I.

Embriologie si articulatii

1.Spermatogeneza si bariera hemotesticulara

Spermatogeneza=formarea gametilor masculini din celule germinale primordiale, care
migreaza din peretele sacului uterin in testiculele in formare la sfarsitul lunii 3 de sarcina ,
formand coloane sexuale primare, apoi tubi seminiferi.
Testiculul = organ pereche turtit mediolateral, aflat in scrot. Marginea posterioara= hilul
testicular(mediastin). Are 2 tunici: vaginala la exterior, albugineea la interior (fibroasa, dubla,
inextensibila, alb sidefie). Albugineea trimite septuri in interior delimitand 200-300 de lobuli
fiecare cu 2-4 tubi seminiferi contorti.
Tubi seminiferi contorti - drepti - retea testiculara - canale eferente -mobilitate-> canal
epididimar(in epididim) – canal deferent - canal ejaculator – uretra prostatica.
Bariera hemotesticulara = e formata de celulele sertoli si imparte tubul in 2 straturi : bazal (cu
spermatogonii ) si luminal (cu celule ale liniei spermatice in dezvoltare). Rolul ei este de a
impiedica intrarea substantelor nocive din sange care ar afecta celulele spermatice.

2. Spermiogeneza. Caracteristicile spermatozoizilor.

=Transformarea spermatidei in spermie (spermatozoid)
Nucleul se condenseaza, formand capul(5µ). Veziculele si granulele din citoplasma fuzioneaza
formand vezicula acrozomala care acopera 2/3 din cap. Apare gatul (0,3µ) care are centriolul
proximal si partea proximala a celui distal, piesa intermediara (10µ) , coada(flagel 60µ).
Cap=nucleu+acrozom. Centriolul proximal se pune intr-o depresiune a membranei nucleare,
posterior. Centriolul distal se imparte in parte proximala si parte distala.
Sperma: 3-5 ml, 60 milioane spermatozoizi/ml
Spermiogeneza = proces controlat de hipofiza, are loc pana la 60 de ani. Mobilitatea dureaza 3
zile. In vagin sunt mai mobili. Musculatura tubilor seminiferi impinge spermiile cu 18 cm/ora,
iar din epididim incep sa se miste singuri cu 3-20µ/s . Puterea fecundanta este de 30 de ore.
Durata de viata: vagin 1h, col+tuba 48h, uter 10-20h.

3.Ovogeneza si profaza suspendata

Incepe in perioada preembrionara cand celulele germinale primordiale se deplaseaza catre
gonada in formare. Acolo ele se divid formand ovogonii. Fac mitoza pana la sf lunii 3 ,
formeaza grupuri de ovogonii inconjurate de celule aplatizate derivate din stroma gonadala.
Pana in luna 5 avem 7 milioane de grupuri/ovar. Ovogoniile din centru degenereaza, cele de la
periferie intra in profaza meiozei I devenind ovocite primare. Nr de ovogonii scade, nr de
ovocite primare creste, in luna 6 raman doar cele periferice. Ovocit primar+celule
aplatizate=folicul primordial. Ramane in profaza meiozei I pana la nastere, apoi pubertate dar
poate ramane pana la menopauza. Foliculii primordiali devin foliculi primari.

1
1/16/2017 6:28:48 PM
Cand foliculul devine secundar, se termina meioza I si se intra in meioza II care se opreste in
metafaza cu 3 ore inainte de ovulatie si ramane asa pana la intalnirea cu spermatozoidul.

4. Ciclul folicular
Ovocit primar+celule aplatizate=folicul primordial. La nastere fatul are 600-800.000 de foliculi
primari. La pubertate doar 300-400.000. Doar 500 ajung la ovulatie. Celulele aplatizate
(foliculare) cresc devenind cubice (granuloase)->folicul primar. Secreta glicoproteine spre
interior formand Zona Pellucida.
Foliculul creste, teaca foliculara se organizeaza in 2 tunici: interna (rol secretor, nutritiv),
externa (rol protector). In zona granuloasa apar spatii cu lichid care conflueaza in antru care
creste si impinge ovocitul primar la periferie. Ovocitul primar ramane invelit in celule
granuloase (cumulus oophorus). Devine folicul secundar cand se termina meioza I si se intra in
meioza II.
FSH: - aduce mucoasa uterina in faza proliferativa, scade vascozitatea mucusului, creste
penetrarea spermatozoizilor, declanseaza secretia de LH (pregatste ovulatia).

5. Ovulatia. Corpul galben. Corpul albicans

LH – determina producerea unor enzime (colagenaze) adiacente locului ovulatiei. Foliculul
creste pana la 25 mm, proemina la exteriorul ovarului. LH determina contractia musculaturii
netede + congestia fibrelor de colagen determina ruperea stratului superficial al foliculului, se
produce ovulatia, ovulul e captat de tuba. O parte din Cumulus Oophorus se pune in jurul
Zonei Pellucida si formeaza Coroana Radiata.
Dupa ovulatie, celulele granuloase + celulele tecii interne formeaza corpul galben (luteal), care
secreta progesteron si putin estrogen, favorizand nidatia.
Corpul luteal creste pana in ziua 9 postovulatorie, cand proemina la suprafata ovarului ca o
ridicatura galbena. Daca nu a avut loc fecundatia el involueaza. Daca s-a facut fecundatia el
creste pana la sf lunii 3. Marimea lui este de o 1/3-1/2 din marimea ovarului. In luna 4 dispare,
functia lui e preluata de trofoblastul placentar.
Fimbriile tubei capteaza ovocitul si il transporta in ampula trompei. In 3-4 zile contractiile tubei
si cilii epiteliului il duc in osteomul tubar al uterului.
Daca nu se face fecundatia corpul galben degenereaza devenind corp albicans cu tesut
cicatricial.

