26. Clasificarea articulatiilor.

Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase

Def. Articulatia este o structura complexa in alcatuirea careia participa doua sau mai multe oase.

dupa modul de articulare

Sinartroze - intre oase exista solutie de continuitate (fibroase, cartilaginoase)
Diartroze - intre oase exista solutie de contiguitate/ aproipiere (sinoviale)
dupa mobilitate
Fixe
Semimobile
Mobile
dupa structura:
Fibroase
Cartilaginoase
Sinoviale
Articulatiile fibroase:

- sindesmoze - structurile osoase sunt legate prin membrane osoase(intre oasele

antebratului, gambei) sau intre oase exista structuri ligamentare (cum ar fi articulatia acromi-
claviculara)

- suturile - se gasesc la nivelul craniului

- plane: suprafete plane (sutura internazala)

- scoamase (temporo-parietale)

- dintate (interparietale)

- denticulate (parieto-occipitale)

- gonfoza - articulatia dintelui (32 la adult) cu alveola

Articulatiile cartilaginoase:

Intre structurile osoase se interpune tesut cartilaginos hialin sau fibros.

- sincondroze - intre strcturi se interpune tesut cartilaginos hialin (sincondroza manubrio-

sternala)

- sinfize - intre structuri se interpune tesut cartilaginos fibros (sinfiza pubiana si discuri
intervertebrale) = cu timpul se pot osifica formand sinostoze
27. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovial

Articulatii sinoviale(diartroze)

Art mobile impartie in 2 categorii:

1. Simple: participa 2 oase
2. Complexe: participa mai multe oase
Unei articulatii sinoviale I se descriu

Suprafete articulare
Mijloace de unire
Mijloace de alunecare
Suprafetele articulare

-Asigura solutia de contiguitate la nivelul articulatiei sinoviale

-Pot avea forme diferite: concave, convexe, trohleare, trohoide, sfenoidale, plane

-Vor fi acopertie de cartilaj articulare, este un cartilaj de tip hialin avand un aspect neted, lucios,
poros, are doua roluri:

1. Rol in amortizearea socurilor

2. Rol in alunecarea suprafetelor articulare
. Cartilajul articular nu este vascularizat, nutritia lui realizandu-se prin intermediul lichidului sinovial.
Lipsa vascularizatiei face imposibila refacerea acestuia in cazul distrugerii

Exista situatii cand cartilajul articular are rol in realizarea congurentei suprafetelor articulare

1. labrul acetabular, care are rolul de a mari suprafata articulara (art. Coxo-fem, art. Umarului)
2. Discuri intraarticulare: fibrocartilaje localizate la nivelul articulatiilor sterno-claviculara si
temporo-mandibulara
3. Meniscuri articulare- cartilaje cu aspect inelar localizate la nivelul articulatiei genunchiului

Mijloacele de unire, sunt reprezentate de:

1. capsula articulara

2. Ligamente
1. Muschi
 1. Capsula articulara- este o structura fibro-conjunctiva cu aspectul unui manson ce se insera la
marginile suprafetelor articulare, grosimea capsulei si modalitatea ei de insertie vor influenta
miscarea la nivelul articulatiei, astfel o capsula groasa va limita miscarea, in timp ce o capsula
subtire o va favoriza. Articulatiile membrului inferior (art coxofemurala, art genunchiului) fiind
supuse unei presiuni mari prezinta o capsula groasa. Capsulele inserate in apropierea marginilor
suprafetelor articulare vor limita miscarile in timp ce capsulele inserate la distanta le vor
favoriza

2. Ligamente- sunt structuri fibro-conjunctive ce pot fi impartite in functie de origine si de pozitie

in trei categorii:
A. Ligamente capsulare- apar sub forma unei condensari ale fibrelor capsulare
B. Ligamente interosoase- ele sunt independente fata de capsula putand fi situate intra sau
extracapsular (ligamentul capului femural si ligamentele incrucisate )
C. Ligamente la distanta- nu se gasesc la nivelul articulatiei, parand a nu avea legaturi cu aceasta
insa vor influenta miscarea articulara (coada oblica de la nivelul antebratului)

3. Muschi- asigura legatura elementelor osoase, ei trecand peste una sau doua articulatii (biceps
brahial, croitor)

Mijloace de alunecare, avem trei elemente:

