
Sub influiența hormonilor gonadotropi hipofizari în ovar au loc trei faze:
 Faza foliculară
 Ovulația
 Faza luteinică
 ASISTENȚ A ANTENATALĂ CU NURSING SPECIFIC

Faza foliculara. Foliculul primar (primordial) este compus din ovulul nematurizat.
Foliculii primari se formează în perioada intrauterină și a copilariei precoce. La pubertate din 400
mii – 500 mii de foliculi primordiali rămân 35 mii – 40 mii, restul sunt supuși unui proces
involutiv. Din cei 35 000 – 40 000 foliculi ating maturitatea completa 400 – 450, restul sunt supuși
unui proces fiziologic de atrezie. Procesul a fost descris pentru prima dată de C. F. Slaveanschi –
foliculul începe să crească, dar moare, fără a ajunge la plina maturitate. Procesul de maturizare a
foliculului are loc în prima jumătate a ciclului menstrual, adică în cazul unui ciclu menstrual de 28
zile – în primele 14 zile. În procesul dezvoltării foliculului se maturizează și ovulul.
Ovulația – ruperea folicului matur și ieșirea din el a ovulului matur apt pentru a fi
fecundat. Ovulația în cazul unui ciclu menstrual de 28 zile are loc la 14-15- a zi a ciclului.
Faza luteinică – durează 14 zile de la ovulație până la următoarea menstruație.
Este constantă, indiferent de durata ciclului menstrual. În locul foliculului rupt se formează corpul
galben, care produce progesteron. Dacă nu a avut loc fecundația corpul galben funcționează până
la 16 săptămâni de sarcină – până la formarea placentei. Dacă nu a avut loc fecundația –corpul
galben involuiază.
CICLUL UTERIN
Ciclu uterin ca și cel ovarian durează 28 zile (mai rar 21, 30 -35zile).
Distingem următoarele faze:
Faza descuamării- se manifestă prin menstra, care durează 3-5 zile, ce mult 7 zile.
Stratul funcțional al mucoasei se descuamează și se elimină împreună cu conținutul glandelor
uterine și cu sângele din vasele deschise.
Faza regenerării- restabilirea mucoasei începe încă din faza descuamării-stratul funcționl se
restabilește datorită stratului bazal și durează pâna la a 5 -6 zi a ciclului.
Faza proliferării- sub influiența estrogenilor stroma și glandele mucoase proliferează, se alungesc,
devin sinuase, insa nu conțin secret. Mucoasa uterului în aceasta faza se ingroasa de 4-5 ori.
Faza descuamării, regenerării și proliferării coincid cu faza foliculară a ciclului ovarian.
Faza secreției-coincide cu dezvoltarea și maturizarea corpului galben și durează 14 zile –menstra
apare la 14-a zi după ovulație. Sub influiența progesteronului glandele încep să producă secret,
cavitatea lor se marește,
in mucoasă se depun
toate substanțele
nutritive necesare pentru
implantarea și
dezvoltarea embrionului.
Modificările ciclice
menționate se succed la
intervale egale de timp la
în toată perioada
maturitații sexuale a
femeii, ele incetează cu
sarcina, alaptarea sau
menopauză.
Fig. 2 Fazele ciclului menstrual
 ASISTENȚ A ANTENATALĂ CU NURSING SPECIFIC

Un ciclu menstrual fiziologic (normal) trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

 Să fie bifazic (la nivelul ovarelor – faza foliculară şi a corpului galben, la nivelul uterului –
de proliferare şi de secreţie.
 Să aibă o durată normală, adică să nu fie mai scurt de 20 zile sau mai lung de 35 zile (mai
fecvent durează 28 – 30 zile).
 Să fie ciclic (adică durata lui să fie constantă pentru fiecare femeie).
 Durata menstruaţiei să nu fie mai scurtă de 2 şi mai lungă de 7 zile, iar cantitatea generală
de sânge pierdut în timpul acestor zile să corespundă limitelor de 50 – 150 ml.
 Să nu fie provoace dureri.