6. Ciclul endometrial (uterin)

De la pubertate si pina la menopauza, endometrul (3 straturi: bazal, spongios, compact) sufera
modificari in cadrul unui ciclu de aproximativ 28 de zile (Ciclu Menstrual) aflat sub control
hormonal ovarian. Are 3 faze:
1. Faza proliferativa - debuteaza la finalul fazei menstruala. Este sub influenta hormonilor
estrogeni. Se deruleaza paralel cu cresterea foliculilor ovarieni

2
1/16/2017 6:28:48 PM
2. Faza secretorie (progestativa)- debuteaza dupa ovulatie ca raspuns la progesteronul
produs de corpul luteal. Numai in aceasta etapa se poate implanta zigotul.
3. Faza menstruala- debuteaza cu descuamarea endometrului( straturile compact si spongios),
se produc singerari din aeterele. In urmatoarele 3-4-5 zile straturile compact si spongios
sunt eliminate in cavitatea uterina

7. Factori de selectie a gametilor in tractul genital feminin

Din 300 de milioane de spermatozoizi, doar 1% ajung in col unde incep sa se miste prin
pendularea cozii. In 2-7 ore ajung in orificiul tubar al uterului, intra in tuba, se aseaza pe
mucoasa si se refac.
Prezenta Cumulusului Oophorus si a celulelor foliculare are efect chemotactic asupra
spermatozoizilor din tuba. Devin activi si prin pendularea cozii, agitati de cilii mucoasei merg
spre ampula tubara si se intalnesc cu ovocitul. Zigotul se formeaza pe treimea laterala a tubei.

8. Insaminarea, capacitatia spermei, reactia acrozomala

Pentru a putea fecunda, spermatozoidul trece prin 2 etape:
1. Capacitatia = reactie de adaptare la mediul din tuba. Se pierd proteinele si invelisul
glicoproteic de la suprafata acrozomului anterior, favorizand patrunderea prin Coroana
Radiata in Zona Pellucida.
2. Reactia acrozomiala = 300 de spermatozoizi se ataseaza Zonei Pellucida, elibereaza
enzime(asemanatoare tripsinei) , un singur spermatozoid trece prin Zona Pellucida, ajunge
in contact cu membrana ovocitului, elibereaza enzime lizozomale pt liza membranei la
nivelul de contact.
Ovocitul respinge ceilalti spermatozoizi. Incearca sa repare locul lizei, fuzionand astfel
membrana sa cu a spermatozoidului.

9. Fecundatia. Superfecundatia. Superfetatia.

Capul, piesa intermediara si coada spermiei patrund in citoplasma ovocitului. Se finalizeaza
meioza II. Nucleul ovocitului creste formand pronucleul feminin (22x). Spermia si-a lasat
membrana afara. Coada si piesa intermediara se desfac. Capul creste formand pronucleul
masculin (22x/y). Dupa fuziune avem o celula mare cu nucleu unic (44+xx/xy).
Sarcina gemelara= dezvoltarea a 2 gemeni.
1. Dizigoti (Fraternala) – 2 ovocite expulzate si fecundate de 2 spermatozoizi diferiti. Ajunse in
cavitatea uterina se fixeaza pe mucoasa endometriala. Au propria placenta, cavitate
amniotica, sac vitelin, cavitate corionica. Nu seamana si nu au obligatoriu acelasi sex.
Nidatia se face aproape, placentele fuzioneaza.
2. Monozigoti – rezulta din diverse stadii de evolutie ale unui ou (fuziune in stadiul de
bicelula-gemeni asemanatori, scindarea blastocistului-caractere asemanatoare, scindarea
discului bilaminar)

3
1/16/2017 6:28:48 PM
10. Segmentatia. Implantatia. Decidualizarea mucoasei uterine
Dupa formarea zigotului, la 30 de ore, celula se divide mitotic , ajunge la statiul de bicelula. La
intrarea in uter se divide in 4 celule. In ziua 4 are 8 celule (blastomeri) asezate in 2 straturi.
Apoi 16 celule mici unite acoperite de Zona Pellucida, aspect de mura(morula – ziua 5).
Morula merge in uter, se organizeaza in masa celulara externa (trofoblast) si interna
(embrioblast – din care se va forma embrionul). Lichidul din uter patrunde somotic printre
celulele morulei, celulele cresc, spatiile conflueaza intr-o cavitate (blastocel). Embrionul in
acest stadiu e numit blastocist.
In ziua 7 blastocistul se prinde pe mucoasa uterina, intre 2 glande uterine, cu trofoblastul spre
mucoasa si cu embrioblastul spre cavitatea uterina (si deci si cu blastocelul). Patrunde in
stroma endometriala. In ziua 9 locul nidatiei e acoperit cu un strat de fibrina iar la sfarsitul
saptamanii 2 defectul endometrului e vindecat. Se pot produce sangerari la locul nidatiei
determinate de fluxul sangvin prin spatiile lacunare, si se confunda cu menstruatia.

11. Saptamana a doua. Evolutia discului embrionar

Celulele embrioblastului se aranjeaza:
1. strat hipoblastic: celule mici cuboidale, spre cavitatea blastocistului
2. strat epiblastic: celule cilindrice inalte, spre stroma endometriala
Din epiblast apar spatii care fuzioneaza prefigurand cavitatea amniotica. Celulele periferice
aplatizate (amnioblasti) secreta lichid amniotic.
Din hipoblast se formeaza niste celule aplatizate care tapeteaza la interior citotrofoblastul. Ele
formeaza membrana exocelomica, care impreuna cu hipoblastul margineste cavitatea
exocelomica (sac vitelin primitiv). Hipoblastul produce celule in sacul vitelin primar care
delimiteaza sacul vitelin secundar, mult mai mic. In jurul lui avem acum celomul
extraembrionar (cavitate corionica, mezoderm extraembrionar) pana la citotrofoblast.
Discul embrionar e conectat cu trofoblastul prin pediculul de fixatie. Discul bilaminar creste
mai lent decat trofoblastul.

