FIZIOLOGIA SARCINII

Funcția gametogenică a ovarului

Femeile posedă de la naștere toate

celulele germinative pentru întreaga durată
a vieții. Ovulele sunt înconjurate de celule
turtite alcătuind foliculii ovarieni. La naștere
numărul foliculilor este apreciat la 2
milioane din care jumătate ovule neviabile
(atrezice). Din cauza degenerării unui
număr mare de ovule, la naștere rămân
aproximativ 300.000 - 400.000 foliculi. Pe
durata vieții sexuale active se maturează
400 - 500 ovule. Celelalte degenerează.
Ovulele eliberate spre finalul vieții sexuale
sunt cu 30 - 35 ani mai bătrâne decât cele
lansate în perioada pubertății. Afecțiunile
congenitale mai frecvente la copii născuți
din mame mai în vârstă se explică prin
schimbările suferite de ovulele îmbătrânite.
 Ciclul ovarian
Ciclul ovarian începe prin dezvoltarea simultană a mai multor foliculi ovarieni (cca. 20). Odată cu dezvoltarea
ovulului cresc celulele granulare și tecale din peretele foliculului. În ziua a 6-a a ciclului ovarianse produce creșterea
rapidă a unui singur folicul dominant pe când ceilalți regresează. Celulele foliculului secretă un lichid bogat în hormoni
estrogeni, iar acumularea acestuia creează o cavitate în interiorul foliculului. La femeile care au un ciclu menstrual de
28 zile, în ziua a 14-a (socotind ziua 1, ziua apariției menstruației) se produce ruperea foliculului proeminent la
suprafața ovarului, cu diametru de cca. 10 mm și expulzarea ovulului în cavitatea abdominală. După ovulație,
cavitatea foliculară se umple cu sânge. Trecerea lichidului folicular în cavitatea abdominală este însoțită de hemoragie
minoră și poate provoca dureri abdominale pasagere.
Sângele acumulat în cavitatea foliculară este înlocuit de celule de celule granulare care în primele trei zile
după ovulație încep să prolifereze, se încojoară cu o substanță lipidică galbenă formând corpul galben. Acesta secretă
estrogeni, progesteron și cantități moderate de inhibină. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben degenrează cu 2
zile înainte de menstruația următoare (luteoliză) și este înlocuit de țesut cicatricial (corpus albicans). Foliculii care nu
ovulează degenerează și formează foliculii atrezici.

Ciclul uterin
Sub influența estrogenilor, mucoasa uterină (endometrul) crește rapid în grosime (până la 2-3 mm) în primele
14 zile ale ciclului constituind faza proliferativă a ciclului menstrual.
După ovulație, această combinație a esrogenilor și progesteronului determină o ușoara edemațiere a
endometrului. Este faza secretorie a ciclului menstrual, iar grosimea endometrului ajunge la 4-6 mm.
Degenerarea corpului galben determină scăderea nivelului hormonal și ca urmare, arterele care irigă cele
două treimi superficiale ale endometrului se contractă și apare ischemia. Leucocitele și macrofagele invadează țesutul
fără irigație și fagocitează resturile tisulare. La un moment dat apar hemoragii punctiforme care confluează și dau
naștere la o hemoragie de 30-60 ml (maxim 80 ml) în 3-5 zile, fără cheaguri, însoțită de descuamarea stratului
superficial al endometrului. De obicei, prezența cheagurilor în sângele menstrual indică o tulburare în funcționarea
uterului.
• Menarha = prima menstruație.
• Amenoree = lipsa menstruației. Amenoreea primară este absența ciclului menstrual la fete la pubertate.
Amenoreea secundară este absența ciclului la femeile cu ciclu regulat.
• Oligomenoree = menstruație în cantitate redusă.
• Metroragia = sângerarea între ciclurile menstruale.
• Dismenoree = sângerare dureroasă. Dispare de obicei după prima sarcină. Este determinată de acumularea
prostaglandinelor în uter și se tratează prin inhibitori ai acestora.
Mucoasa de la nivelul colului uterin nu se descuamează, dar mucusul de la acest nivel suferă modificări cu
fazele ciclului. Estrogenii determină secreția unui mucus mai fluid și alcalin. Acesta devine fluent, filant în momentul
ovulației și are rolul de filtru pentru spermatozoizii anormali. Progesteronul determină secreția unui mucus
consistent, prevenind pătrunderea agenților exogeni în cavitatea uterină.
 Ciclul vaginal
Mucoasa vaginală de tip cubic la pubertate, sub acțiunea estrogenilor se transformă în epiteliu pavimentos
stratificat cu celule superficiale cheratinizate, mlt mai rezistent la traumatisme și infecții, iar pH-ul vaginal devine mai
acid.
Sub acțiunea progesteronului epiteliul vaginal proliferează și secretă un mucus vâscos infiltrat cu leucocite.

