Sunteți pe pagina 1din 3

Ovarul

Ovarul (ovarium) - glanda sexuala feminina (gonada) - este organ pereche - cu o dubla
funcție secretoare: secretorie si excretorie. Astfel, este organul producator al ovulelor și, în
același timp glanda endocrina, care, prin hormonii produși (estrogenii) determina caracterele
sexuale secundare și joaca un rol deosebit în realizarea tipului constituțional feminin.

Forma ovarului este ovoidala, cu axul mare vertical, avand doua fețe (mediala și laterala),
doua margini (libera și mezoovariana), anterioara, legata prin mezoovar de ligamentul larg, este
locul unde se gasește hilul ovarului (hilus ovarii), prin care patrund sau ies elementele
vasculonervoase (anterior fiind porțiunea ascendenta a tubei), doua extremitați: tubara, (care da
inserție ligamentelor suspensor al ovarului) și uterina. În mod obișnuit are 3 cm lungime, 2
lațime și 1 cm grosime și cantarește 6-8 gr; în climacterium marimea sa diminua. Dupa
dezvoltarea sa în regiunea lombara, ovarul migreaza spre regiunea inferioara a abdomenului,
așa încat la naștere se gasește în micul bazin, în cavitatea retrouterina, înapoia ligamentului larg
al uterului, sub trompei și înaintea rectului.

Ovarul este lipsit de peritoneu și este acoperit de epiteliul germinativ unistratificat sub
care este situata o tunica albuginee. În secțiune se vede ca aceasta tunica vine în contact cu
substanța (zona) corticala - porțiunea glandulara densa a organului, ce înconjoara substanța
(zona) medulara. Medulara este constituita dintr-un țesut conjunctiv lax, strabatuta de o bogata
rețea de vase sangvine și limfatice, fibre nervoase. Corticala ovarului se caracterizeaza printr-o
densitate celulara deosebita, prin prezența de foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive sau
involutive, ca și de corpi galbeni simultan cu excepția de corpi albicans (focare cicatriciale),
toate aceste elemente fiind incluse în stroma ovariana, care este conjunctivofibroasa. Celulele
pereților foliculilor produc foliculina (estradiolul) - unul din hormonii sexuali feminini.

Dezvoltarea ovocitelor începe din luna a doua a vieții embrionare, cand din epiteliul
germinativ, ce acopera viitorul ovar, în adancul lui încolțesc, iar apoi se desprind acumulari
sferice de celule - foliculii primordiali (folliculi ovarici primarii), în interiorul carora se afla și
ovocitele nematurizate, iar mai tarziu sub forma de structuri cavitare secundare (foliculi ovarici
secundarii) și foliculi (terțiari) maturi. Din numarul enorm de foliculi ovarieni prezenți la
naștere (200 000-400 000, în cele doua ovare), în decursul vieții sexuale active a femeii (de la
pubertate, care se instaleaza la varsta de 12-14 ani, pana la menopauza, la varsta de 45-52 ani)
numai 300-400 foliculi ajung în stadiul de maturare, restul involueaza și se cicatrizeaza.

Transformarea foliculilor primari în foliculi maturi și ieșirea din ei a ovocitelor (ovulația)


începe doar din momentul maturitații sexuale. Un asemenea folicul cu diametrul de 100 mm, se
ridica la suprafața ovarului și poarta denumirea de folicul Graaf (folliculus ovaricus
vesiculosus). Soarta foliculilor cavitari este diferita: majoritatea lor involueaza și numai unul
sau cel mult doi ajung în stadiul final de folicul matur. Ovocitul din foliculul matur, inițial de
ordinul I, deci diploid (2n), sufera, înainte de ovulație, prima diviziune de maturare și devine
ovocit secundar, celula haploida (n), sub care forma este expulzat de la suprafața ovarului în
timpul ovulației, și patrunde în trompa uterina, unde devine apt pentru fecundare.

Dupa ruperea foliculului matur și eliminarea ovulului din interiorul lui, pereții foliculului
colabeaza, cavitatea lui se umple cu sange și celule de o culoare galbuie; ia naștere corpul
galben (corpus luteum), care funcționeaza ca o glanda endocrina temporara, eliminand în sange
hormonul progesteron. Evoluția acestui corp galben este diferita dupa cum ovulul a fost sau nu
fecundat. În cazul în care ovulul a fost fecundat, corpul galben ia o mare dezvoltare, constituind
corpul galben de sarcina sau gestativ, în caz contrar evoluția sa întrerupandu-se are dimensiuni
mai mici, se decoloreaza și dispare peste cateva saptamani și poarta denumirea de corpus
albicans, care cu timpul dispare definitiv.