12. Saptamana a doua. Evolutia trofoblastului

La locul de implantare trofoblastul se organizeaza in 2 straturi: citotrofoblast (interior) si
sincitiotrofoblast (exterior).
Sincitiul creste si apar vacuole in el care formeaza lacune mari. Sincitiul intra profund in stroma
endometriala si erodeaza endoteliul capilarelor materne(sinusoide). Sangele matern patrunde
in sistemul lacunar formand circulatia utero-placentara.
In dreptul embrioblastului, citotrofoblastul prolifereaza in sincitiu formand coloane celulare
inconjurate de sincitiu (vilozitati primare).

13. Saptamana a treia – gastrulatia – mezoderm intraembrionar si notocord

La inceputul saptamanii 3 discul e rotund , dar cresterea e inegala: partea craniala creste mai
mult, caudal ramane mai mic. Pe fata posterioara a epiblastului, caudal si medial apare linia
4
1/16/2017 6:28:48 PM
primitiva. In partea ei cefalica e o proeminenta: nod primitiv. El delimiteaza o scobitura:
foseta primitiva.
Celulele migreaza la linia primitiva, trec prin ea, ajung intre epiblast si hipoblast, formeaza
endodermul embrionar. Alta populatie de celule migraza intre epiblast si noul endoderm
formand mezodermul embrionar. Ce ramane din epiblast formeaza ectodermul embrionar.
Celulele care migreaza formeaza cranial membrana orofaringiana(unde endo si ectodermul vin
in contact direct), caudal cloaca si membrana cloacala, intre ele placa notocordale care va
forma notocordul. Placa precordala este intre notocord si membrana orofaringiana si va avea
rol in formarea prozencefalului.
Mai apare un diverticul al peretelui sacului vitelin in pediculul de conexiune (alantoida).
Mezodermul se organizeaza in 3 mase: paraaxial (langa notocord) , placa laterala (somatic-
parietal, inveleste sacul amniotic si splanhnic-visceral, inveleste sacul vitelin) si intermediar.
Cand se formeaza vertebrele notocordul dispare. Raman doar niste fragmente din el care
formeaza nucleul pulpos al discurilor intervertebrale.

14. Saptamana a treia – evolutia trofoblastului

Numarul vilozitatilor primare creste, cresc si ele in dimensiune. Fiecare vilozitate e facuta din
ax citotrofoblastic inconjurat de sincitiu. Celulele mezodermale ocupa axul acestei vilozitati
impingand citotrofoblastul la periferie (apare vilozitatea secundara). In tesutul mezodermal
apar capilare, elemente figurate ale sangelui (apare vilozitatea tertiara). Aceste vase noi
(capilare vilozitare) se vor alungi si intra in contact cu capilarele din placa corionica formand o
conexiune intre vilozitati si circulatia in formare. Vilozitatile se alungesc, unele intra in
endometrul matern(vilozitati crampon), restul vor fi libere.

15. Formarea si evolutia placii neurale

Aparitia notocordului si a mezodermului paraaxial determina ingrosarea ectodermului cranial
de linia primitiva, care formeaza placa neurala. Ea creste in inaltime, marginile se ridica sub
forma unor creste neurale. Intre ele avem santul neural. Crestele se apropie, vin in contact si
fuzioneaza initial la nivel cervical (perechea 5 de somite) apoi fuziunea se intinde cranial si
caudal. Se formeaza tubul neural. Initial e deschis la capete prin neuroporii cranial si caudal.
Neuroporul cranial se inchide in ziua 25 (stadiul de 18 somite) iar cel caudal se inchide in ziua
27 (stadiul de 25 de somite). Partea caudala ingusta a tubului neural formeaza maduva
spinarii, partea craniala dilatata formeaza veziculele cerebrale.
Cand se inchide tubul neural, in zona cefalica apar 2 ingrosari bilaterale ale ectodermului:
placode otice(formeaza urechea), placode cristaliniene (formeaza cristalinul). Sub ele apare
proeminenta cardiaca. Din crestele neurale migreaza celule mezenchimale: dorsal (formeaza
melanocite si foliculi pilosi) si ventral (formeaza gg senzoriali, neuroni simpatici si enterici,
celule Schwann si MSR). Celulele crestelor neurale craniale participa la formarea scheletului
craniofacial, neuronilor din gg nervilor cranieni, celulelor gliale. Crestele neurale formeaza si gg
somatici si vegetativi, nervi spinali.
5
1/16/2017 6:28:48 PM
16. Foite embrionare – derivate principale
Ectoderm: ochi, urechi, neuroni si celule gliale, SNC si SNP, hipofiza, glande subcutanate,
epiderm, mucoasa nazala, epitelii senzoriale, smaltul dintilor.
Mezoderm: coloana vertebrala, tendoane, cartilagii, baza craniului, regiunea occipitala,
musculatura cranio-faciala si a membrelor, meningele, sistem urinar+gonade, peretii
trunchiului, cavitatile peritoneala+pleurala+pericardica, sangele si vasele.
Endoderm: epiteliul digestiv, epiteliul respirator, tiroida si paratiroidele, amigdalele, timus, gg
limfatici, vezica urinara+uretra, ficat, pancreas, timpan.

17. Somitele – formare, evolutie

Mezodermul paraaxial apare in vecinatatea notocordului. Formeaza somitomere. Apar initial
in regiunea cefalica.
Somitomerele se difereantiaza in somite. Prima pereche apare in ziua 20. Apar 3/zi, in directie
cranio-caudala. La sfarsitul saptamanii 5 avem 44 de perechi. Occipital 4, cervicala 8, toracala
12, lombar 5, sacral 5, coccigian 8-10. Prima pereche occipitala si ultimele 5-7 coccigiene
dispar, somitele ramase formeaza scheletul axial. Somitele se modifica la inceputul saptamanii
4:
 celulele antero-mediale devin sclerotom, formeaza tendoane, cartilagii, coloana
vertebrala(inconjoara maduva spinarii si notocordul)
 celulel dorsolaterale formeaza muschii membrelor si peretii anterolaterali ai trunchiului
 celulele dorsomediale formeaza miotomul
 somita ramasa formeaza dermatomul
Miotom+dermatom=dermatomiotom , formeaza muschii dorsali ai trunchiului si tegumentul
dorsal.
Somitele cresc, discul ebrionar se pliaza si lateral, incorporand alantoida.