IGIENA PERIOADEI MENSTRUALE

Sângele menstrual conține o cantitate importanta de mucus, secretat de glandele uterine și
particule descompuse ale stratului funcțional.
Sângele menstrual nu se coagulează, fenomen explicabil prin prezența fermenților și este de
culoare mai închisă în comprație cu sângele care circulă prin vase.
In timpul menstruației femeia pote efectua munca obișnuită, evitind surmenajul, efortul fizic greu,
răcirea sau supraâncălzirea corpului.
Suprafața internă a uterului în timpul menstrei reprezintă o „plagă”. Pătrunderea agenților
patogeni și infectarea acestei plăgi poate provoca infecția organelor genitale interne, deaceia este
necesar de a respecta riguros igiena organelor geniale.
Sângele menstrual trebuie să se scurgă liber și să se absoarbă în absorbante igienice. Organele
genitale se spală de 2ori/zi cu apa călduța curgătoare. Raporturile sexsuale în timpul menstrei nu
sunt bine venite.
Asistenta medicală/moașă va oferi următoarele sfaturi pentru igiena intimă în perioada
menstruală:
 Nu este necesară o igienă specială. Vulva se spală ca și celelalte părți ale corpului. Este
destul să capeți o bună obișnuință.
 După scaun te ștergi de la față spre spate, ca sa nu transporți germenii intestinali spre
vagin.
 Începi cu spălatul mâinilor.
 Aplică săpun pe vulvă cu mâna din față spre spate, pentru că ca resturile de scaun să nu
nimerească în vagin.
 Te clătești bine și te ștergi cu un șervețel curat și personal.
 Nu e bine să curăți vulva cu tualete prea dese sau folosind produse agresive. Pot să
distrugă flora vaginală, formată din lactobacili. Mucoasa unui vagin se curăță singură.
 Spălare zilnică cu săpun este deajuns. În ceea ce privește spălările în interiorul vaginului,
acestea sunt categoric nerecomandate, deoarece destabilizează ecosistemul vaginului.
 Dacă trebuie să vă spălați lengeria într-o chiuvetă, aveți grijă să o clătiți foarte bine, ca un
rest de săpun sau detergent să nu irite vulva.

BIBLIOGRAFIE:
 ASISTENȚ A ANTENATALĂ CU NURSING SPECIFIC

1. Marius Alexandru Moga, „Obstetrică şi ginecologie”, Editura Universităţii, Transilvania,

Braşov
2010.
2. Славянова Изабелла,” Акушерство и гинекология”, Изд. Феникс, Mосква, 2009.
3. Айламазян Э.К., Кулаков В.И. „Акушерство”, Москва, 2009.
4. Ninescu Vasile, “Obstetrica şi ginecologia”, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 2006.

5. P.Vartej, I.Virtej ,”Ginecologie Endocrinologică – Ediţia a III-a, revizuită şi

completată”,
Ed.ALL Braşov, 2006

6. M. Ştemberg, E.Gladun, V.Friptu, N.Corolcova “Obstetrica practică” Ed.”Reclama”,

Chişinău,
2004.
7. V.Ancar, C.Ionescu , ”Obstetrica”, Ed.”Naţional”, 1997.

8. W.W.Beck jr., ”Obstetrică şi ginecologie”, Ed „Almatea” ediţie în l.română sub red.

R.Vlădărescu, Bucureşti 1997.

9. P.Vârtej ,”Obstetrica fiziologică şi patologică”, Ed. „ALL”Bucureşti 1997.

10. M. Ştemberg, E. Gladun, M.Rotaru, R. Friptu,V. Moşin, N. Corolcova, „Ginecologie

neoperatorie”, Chişinău, 1996.
11. M.G.Brăila, S.Berceanu ”Obstetrica”, Ed.”Alius” Craiova 1996.
12. V.Niţescu ”Obstetrică şi ginecologie”, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1995.

13. Gh. Marcu, GH. Paldi, P. Roşca, Ia. Metaxa, L. Bucătaru,N. Banaru, O. Corlăteanu, O.
Cerneţchi,
I. Dondiuc, A. Duca, I.Iliev, M. Moşneaga, A. Musteaţă, O. Popuşoi, M. Rotaru.,
„Obstetrica”, . Ed. „Lumina” Chişinău 1993.
ASISTENȚ A ANTENATALĂ CU NURSING SPECIFIC