1. Cartilajul articular
2. Membrana sinoviala
3. Lichidul sinovial

2. Membrana sinoviala- structura epiteliala, subtire, ce acopera interiorul capsulei articulare, ea

va delimita un spatiu virtual, numit cavitate sinoviala, o lama fina de lichid. Aceasta cavitate
poate deveni reala in situatia in care la nivelul cavitatii se acumuleaza: sange (hemartroza),
puroi (pioartorza), aer (pneumartroza) sau cresterea cantitatii de lichid sinovial (hidraartorza).
Membrana sinoviala va prezenta ca si ligamentele si capsula articulara receptori de presiune si
de durere, spre deosebire de aceste elemente conjunctive ce sunt vascularizate nutritia
membranei sinoviale va fi tributara lichidului sinovial si capsulei. Membrana sinoviala poate
emite o serie de prelungiri, la distanta fata de articulatie, prelungiri ce poarta denumirea de
burse sinoviale (bursa bicipitala). Poate prezenta o serie de prelungiri spre interior ce poarta
denumirea de vilozitati care au rolul de a-I mari suprafata, favorizand miscarile

3. Lichidul sinovial- reprezinta un transudat ce se formeaza prin filtrare din vasele de sange la
nivelul membranei sinoviale, ale o culoare galbuie si o consistenta vascoasa. Din punct de
vedere chimic contine:
95% apa
Mucopolizaharide (cu rol in alunecare)
28. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii. Clasificarea functionala a
articulatiilor (dupa numarul axelor)

Axele miscarii in articulatii

1. Axul transversal, in jurul caruia se fac miscari - flexie si extensie

2. Axul sagital, in jurul careia se fac miscari- abbductie si abductie
3. Axul longitudinal, in jurul careia se fac miscari- rotatie
4. Axul miscarii poate suferi modificari de orientare devenind astfel un ax de concomis ramanand
insa perpendicular pe planul miscarii

Clasificare articulatiilor in functie de numarul de axe:

1. Articulatii uniaxiale: articulatiile trohleare (articulatia cotului, talo-crurala), articulatiile torhoide

(de tip danticular: atlanto-axoidiana)
2. Articulatii biaxiala: articulatiade tipsa (dintre trapez si baza metacarpianului I) si articulatii de tip
elipsoidale (articulatia radiocarpiana)
3. Articulatii triaxiala: de tip sferoidale (articulatia umarului si articulatia coxo-femurala)

Sectiune anatomica, sectiune fiziologica

Sectiunea anatomica= reprezinta suprafata de sectiune perpendiculara pe directia muschiului

(suprafata sectionata a muschiului)

Sectiunea fiziologica= reprezinta sectiunea perpendiculara pe directa fibrelor musculare

Din punct de vedere a directiei fibrelor muschii pot fi:

1. Muschi cu fibre longitudinale- in care sectiunea anatomica este egala cu sectiunea fiziologica
(m croitor, m penati [mastereul]). Muschii penati dezvolta o forta mai mare decat muschii cu
fibrele longitudinale. Forta unui muschi este de 10kg/cmpartrat. Masterul are o sectiune
anatomica de cc 2cm patrat si o sectiune fiziologica de cc 3cm patrati, forta dezvoltata este de
30kg forta
29. Articulatia atlantooccipitala – anatomie (notiuni generale). Articulatia atlantoaxoidiana mediana –
anatomie (notiuni generale). Biomecanica articulatiilor craniovertebrale (notiuni generale;
comportamentul in accelerarea si decelerarea brusca)

I. Articulatia atlanto-occipitala- este o diatroza bicondiliana

Suprafete articulare:

1. Condilii occipitali au aspect convex, atat in plan sagital cat si in plan transversal
2. Fetele articulare superioare ale atlasului- suprafete articulare concava in plan transversal si
sagital
Mijloace de unire:

1. Capsula articulara care se insera la marginea suprafetelor articulare

2. Membrana atlanto-occipitala anterioara si posterioara ce se intinde intre arcurile atlasului si
marginile gaurii occipitale mari

II. Articulatia atlanto-axoidiana- este o diartroza trohoida

Suprafete articulare: dintele axisului, fata posterioara a arcului anterior a atlasului

Mijloace de unire:

1. Capsula articulara
2. Ligamentul transvers
3. Ligamentele alare- unesc dintele axisului cu cei doi condili occipitali
4. Ligamentul varfului dintelui axisului- uneste varful axisului cu marginea anterioara a gaurii
occiptiale mari
5. Ligamentul cruciform-are o componenta transversala reprezentata de ligamentul transvers al
atlasului. Componenta lungitudinala are doua parti: o parte superioara (ce ajunge pe marginea
gaurii occipitale mari) si o parte inferioara (ce ajunge pe corpul axisului)
6. Membrana tectoria situata posterior de ligamentele precedente si care se intinde intre corpul
atlasului si marginea anterioara a gaurii occipitale mari