18. Formarea sangelui, aparatului circulator si a celomului intra/extraembrionar

Vasculogeneza = vasele se formeaza la nivelul unor insule sangvine care apar in mezoderm.
Insulele se diferentiaza treptat de tesutul din jur prin aparitia unor pereti proprii care vor
forma vase. Celulele din centrul insulelor formeaza celule stem hematoformatoare, iar cele
periferice se transforma in angioblasti, care fac peretele vascular. (Aorta dorsala, vene
cardinale)
Angiogeneza = formarea unor muguri vasculari din vase preexistente (majoritatea vaselor)
Mezodermul din jurul aortei formeaza insule sangvine din care se formeaza hepatocitoblasti
care migreaza in ficat. Ficatul devine organ hematoformator principal. Celulele stem de la
nivelul ficatului vor coloniza maduva osoasa(structura hematopoietica definitiva).

19. Perioada fetala – caractere generale

S9 – Incepe dezvoltarea regiunii cefalice. Coada dispare, apar dintii definitivi.
6
1/16/2017 6:28:48 PM
S10 – Intestinul revine in cavitatea abdominala, dupa ce in S7 o parasise. Fatul are contractii
musculare care-i dezvolta corect musculatura. Apar unghiile. Se schiteaza organele genitale
externe. Apar multe centre de osteogeneza. Ochii sunt ventral. L=9cm, m=30-50 g
S13-16 – Incep miscarile respiratorii. Apare pe piele o pilozitate fina (lanugo) pe cap,
sprancene, axila, zona pubiana. m=50-250 g
S16-20 – Mama percepe miscarile fatului. Piele fatului e delicata, acoperita cu vernix-caseosa,
o substanta grasa, albicioasa, produsa de contactul cu membrana amniotica.
S21-22 – Corpul e tot mai bine proportionat. Apar unghii la picioare. Daca se naste acum,
sistemul respirator nu e destul de dezvoltat. Abia dupa S26 ar putea supravietui daca se naste
prematur. L=20cm, m=500-850 g.
S22 – Se pot percepe bataile cordului fetal mai rapide ca ale mamei. Cutia craniana e bine
formata, cartilaginoasa si membranoasa cu centre de osificare care se apropie odata cu
apropierea nasterii.
S24 – Cresc circomvulotiunile cerebrale datorita mielinizarii prelungirilor nervoase. Fatul
percepe unele sunete.
S26-28 – Lana fina e inlocuita de o noua pilozitate (Venus) care creste si 7 luni postnatal. Pielea
devine neteda prin acumularea de tesut adipos subcutanat. Cutia toracica creste prin
dezvoltarea plamanilor, dar circumferinta ei e mai mica decat a capului. Catre sfarsitul S30 ,
testiculele se afla aproape de intrarea in scrot. L=27 cm , m=90-1300 g
S36-38 – Perioada de gestatie e incheiata. Se pregateste nasterea. L=36cm , m=3000-3500 g
Nasterea (S34-38) are 3 etape: 1.Contractia peretelui uterin 2. Expulzia fatului 3.Eliminarea
placentei

20. Cavitatea (vezicula) amniotica – aparitie, descriere, rol, lichid amniotic

Se formeaza timpuriu, in saptamana 2(cavitatea dintre epiblastul embrioblastului si
citotrofoblast). Acolo se acumuleaza lichid amniotic. Planseul veziculei amniotice e format din
ectodermul embrionar.
Cavitatea embrionara e circumscrisa de amnioblasti care impreuna cu celulele ectodermale
participa la secretia lichidului amniotic. El are rolul de a impiedica contactul intre foita
amniotica si corpul embrionar. Mentine presiune si temperatura constante. Permite miscarile
fatului, amortizeaza socurile.
La inceput e ca plasma dar in luna 4 se dilueaza prin aparitia urinii fetale(600ml/zi). Membrana
amniotica e foarte permeabila pentru apa, ea trece in ambele sensuri. Apa e schimbata total
odata la 3 ore. Dupa luna 5, fatul inghite lichid amniotic(400ml/zi), o parte intra in sistemul
respirator, majoritatea in intestin, se elimina renal. La nastere e 1L de lichid amniotic.
Pierderea lichidului amniotic la sfarsitul gestatiei declanseaza travaliul. Ruperea membranei
amniotice determina aparitia unor benzi amniotice, ce pot determina constrictii pe segmente.

21. Anexe embrionare: cordon ombilical, vezicula vitelina, alantoida

7
1/16/2017 6:28:48 PM
Cordonul ombilical – Este legatura placenta-embrion. De la exterior la interiror e format din :
foita subtire a amniosului, celom extraembrionar(se transforma in mezodermul pediculului de
fixatie, contine alantoida si vasele ei, ductul vitelin si vasele viteline). Intre S6-10 avem hernia
fiziologica= exteriorizarea anselor in gelatina cordonului ombilical, din cauza spatiului mic. Cele
2 artere+1 vena ombilicale deriva din vasele alantoidiene. Cordonul creste odata cu fatul.
Diametru=1,5-2 cm. Lungime=54 cm
Vezicula vitelina – Contine substante nutritive. Apare precoce in perioada formarii discului
embrionar. Apare vezicula primitiva, inlocuita de vezicula secundara, apoi apare sacul vitelin. E
inclus partial in corpul embrionar, din peretele lui apare o prelungire(alantoida). Initial e mare
in raport cu corpul, dar se micsoreaza relativ, dispare, fiind cuprins intr-o margine a placentei,
cu care se elimina dupa nastere.
Alantoida – Apare in saptamana 3 ca o inmugurire a peretelui sacului vitelin, patrunde in
mezodermul pediculului de fixatie. Se deschide in partea terminala si dilatata a intestinului
(cloaca). Are 2 artere si 2 vene ce vor deveni vase ombilicale.