Ovarul este glanda sexuala femenina pereche, exo-endocrina, care, sub raport endocrin, se
implica în ciclul menstrual al femeii, alaturi de hipotalamus și hipofiza, hipotalamusul
acționand asupra hipofizei, aceasta asupra ovarului, iar ovarul asupra mucoasei uterine și altor
structuri. In acest ciclu distingem urmatoarele faze:

1.faza de descuamare și regenerare (zilele 1-4), în care hipofiza prezinta o creștere moderata a
producției de LH și FSH, ce influențeaza ovarul, la nivelul ovarului, corpul galben din ciclul
precedent involueaza, iar secreția de progesteron scade; începe producția de estrogeni de catre
celulele tecii interne a foliculului în creștere și influențeaza mucoasa uterina;

2.faza de proliferare (estrogenica) între zilele 5-15; în hipofiza nivelul LH ramane constant,
FSH diminua (în jurul zilei a 15-a, un varf urcator de producție de LH și FSH). FSH stimuleaza
maturitatea foliculara, LH stimuleaza producția de estrogeni. Varful de LH (important în jurul
zilei 15-a) e urmat imediat de ovulație. Creșterea estrogenilor, prin retroacțiune, scade producția
hormonilor hipofizari și, totodata, influențeaza mucoasa uterina;

3.faza de secreție (luteinica), între zilele 15-28; la nivelul hipofizei varfurile de producție de LH
și FSH diminua pentru a crește în jurul zilei 28. LH determina transformarea în ovar al
foliculului gol în corp galben, în timp ce producția de estrogeni ramane constanta și declanșeaza
secreția progesteronului de catre corpul galben; maturarea și procesul de ovulație al altor
foliculi sunt oprite. De asemenea, nivelul ridicat de progesteron inhiba gonadotrofinele
hipofizare. În jurul zilei a 22-a în lipsa fecundației, corpul galben începe sa involuieze și
corolar, și secreția de progesteron. Nivelul scazut de progesteron, la sfarșitul ciclului,
stimuleaza producerea de FSH. În sarcina, trofoblastul produce gonadotrofine corionice,
secreția de progesteron se continua, corpul galben se conserva.

Funcția hormonului foliculostimulator (FSH) este de a stimula creșterea foliculului


ovarian. FSH stimuleaza mitoza celulelor granuloase și transformarea stromei înconjuratoare
într-un strat de celule theca. Spre deosebire de FSH, hormonul luteinizant (LH) are o acțiune
mult mai variata. El acționeaza sinergic cu FSH în producerea maturației foliculare și a secreției
de estrogeni. Cel mai important estrogen secretat de ovar este estradiolul. Este secretata și
estrona; activitatea biologica a acesteia este mai redusa decat a estradiolului.
Activitațile biologice importante ale estrogenilor sunt urmatoarele:
- stimularea creșterii miometrului și endometriului;
- menținerea structurii mucoasei vaginale și a pH-ului vaginal acid;
- stimularea glandelor cervicale în vederea secreției unor cantitați abundente de mucus viscos;
- stimularea creșterii și dezvoltarii glandelor mamare;
- depunerea de grasime subcutanata, ceea ce duce la un aspect feminin caracteristic;
- sensibilizarea ovarelor la gonadotrofine
- întarzierea creșterii liniare a corpului în asociere cu facilitatea maturarii cartilajelor epifizare.
Estradiolul și estrona sunt sintetizați în ovar din steroizi cu 19 atomi de carbon. Calea de
biosinteza pana la androstenedion și testosteron este în esența aceeași ca în testicul.
Progestinele. Denumirea de progestina s-a dat inițial extractului brut de corp galben, care
poate pregati și menține un endometru secretor în ultima jumatate a ciclului de reproducere și în
timpul sarcinii. Progesteronul este principiul cel mai activ al acestor extracte. Hormonii care au
o activitate progestativa sunt denumiți progestine sau gestagene.

Acțiunile biologice ale progesteronului și ale altor gestagene sunt:


- antagonizarea efectului de stimulare a creșterii exercitat de estrogen asupra endometrului și
transformarea acestui organ cu proliferare rapida într-o structura secretorie capabila sa mențina
un blastocit implantat;
- transformarea mucusului cervical dintr-un lichid foarte vascos într-un lichid nevascos;
stimularea creșterii și dezvoltarii glandei mamare
- inhibarea motilitații uterine.

În cursul ciclului de reproducere și în primul trimestru al sarcinii, progesteronul este


secretat aproape exclusiv de corpul galben. În ultimele doua trimestre ale sarcinii, aceasta
funcție este asumata de placenta. Suprarenala, de asemenea, secreta o cantitate mica de
progesteron. În toate aceste organe, progesteronul este sintetizat din colesterol și pregnenolon.