Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constituie o legatura vitala intre creier si restul corpului, dar are totusi o anumita independenta
functionala fata de creier
M.S. si nervii spinali deservesc 2 functii importante
Reprezinta caile de conducere pentru impulsurile motorii si senzoriale
Sunt responsabili pentru reflexele ce reprezinta cea mai rapida reactie a
organismului la stimuli
M.S. este portiunea alungita a SNC cuprinsa in canalul verteral unde ocupa cele 2/3 superioare
ale acestuia
Canalul vertebral este constituit prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se continua superior
cu cavitatea craniana, iar inferior se termina la mijlocul osului sacru unde se deschide prin hiatul
sacrat
Forma canalului vertebral este variabila:
In segm cervical – forma prismatic triunghiulara
In segm toracal – forma cilindrica si se ingusteaza
In segm lombar si sacral – forma prismatic triungh
Limitele MS
Sup – plan orizontal ce intersecteaza anterior ,mijlocul arcului anterior al atlasului si
posterior marginea superioara a arcului posterior al atlasului
Intre MS si bulb – marg inf a decusatiei piramidelor de pe fata ant a bulbului
Inf – plan orizontal ce trece prin cea de-a 2-a vertebra lombara
Forma MS
Forma cilindrica, usor turtita anteropost
Urmeaza curburile canalului vertebral, dar nu-l ocupa in intregime
Dimensiuni
42 cm feminin/45 cm masculin
Greutatea: 30 g
Culoare: alba mata
Circumferinta: C6-38 mm, T12 – 35mm
Intumescente:
Cervicala: C4-T2
Lombosacrala: L1-S3
Port terminala a MS
Conul medular (L2-L3): canalul ependimar se largeste dand nastere ventricului
terminal
Segm cuprins intre intumescenta lombosacrala si conul medular form epiconul
Filum terminale se intinde de la conul medular la prima vertebra coccigiana – are rol
la fixarea conului medular pe coccige (lig coccigian)
Conului si filumului terminale li se adauga coada de cal formata din ansamblul
radacinilor nervilor spinali lombosacrali de o parte si de alta a filumului terminale
Diferente regionale
Reg cervicala
o Forma ovala, turtita antero-posterior
o Subst alba depaseste substanta cenusie (ca proportie)
o In segm C1-C5 coarnele anterioare sunt relativ mici, comparativ cu cele post
o In segm C6-C8 coarnele anterioare devin mai mari
Reg toracala
o MS este mai mica decat in regiunea cervicala
o Se pastreaza forma, raportul s.alba/cenusie, dimensiunea coarnelor ant si
post
Reg lombara
o MS este mult mai mare decat in regiunea toracica
o Forma circulara
o Subst alba mai putina decat s cenusie – coarnele ant si post mari
Reg sacrala
o MS foarte mica, forma circulara, substanta cenusie predominanta
Santurile mediane
Fisura mediana anterioara: larga si adanca, dar nu ajunge pana la comisura cenusie;
intre comisura si fisura se interpune comisura alba anterioara
Santul median posterior: mai ingust si mai putin profund; se prelungeste spre
interiorul MS pana la comisura cenusie
Santurile colaterale
Santurile colaterale anterioare – marcheaza locurile prin care radacinile anterioare
ale n spinali parasesc MS
Santurile colaterale posterioare – locurile prin care patrund in MS rad post ale n.
spinali
Aceste santuri si fisuri longitudinale delimiteaza funiculii sau cordoanele MS. De fiecare
parte se gasesc cate 3 funiculi:
Anterior: intre fisura mediana anterioara si santul anterolateral
Lateral: intre santurile colaterale ant si post
Posterior: intre sant. Col. Posterioare si santul median posterior
Prezenta in reg cervicala a santului intermediar posterior subimparte funiculul post in 2
fascicule:
Gracilis (Goll) medial
Cuneatus (burdach) lateral
3. SEGMENTELE MS
Reflexele cutanate:
Abdominal sup: T7-T10
Abdominal inf: T10 – T12
Cremasterian: L1-L2
Plantar:S1-S2
Reflexele tendinoase
Bicipital: C5-C6
Patelar: L2-L3
Ahilian: S1-S2
Reflexele viscerale
Genitale
Vezicale
Rectale
Reprezinta segmentul inferior al trunchiului cerebral si este unul din cele mai
importante segmente ale sistemului nervos, pentru ca:
o Structurile sale detin importante functii autonome sau vegetative, la nivelul sau
aflanduse centrii: respirator, cardiovascular, de reglare reflaxa a digestiei, de
reglare a tonusului muscular
o Este traversat de tracturile descendente ce vehiculeaza impulsuri efectorii
o Traversat si de tracturile ascentente ce transmit de la periferie prin intermediul
MS impulsuri exteroceptive si interoceptive
Forma: trunchi de con, turtit anteropost cu baza mare orientata superior
Dimensiuni:
o Lungime: 3 cm
o Latime 2 cm
o Grosime 1 cm
Se interpune intre MS inferior si punte superior (limita: santul bulbo-pontin)
Conformatie exterioara:
o 1 fata ant
o 1 fata post
o 2 fete lat
o 2 extremitati (neomologate de NNA)
Extremitatea superioara
Posterior
o Limita dintre bulb si punte nu e evidenta, e considerata in mod conventional ca
fiind data de planul orizontal conventional care trece prin unghiurile laterale ale
ventriculului IV
Anterior
o Foramen caecum
o Originea aparenta a n abducens
o Foseta supraolivara
o Originea aparenta a n facial si n intermediar al lui Wrisberg
o Foseta laterala a bulbului
Extremitatea inferioara
Limita dintre bulb si MS este repr de orizontala care trece prin extrem inferioara a
decusatiei piramidale
10. PUNTEA – GENERALITATI, CONFORMATIE EXTERIOARA