22. Placenta – formare, configuratie externa

Incepe sa se formeze la sfarsitul nidatiei (ziua 11), cand se disting embrioblastul si sincitiul
lacunar ce acopera citotrofoblastul. In ziua 13 lacunele se alipesc formand spatii mari cu aspect
vilozitar(se trece de la perioada previloasa la cea vilozitara). In lacune patrund limfa si
elemente figurate materne. Lacunele cresc, citotrofoblastul prolifereaza in benzile de sincitiu
ce separa lacunele. Ansamblul format din sincitiu la periferie si citotrofoblast formeaza
vilozitatea primara. In ziua 15 in axul vilozitatii primare patrunde mezoderm extraembrionar
care constituie axul mezenchimal al vilozitatii secundare.
In Z16-21 in axul mezenchimal apar elemente figurate ale sangelui care contureaza niste vase
mici. In axul mezenchimal avem fibroblaste, colagen, fagocite. Asta e vilozitatea tertiara.
Pe masura ce copilul creste este invelit de amnios si endometru si impinge endometrul spre
cavitatea uterina. Endometrul e format din decidua capsulara(inveleste embrionul la exterior),
decidua bazala(vine in raport cu corionul vilos) si decidua parietala(acopera restul peretilor
cavitatii uterine). Vilozitatile deciduai capsulare degenereaza, restul continua sa creasca si
avem 2 regiuni: corion neted(fara vilozitati) sub decidua capsulara si corion vilos la nivelul
deciduai bazale.
La sfarsitul lunii 3 decidua capsulara vine in contact cu decidua parietala prin cresterea
embrionului, astfel dispare cavitatea uterina. Apoi decidua capsulara degenereaza. Raman
doar decidua parietala, corionul neted, amniosul (alcatuiesc paraplacenta).

23. Placenta – structura

La sfarsitul lunii 4 la nivelul corionului vilos placenta e facuta din 2 parti: una fetala(corion
vilos) si una materna(decidua bazala). Intre ele se dezvolta vilozitati tertiare, cresc sub forma
de trunchi, se ramifica formand vilozitati libere (unde se face schimbul de substante).

8
1/16/2017 6:28:48 PM
Din decidua bazala pornesc septurile interviloase spre placa coriala(dar nu ajung), sunt
inconjurate de sincitiu. Sunt invadate de vase din endometrul matern. Unele se termina in
septuri, altele in decidua bazala. La locul de deschidere in spatiile interviloase au un orificiu
mai ingust decat calibrul vasului. Sangele matern e impins cu jet cu p=40-60mmHg.
Intoarcerea venoasa se face prin vene mici din endoderm care se anastomozeaza si dreneaza
in plexul venos uterin/vene ovariene.
Bariera placentara e facuta pana in luna 4 din: endoteliu capilar, tesut conjunctiv
mezenchimal din axul vilozitar, citotrofoblast, membrana bazala a citotrofoblastului, sincitiu.
Dupa luna 4 citotrofoblastul dispare, bariera se subtiaza fiind formata din endoteliu,
membrana bazala a citotrofoblastului si sincitiu.
Circulatia materna: de la arteriolele spiralate ale mucoase uterine cu orificiu mic de
deschidere. La nivelul vaselor interviloase, p=5mmHg.
Circulatia fetala: provine din 2 artere ombilicale, se ramifica la baza trunchiurilor viloase, merg
prin placa coriala, formeaza artere viloase, se capilarizeaza la periferia vilozitatilor libere.
Intoarcere venoasa catre vena ombilicala, care ajunge in cordonul ombilical.
Pana in S14 placenta e definitivata. Suprafata vilozitara desfasurata=11m2. Volum final=500 ml

24. Placenta – functii

Organ de import export intre mama si produsul de conceptie. Transport:
1. Difuziune – gaze, substante cu µ mica in ambele sensuri, O2 , CO2 ,electroliti, tirozina ,
tiamina, medicamente, morfina, alcool. Jumatate din oxigen e folosit de miometru si
placenta, restul de fat. Apa trece pasiv prin osmoza(3.5L) + substante de catabolism: uree,
creatina, creatinina, bilirubina, acid uric.
2. Difuziune facilitata – glucoza
3. Transport activ – aa, vitamine hidrosolubile
4. Pinocitoza – elemente virale
5. Rupere a membranei placentare – la nastere sau traumatism -> anticorpi ce fac hemoliza
Functie secretorie: progesteron, estrogen, hCG, hormon lactogen placentar, enzime

25. Dezvoltarea membrelor si malformatii

S4 – In partea anterolaterala a corpului apar 4 proeminente din mezodermul placii laterale,
invelite de ectoderm. La capat au o creasta ectodermala apicala pentru crestere in lungime.
Celulele mezenchimale se diferentiaza in celule musculare, cartilaginoase si prime aspecte
osoase.
S6 – Partea distala se aplatizeaza si se desparte de restul prin sant (avem 2 segmente). Apare a
doua constrictie la mijloc, avem 3 segmente. Pe paleta apar 4 focare de apoptoza, apar
degetele. (e diferenta de 1-2 zile intre membre superior si inferior).
S7 – Rotarea membrelor (SUP 90®lateral, policele lateral | INF haluce medial)
Melomeria (lipseste partial un membru), ameria (lipseste un membru), focomeria (membre
reduse, neregulate), micromeria (membre mici), bradidactilia (degete scurte), sindactilia
9
1/16/2017 6:28:48 PM
(degete fuzionate), polidactilia, membru despicat (in cleste de homar 2+3), absenta
congenitala a radiusului, luxatie congenitala de sold, absenta unor segmente de mebre (poate
fi datorat constrictiilor benzilor amniotice).