Biomecanica: la nivelul acestor articulatii se realizeaza miscari de: flexie-extensie (in special in
articualtia atlanto-occipitala), rotatie lateral (articulatia atlanto-axoidiana), flexia laterala si
circumductie

Miscarea de flexie-extensie (flexia-25 grade, extensia-30 de grade), axul este transversal fiind un ax de
concomis si care trece posterior de porul acustic extern
Miscarea de rotatie a capului (are o amplitudine de 30 de grade), axul fiind longitudinal. Agenti
motori: flexie (sternocleidomastoidian si muschii lungi ai gatului, respectiv capului), extensie (muschii
cefei, si sternocleidomastoidian- daca exensia a fost inceputa de alti muschi), flexie laterala
(sternocleidomastoidianul si muschii scaleni), roatie (muschii anterior ai gatului, si
sternocleidomastoidian- in parte opusa)

30. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral. Biomecanica coloanei vertebrale; structurile

implicate in hernia de disc. Palpari si repere anatomice la coloana vertebrala.

Articulatiile intervertebrale

Se impart in doua categorii:

I. Articulatiile intre corpurile vertebrale

II. Articulatiile intre arcurile vertebrale

I. Articulatiile corpurilor vertebrale:

-sunt amfiartroze (simfize)

Suprafete articulare: suprafetele superioara si inferioara ale corpurilor vertebrale cu aspect plan
concave si acoperite de cartilaj hialin

-intre corpurile vertebrale se interpun discurile intervertebrale

Discul intervertebral:

-este o structura fibro-cartilagionasa, cu inaltime variabila si cu diametru corespunzator diametrul

corpului vertebral

-este format din doua elemente:

1. Inelul fibros
2. Nucleul pulpos

Inelul fibros este format din inele fibroase la periferie si fibro-cartilagionase in centru
Nucleul pulpos este o structura fibro-cartilaginoasa ce delimiteaza o serie de spatii umplute cu tesut
mucoid. Este inextensibil, incompresibil si are o mare afinitate pentru apa. In momentul miscariilor el
va continua inelul fibros. Ruperea inelului va determina hernie de disc

-discul are o intaltime variabila, in regiunea cervicala avand cc 5mm si ajungand in regiunea lombara
la cc9mm

-deasemenea are dimensiune variabila raportata la inaltimea corpului vertebral

-astfel, dimensiunea in regiunea cervicala reprezinta cc o treime din intaltime, in toracala 1/5 iar in
regiunea lombara 1/3 din intaltimea corpului vertebral

Mijloace de unire:

1. Ligamentul longitudinal anterior, incepe la nivelul procesului bazilar al occipitalului si se termina

la nivelul vertebrei S3. cele doua extremitati (craniala si caudala) vor fi mai inguste decat
portiunea centrala
2. Ligamentul longitudinal posterior- se intinde de la membrana tectoria pana la nivelul coccisului

II. Articulatiile arcurilor vertebrale- sunt diartroze (articulatii sinoviale), plane sau concav-convexe
Suprafete articulare: suprafetele proceselor articulare plane in regiunile cervicala si toracala si concav-
convexe in regiunea lombara. Suprafete acoperite de cartilaj hialin

Mijloace de unire:

1. Capsula articulara
2. Ligamente
Ligamente: galbene, ce solidarizeaza lamele arcurilor vertebrale, interspinoase, supraspinoase (intre
vf. Proceselor spinoase), ligamente intertransverale

Biomecanica:

1. La nivelul coloanei verterale se pot realiza urmatoarele miscari:

2. Flexie extensie
3. Flexie laterala
4. Rotatia coloanei vertebrale
5. Circumductia coloanei vertebrale
-intre doua vertebre invecinate miscarile au amplitudine redusa, miscarea coloanei fiind rezultatul
insumarii miscarilor intervertebrale

-amplitudinea si sensul miscarii sunt determinate de mai multi factori:

 1. Grosimea discului intervertebral favorizeaza miscarile, comparativ cu discurile cu latime mica,
astfel cea mai mobila fiind cervicala, urmata de lombara, urmata de toracala. Amplitudinea
miscarilor fiind influentata si de raportul dintre dimensiunea corpului vertebral si a discului
intervertebral
2. Suprafetele plane ale proceselor articulare cervicale si toracale vor favoriza miscarile de
flexie/extensie, cele concav/convexe ale proceselor articulare lombare favorizeaza miscarile de
rotatie
3. Coastele prezente in regiunea toracala contribuie si ele la limitarea miscarilor
Agenti motori:

1. Flexie- m. anteriori ai gatului si trunchiului

2. Extensie- m. posteriori ai trunchiului (m. erectoripinali)
3. Flexia laterala-m. anteriori si posteriori ai trunchiului de aceiasi parte (ipsilaterali)
4. Rotatia coloanei vertebrale-m. anteriori si posteriori ai trunchiului de partea opusa
(contralaterali)
Articulatia lombo-sacrala (amfiartroza):

Discul intervertebral- are o inaltime mai mare in partea anterioara

Articulatia sacro-coccigiana (amfiartroza):

Prezinta ligamente sacro-coccigiene anterior, posterior si latera

31. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal. Biomecanica articulatiilor
costovertebrale si costosternale. Numaratoarea coastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase
nevertebrale pentru nivelul vertebral.

Articulatiile costo-vertebrale:

1. Articulatia capului coastei

2. Articulatia costo-transversara

Articulatia capului coastei (diartroza sinoviala):

Suprafete articulare: separate prin creasta capului coastei si cele costale corespunzatoare are
corpurilor vertebrale, exceptie fac coastele 1-11 si 12 ce prezinta cate o singura fata articulara si
deasemenea vertebrele T1, T11, T12

Mijloace de unire:

1. Capsula articulara, ce se insera la marginile suprafetelor articulare

2. Ligamentul intraarticular al capului coastei, intre creasta si discul intervertebral
3. Ligmentul radiat al capului coastei corespunzator capsulei

Articulatia costo-transverara, este o diartroza plana

Suprafete articulare:

1. Fata costala transversara

2. Fata costala de pe tuberculul costal
Mijloace de unire:

1. capsula articulara
2. Ligamente costo-transverare (posterior, lateral si superior)

Articulatia costo-condrala (sincondroza)

Articulatia condro-sternala (diartroza plana)

Suprafete articulare:

1. Incizurile costale sternale

2. Fata articulara a cartilajului costal
Mijloace de unire:

1. Capsula articulara
2. Ligamente sterno-costale anterior si posterior

Articulatiile sternale (sincondroze)

Biomecanica:

1. La nivelul acestor articulatii se realizeaza miscari respiratorii, in inspir se vor modifica

diametrele longitudinal, sagital si transversal al cutiei toracice. Cresterea diametrului
longitudinal se face pe seama contractiilor diafragmei . Cresterea diametrului sagital presupune
proiectia superior si anterior a exterminatilor anterioare ale coastelor. Miscarea se face in jurlui
unui ax oblic, ce corespunde colului coastei. Cresterea diametrului transversal presupune
deplasarea superior a portiunii mijlocii a coastelor, axul in jurul caruia se realizaeaza miscarea
este oblic si trece prin capul coastei si linia mediosternala. Agentii motori sunt reprezentati de
muschii respiratori auxiliari
!!????32. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara – structura si biomecanica. Palpari si
repere anatomice.

Articulatia sterno-claviculara (diartroza sinoviala plana)

Suprafete articulare:

1. Incizura claviculara a manubriului sternal

2. Fata articulara sternala a extremitatii mediale a claviculei
Congurenta celor doua suprafete plane este realizata de discul articular

-extremitatea mediala a claviculei mai prezinta o fata articulara plana pentru articulatia cu cartilajul
coastei 1

Mijloace de unire:

1. Capsula articulara
2. Ligamentul sternoclavicular anterior
3. Ligamentul sternoclaviular posterior
4. Ligamentul sternoclavicular superior
5. Ligamentul interclavicular (intre cele doua clavicule trecand peste incizura jugulara)
6. Ligamentul costoclavicular

Biomecanica:

La nivelul articulatiei serno-claviculare se realizeaza urmatoarele miscari:

1. Ridicare si coboare a umarului

2. Anteductie/ propulsia anterioara a umarului
3. Retroductie/ propulsia posterioara a umarului
4. Circumductia

1. Ridicarea si coborarea umarului:

-se realizeaza in plan frontal, axul fiind dispus sagital

-axul se gaseste in partea mediala a claviculei

Agenti motori:

1. Ridicarea umarului: sternocleidomastoidian si trapezul

2. Coborare: subclavicularul, pectoral mic si trapez
 2. Anteductia si retroductie: se face in plan transveral, axul fiind longitudinal si trece prin
extremitatea mediala a claviculei

Agenti motori:

1. Anteductia: pectoralul mic

2. Retroductie: trapezul, romboid mare si mic
36. Articulatia soldului - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice . Luxatia
congenitala de sold- notiuni generale.
1. Articulatia sacroiliaca- este o diamfiartroza
Suprafete articulare: fetele articulare ale sacrului, respectiv coxalului