Sarcina
Fecundarea ovulului are loc în trompele uterine. Ovulul supravieșuiește 72 ore după expulzarea din folicul, iar
spermatozoidul 48 ore, ceea ce determină o perioadă de fertilitate de 120 ore în fiecare ciclu. Înainte de ziua a 9-a și
după ziua a 20-a șansele de concepție sunt reduse.
Oul format este transferat în uter unde are loc nidarea.
În timpul sarcinii corpul galben nu degenerază, se mărește ca răspuns la hormonii gonadotropi secretați de
placentă. Corpul galben eliberează în primele luni de sarcină noi cantități de progesteron și estrogeni care asigură
dezvoltarea normală a produsului de concepție.
După luna a 2-a acești hormoni sunt secretați de placentă.
Corpul galben de sarcină secretă un hormon denumit relaxină cu următoarele roluri:
- relaxarea simfizei pubiene;
- relaxarea articulațiilor bazinului;
- înmuierea colului uterin.
Toate aceste acțiuni favorizează nașterea.
Placenta mai secretă un hormon denumit gonadotropoina corionică umană (HCGT) cu acțiuni similare cu ale
LH-ului, mărind secreția de progesteron în corpul galben și garantând astfel dezvoltarea endometrului. Acest hormon
poate fi decelat în sânge începând din ziua a 6-a și după 14 zile apare și în urină. Secreția maximă este la60-80 zile. Pe
baza acestui hormon se realizează testele de sarcină.
Placenta mai secretă o substanță cu acțiune lactogenă și somatotropă numită somatomamotropina corionică
care se aseamănă cu STH.

Travaliul
Sarcina se manține 270 zile de la fecundare și 284 zile de la prima zi a ultimei menstruații.
Sub acțiunea concentrațiilor mari de estrogeni, numărul receptorilor de oxitocină crește de 100X în sarcină.
După declanșarea nașterii contracțiile uterine dilată colul uterin, iar acest fapt determină creșterea și mai accentuată
a secreției de oxitocină, ceea ce permite intensificarea contracțiilor și expulzia fătului.

Menopauza
Femeile nu-și păstrează capacitatea de reproducere toată viața. Momentul în care ciclul menstrual se oprește
se numește menopauză. Aceasta se instalează la vârsta de 45-55 ani când ovarul nu mai răspunde la gonadotropine.
Cu vîrsta, numărul foliculilor care să fie stimulați de FSH și LH este tot mai mic și producția de estrogeni scade. Ca
urmare a scăderii estrogenilor, sinteza de FSH și LH nu mai este controlată prin feed-back negativ, iar aceștia se
secretă în cantități mari. Astfel apar: menstruații neregulate, palpitații, dispnee, tulburări de dispoziție (iritabilitate,
anxietate), bufeuri de căldură (prin dereglarea centrilor termoreglării) etc.
Cu menopauza se inversează și raportul estrogeni-androgeni ceea ce poate predispune la hirsutism.