26. Clasificarea articulatiilor. Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase

Dupa gradul de miscare:
1. Fixe (sinartroze)
2. Semimobile (amfiartroze)
3. Mobile (diartroze)
Dupa numarul de articulatii implicate in miscare:
1. uniarticulare (ex: falanga distala cu cea medie)
2. biarticulara (ex: radio-ulnara)
3. multiarticulara (ex: carpienele=lant articular)
Dupa aspectul morfologic:
1. non-sinoviale (fibroase , cartilaginoase)
a. fibroase
 sindesmoze – intre oase, legate cu ligamente
 suturi – doar la cutia craniana (suturi dintate, scoamoase, plane )
 ganfoze – intre 2 piese: una conica si una adaptata ei (ex: dintii in alveole)
b. cartilaginoase
 sincondroze – la baza craniului
 simfize – leaga suprafetele articulare prin disc fibrocartilaginos
2. sinoviale
a. dupa forma: plane, trohlee, trohoida, bicondiliara, elipsoidala, selare, sferoidale
b. dupa tipul de miscare: uniaxiale(trohlee, trohoida), biaxiale(elipsoida, selare),
multiaxiale(sferoidale)

27. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovial

Suprafete articulare: Acoperite de cartilaj hialin. Pe margini se prind membrana sinoviala si
capsula articulara.
Cartilaje: nu sunt vascularizate si inervate, se hranesc prin difuziune
Elemente ale articulatiei: Labum – fibrocartilaj la periferia suprafetei articulare, o mareste.
Discuri – intre 2 piese osoase care nu se potrivesc. Meniscuri – dintre 2 suprafete articulare de
forme diferite.
Capsula articulara: manson fibros din fibre longitudinale la exterior si circulare la interior.
Membrana sinoviale e in interiorul capsulei si secreta lichid sinovial.
Ligamente: capsulare(franeaza miscarea), tendinoase(insertia muchiului), muscular(muschi
degenerat), fibrozate, interosoase, la distanta.

10
1/16/2017 6:28:48 PM
28. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii. Clasificarea
functionala a articulatiilor (dupa numarul axelor).

Forma suprafetelor articulare determina tipul miscarii din articulatie. Intre oasele dintr-o
articulatie sinoviala se pot efectua trei miscari:
 Alunecare – deplasarea suprafetelor articulare puse in contact, cu frecare.
 Rostogolirea – deplasarea circulara a suprafetelor articulare, astfel ca la fiecare noua faza a
miscarii, alte portiuni ale lor vin in contact (temporomandibulara, genunchi, cot).
 Rotatia – rasucirea, deplasarea osului mobil imprejurul axului sau longitudinal.

Axul articular – linie imaginara in jurul careia are loc miscarea unei articulatii. Avem articulatii
uniaxiale (cot, genunchi), biaxiale (mana), triaxiale (umar, sold).

 Flexie – doua segmente ale unui membru se apropie intre ele sau un membru se
deplaseaza sagital anterior fata de axul corpului. (extensie invers)
 Adductie – un membru se apropie de axul sagital al corpului in plan frontal. (abductie
invers)
 Circumductia - executarea succesiva a celor patru miscari: abd, ext, add, flex.
 Rotatie – rasucirea in jurul axului unui segment, in raport cu segmentul proximal, care nu se
misca.
 Pronatia – rasucire a antebratului cu ducerea palmei in jos. (supinatie – invers)

Miscarile in articulatii sunt conduse de catre muschi, care sunt partea activa a aparatului
locomotor (oasele si articulatiile sunt partea pasiva). Astfel miscarile au loc in functie de
tipurile de articulatii (care permit anumite miscari) si de muschi (care executa aceste miscari).
In conducerea miscarii au rol si factorii restrictivi ai miscarii (ex: olecranul ulnei, ligg si capsula
articulara). Sunt articulatii cu conducere ososasa (cele uniaxiale), ligamentara si musculara
(multiaxiale).

29. Articulatia atlantooccipitala. Articulatia atlantoaxoidiana mediana. Biomecanica

articulatiilor craniovertebrale, comportamentul in accelerarea si decelerarea brusca.

Articulatia atlanto-occipitala e articulatia dintre craniu si atlas, bicondiliara uniaxiala, ax

transversal.
 Fete articulare: condili occipitali, fosete condilare situate superior pe masele laterale ale
atlasului.
 Mijloace de unire: capsula articulara + 2 ligg:
o atlanto-occipital anterior – uneste arcul anterior al atlasului cu marginea anterioara a
gaurii occipitale mari si limiteaza extensia

11
1/16/2017 6:28:48 PM
 o atlanto-occipital posterior – uneste arcul posterior al atlasului cu marginea
posterioara a gaurii occipitale mari si limiteaza flexiea
 Biomecanica: flexie 20° (mm hioidieni, drept anterior al capului, lung al capului, SCM),
extensie 30° (mm cefei si SCM).

Articulatia atlanto-axoidiana mediana, trohoida, uniaxiala. Atlasul se roteste solidar cu craniul

în jurul dintelui axisului.
 Fete articulare: fetele anterioare si posterioare de pe dintele axisului, fata articulara
posterioara de pe arcul anterior al atlasului.
 Mijloace de unire:
o Lig transvers al atlasului – se continua superior cu lig atlanto-occipital si inferior cu lig
atlanto-axoidian formand lig cruciat al atlasului.
o Lig dintelui axisului – între vârful dintelui axisului si marginea anterioara a gaurii
occipitale mari.
o Ligg alare – intre dintee axisului si condilii occipitali.
o Membrana tentoria – între procesul bazilar al osului occipital si fata posterioara a
corpului axisului.
 Biomecanica: rotatie stanga-dreapta 30° bilateral limitat de ligg alare. Agenti motori: SCM si
trapez în contractie unilaterala.

30. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral.

Corpuri: fetele articulare superioare si inferioare sunt acoperite cu cartilaj hialin, intre ele sunt
discuri intervertebrale biconcave cu grosimi diferite (C 3mm, T 5mm, L 10mm) formate din inel
fibros si nucleu pulpos.
1. Ligamentul longitudinal anterior = se insera pe osul occipital si pe vertebea S2 si se
opune extensiei.
2. Ligamentul longitudinal posterior = pe fata posterioara a corpurilor vertebrale, in canalul
vertebral, se insera pe osul occipital si pe prima vertebra coccigiana.
Lame: ligamentele galbene se opun flexiei exagerate si inchid posterior si lateral canalul
vertebral.
Procese articulare: diartroze
Procese spinoase: prin ligamente interspinoase(intre 2 vertebre vecine) sau prin ligamente
supraspinoase(unesc varfurile proceselor spinoase si sar cateva vertebre). Ligament nucal =
uneste protuberanta occipitala cu varful procesului spinos C7.
Procese transverse: ligamente intertransverse (limiteaza flexia laterala)
 Flexie: drept abdominal, oblici extern/intern , iliopsoas, SCM, scalen, lung al gatului si
capului
 Extensie: erectori spinali, semispinal, interspinosi, intertransversali, multifizi
 Flexie laterala: patrat lombar, intertransvers,scaleni, SCM, ridicator scapula, trapez,
splenius
12
1/16/2017 6:28:48 PM
  Rotatie de aceeasi parte: oblic intern, splenius
 Rotatie de partea opusa: oblic extern, intertransvers, trapez, semispinal, iliopsoas

31. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal. Biomecanica.

Numaratoarea coastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase nevertebrale pentru nivelul
vertebral.

Articulatiile costo-vertebrale – Coastele se articuleaza cu vertebrele toracice prin capul coastei

si prin tuberculul coastei. Astfel, articulatiile costovertebrale sunt formate din articulatia
capului coastei si articulatia costotransversara.
Articulatia capului coastei – este o diartroza planiforma
 Fete articulare: fata articulara a capului coastei, fetele costale a 2 vertebre toracice
adiacente.
 Mijloace de unire: capsula articulara subtire, lig radiat al capului coastei (se insera pe capul
coastei si pe cele doua vertebre si discul intervertebral), lig intraarticular al capului coastei
(uneste creasta capului coastei cu discul intervertebral).

Articulatia costotransversara – diartroza intre procesul transvers vertebral si tuberculul costal.

Are 3 ligg costotransverse.
Articulatiile costosternale – sunt articulatii ale cartilajului costal cu coasta si cu sternul.
 Fete articulare: incizurile costale ale sternului, capatul sternal al cartilajelor costale.
 Mijloace de unire: capsula articulara subtire, lig sternocostal intraarticular (între fundul
incizurii costale si cartilajul costal), ligg sternocostale radiale (leaga fata anterioara a
cartilajului costal de stern).

32. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara

Articulatia sternoclaviculara: sinoviala, fata articulara sternala a claviculei + incizurile
claviculare ale manubriului. Clavicula are si o fata pentru coasta 1.
1. Lig sternoclavicular anterior – pe extremitatea mediala a claviculei si pe fata anterioara a
manubriului se opune retropulsiei
2. Lig sternoclavicular posterior – se opune antepulsiei
3. Lig interclavicular – uneste extremitatile mediale ale claviculelor intre ele si cu incizura
jugulara a manubriului
4. Lig costoclavicular – uneste clavicula cu prima coasta
Articulatia acromioclaviculara: sigmoidala, fata acromiala a claviculei+incizura claviculara a
acromionului.
1. Lig acromioclavicular
2. Lig coracoclavicular – face uniree la distanta
3. Lig coracoacromial

13
1/16/2017 6:28:48 PM
33. Articulatia umarului
Cavitate glenoida+cap humeral. La periferia cavitatii este labumul glenoidal.
1. Ligamente glenohumerale – se prin pe tuberculi si pe colul chirurgical, intaresc capsula
2. Lig coracohumeral – pe procesul coracoid si pe tuberculul mare
3. Lig transvers al humerusului
4. Ligamente transverse ale scapulei
 Abductie: supraspinos, deltoid , biceps
 Adductie: pectoral mare, mare dorsal, round mare, infraspinos, subscapular,
coracobrahial, deltoid
 Flexie: deltoid, biceps, coracobrahial, pectoral mare
 Extensie: deltoid, triceps

34. Articulatia cotului

Sinoviala, humerus distal+ulna proximala+radius proximal. Sunt 3 articulatii: humeroulnara,
humeroradiala,radioulnara proximala. Trohleea, capitulum humeral, incizura humerala a ulnei,
incizura radiala a ulnei, capul radial superior, suprafata articulara circulara a radiusului sunt
acoperite de cartilaj hialin.
1. Lig colateral radial – pe epicondilul lateral si pe olecran
2. Lig colateral ulnar – epicondilul medial si pe olecran
3. Lig inelar al radiusului – inconjoara capul radiusului si il tine in contact cu incizura radiala
a ulnei
4. Lig patratic – leaga colul radiusului langa incizura radiala a ulnei
 Flexie: muschii anteriori ai bratului, lung ext radial carp, epicondilieni mediali
 Extensie: triceps, anconeu, epicondilieni laterali
 Pronatie: rotund+patrat pronatori, lung ext radial carp, palmar lung, brahioradial
 Supinatie: supinator, biceps, brahioradial, lung abductor police, extensori police si index
Miscarile sunt limitate de membrana interosoasa.

35. Articulatia radiocarpiana

Articulatie sinoviala. Fata inferioara a epifizei distale radius+discul de sub capul ulnar+primul
rand de oase carpiene. Capsula articulara se insera pe marginile suprafetelor articulare.
1. Lig radiocarpian palmar – pe procesul stiloid radius si pe marginea anterioara a epifizei
distale. Se desface in evantai , are fascicul superior pe SE si Piramidal si fascicul inferior
pe OM.
2. Lig ulnocarpian palmar – pe proces stiloid ulna, are 2 fascicule: piramidal si SE ,
piramidal si OM.
3. Lig radiocarpian dorsal – pe fata posterioara a epifizei distale radius, are 3 fascicule
pentru piramidal, OM, SE.
4. Lig colateral carpian ulnar – pe procesul stiloid ulna si pe piramidal si pisiform.
5. Lig colateral carpian radial – pe proces stiloid radius si pe Scafoid
14
1/16/2017 6:28:48 PM
  Flexie: muschii flezori, fata anterioara antebrat
 Extensie: muschii de pe fata posterioara antebrat
 Adductie: antebrat medial + flex/ext ulnar carp
 Abductie: antebrat lateral

36. Articulatia soldului

Sinoviala. Cap femural(cu cartilaj hialin) + cavitate acetabulara(locul de articulare a 3 oase:
ilion, ischion, pubis). Fetele articulare nu sunt congruente. Avem incizura acetabulara si labum
acetabular, la periferia cavitatii, dar care da lig transvers acetabular care acopera incizura.
Capsula articulara se insera pe spranceana acetabulara, fata externa a labumului acetabular si
pe ligamentul transvers acetabular, iar pe femur pe linia intertrohanterica si pe colul anatomic.
Pe capsula se prind fibre din muschii pelvitotrohanterieni.
1. Lig iliofemural – se prinde sub spina iliaca ant-inf si are 2 fascicule care se prind anterior
de trohanterul mare si mic.
2. Lig pubofemural – pe eminenta iliopectinee si anterior de trohanterul mic. Impreuna cu
iliofemural formeaza un N
3. Lig ischiofemural – se prinde post-inf de spranceana acetabulara si in partea anterioara
a fosetei intertrohanteriene
4. Lig capului femural – pe foseta capului femural si pe lig transvers al acetabulului. Are 3
fascicule
5. Zona orbiculara – condensare a fibrelor circulare din capsula articulara. E vizibila si
palpabila doar la cadavru
 Flexie: iliopsoas, drept femural, tensor fascia lata, croitor, adductori, fesier mijlociu
 Extensie: fesier mare, biceps, semitendinos, semimembranos
 Adductie: adductorii, gracilis,
 Abductie: tensor fascia lata, fesier mijlociu
 Rotatie externa: piriform, patrat femural, fesier mare si mijlociu
 Rotatie interna: fesier mic si mijlociu, semimembranos
 Circumductie(insumeata tot)

37. Articulatia genunchiului

Sinoviala, extremitatea distala femur+extremitatea proximala tibie+patela. Avem 2 condili
femurali acoperiti cu cartilaj hialin(medialul e mai mare si mai coborat), intre ei e fosa
intercondiliara. Anterior femurul are o depresiune verticala pentru creasta de pe fata
postrioara a patelei. Intre femur si tibie avem unghi de 170®. Patela are in varf lig patelar
pentru tibie. Pe baza se prinde tendonul m cvadriceps cu osul sesamoid in grosimea lui.
Suprafetele articulare nu sun congruente, avem 2 meniscuri cartilaginoase: medial C si lateral
O. Capsula articulara se insera superior pe femur, inferior pe tibie si are orificiu pentru patela.
1. Lig patelar – turtit, intre varful patelar si tuberoza tibiala
2. Lig colateral fibular – snur, se prinde pe epicondilul lateral si pe varful capului fibulei
15
1/16/2017 6:28:48 PM
 3. Lig colateral tibial – pe epicondilul medial si pe fata mediala a extremitatii proximale a
tibiei
4. Lig oblic popliteu – de pe tendonul semimembranosului pana pe condilul lateral
5. Lig arcuat popliteu
6. Ligamente incrucisate: inserate ventral de eminenta intercondilara si ANT(fata med a
cond lat) si POST(fata lat a cond med)
 Flexie: biceps, semimembranos, semitendinos
 Extensie: cvadriceps, tensor fasciei lata
 Rotatie laterala: biceps
 Rotatie mediala: semitendinos, semimembranos, croitor, gracilis, gastrocnemieni,
popliteu
 Inclinatie

38. Articulatiile tibiofibulare, talocrurala

Articulatia tibio-fibulara superioara – sinoviala, fete articulare plane sau fibula conveza si tibia
concava, acoperite de cartilaj hialin. Capsula articulara la periferia suprafetelor articulare.
1. Lig anterior al capului fibular
2. Lig posterior al capului fibular
Membrana interosoasa tibie - fibula are 2 orificii: unul superior prin care artera tibial
anterioara vine de pe partea posterioara a gambei , si unul inferior prin care trece artera
peroniera.
Articulatie tibio-fibulara inferioara – rar este sinoviala sau are cartilaj hialin.
1. Lig tibio-fibular anterior
2. Lig tibio-fibular posterior
Articulatia talocrucala – sinoviala. Maleola tibiala+maleola fibulara+trohleea talusului. Capsula
articulara se prinde la periferia suprafetelor articulare.
1. Lig medial - se prinde pe maleola tibiala, pe navicular si pe talus
2. Lig lateral – pe maleola fibulara
 Flexie dorsala – max 15-20®, ax prin trohleea talusului: muschii gambei anterioare
 Flexie plantara – 45® , muchii gambei posterioare

39. Bolta plantara.

Regiune delimitata posterior de calcai si anterior de degete. Stratigrafie: piele groasa cu multe
glande sudoripare si fara fire de par. Panicul adipos. Aponevroza plantara, din care pornesc
septurile ce separa cele 3 loji plantare
 Loja mediala: m. adductor haluce, flexor scurt si lung haluce, insertia m tibial posterior si
peronier lung. Artera plantara mediala, nervul plantar medial, nervii digitali plantari
comuni si proprii

16
1/16/2017 6:28:48 PM
  Loja mijlocie: flexor scurt si lung degete, m patrat plantar, lombricali si interososi, add
haluce, tendonul m peronier lung. Printre superficial si profund trece manunchiul
vasculonervos plantar lateral.
 Loja laterala: add deget mic, flexor scurt deget mic, interososi
Bolta longitudinala are 2 arcuti: mediala (talus, navicular, cuboidal, primele 2 metatarsiene) ,
lateral(calcaneu, cuboid, ultimele 2 metatarsiene). Bolta transversa: cuboid, cuneiforme.
Inaltimea maxima e in dreptul cuneiformului 2.

17
1/16/2017 6:28:48 PM