Ligamente:

1. La nivelul articulatiei :
· Sacroiliac posterior
· Sacroiliac anterior
· Sacroiliac interosos
2. Ligament la distanta: ligamentul iliolombar si sacrotuberos

2. Simfiza pubiana (amfiartroza)

Suprafete articulare: fetele articulare ale pubisului, intrecare se gaseste un disc articular

Mijloace de unire: ligamentul suprapubian si ligamentul arcuat subpubian

Articulatiile gambei:

tibiofibulara proximala care e o diartroza intre capul fibulei si fata laterala a condilului tibial
lateral;mijloace de unire:capsula si ligamente tibiofibulare anterior si posterior;

articulatia tibiofib mijlocie(intrtmediara) realizata de memb interosoasa,

Cea distala, realizata intre maleola laterala si incizura fibulara a tibiei.Sindesmoza ce prezinta lig
tibiofibulare anterior si posterior.In aceasta articulatie distala, au loc miscari de usoara indepartari a
celor 2 oase.Indepartarea excesiva se numeste diastazis tibiofibular.
Articulatiile piciorului:

1) talo-crutala:diartroza trohleara datorita trohleei talare.

Suprafete:trohleea talara, fata mediala a maleolei laterale, fata laterala a maleolei tibiale, fata
inferioara a extremitatii distale a tibiei.

Mijloace de unire:capsula articulara, ligamente :

a)mediale:ligament deltoidian format din ligamentele : tibio-navicular, tibio-talar anterior, tibio-talar

posterior, tibio-calcanean

b)laterale:ligamentele talo-fibular anterior, talo fibular posterior, calcaneo-fibular.

Biomecanica: la nivelul articulatiei se realizeaza flexie dorsala 20 grade si flexia plantara 40 grade.Ax
transversal, trece prin cele 2 maleole.Agenti motori: flexie dorsala:mm anteriori gamba, flexie
plantara:mm posteriori.

Articulatia subtalara, formata din 2 articulatii:talo calcaneeana si talo calcaneo naviculara.

2)Articulatia talo calcaneeana e diartroza elipsoidala,

suprafete articulare sunt fetele articulare complementare posterioare ale talusului si calcaneului.

Mijloace de unire:capsula articulara, ligamente: talocalcanean medial, talocalcanean lateral,

talocalcanean interosos ce ocupa sinusul tarsic.

3)Articulatia talo-calcaneo-naviculara:diartroza condiliana, rolul de condil il va juca capul talusului:

suprafete articulare:capul talusului, fata posterioara concava a osului navicular, fetele complementare
anterioare si mijlocii ale talusului si calcaneului.

Mijloace de unire:capsula articulara.Ligamente:talonavicular dorsal, calcaneo navicular plantar,

talocalcanean interosos, ligamentul bifurcat(y) cu 2 componente: calcaneonavicular si
calcaneocuboidian

Biomecanica:

Miscari de inversiune si eversiune:inversiune:flexie plantara, adductie si supinatie;eversiune:flexie

dorsala, abductie, pronatie.Agenti motori:inversiune:mm post gamba, eversiune: mm anterolaterali
gamba, tibial anterior poate participa la ambele miscari.Axul miscarii e oblic, trece prin colul talusului
si prin partea superioara a maleolei laterale.
Bolta plantara se formeama datorita modului de articulare ale oaselor piciorului, prezinta patru
arcuri:2 longitudinale, 2 transversale.Arcul longitudinal medial e puternic arcuit astfel incat nu atinge
solul.Prabusirea acestuia duce la aparitia platfusului.

Arcul longitudinal medial e format de talus, navicular, cuneiforme, primele 3 metatarsiene, falangele
corespunzatoare.Arcul longitudinal lateral:calcaneu, cuboid, metatarsiene 4-5, falangele co

Articulatia coxofemurala

Articulatie sinoviala, sferoidala cu conducere ligamentara.

Suprafete articulare:

1)acetabulul, aspectul unei jumatati de sfera fata articulara fiind reprezentata de fata lunara acoperita
cu cartilaj hialin.Suprafata cetabulului este marita de lobul acetabular.Acesta se insera pe marginea
acetabulului si trece peste incizura acetabulara la nivelul careia se va forma ligamentul transvers al
acetabulului;

2)capul femural, aspectul a 2/3 de sfera fiind acoperit de cartilaj hialin cu exceptia fosetei capului
femural.Diametrul capului femural este mai mare decat diametrul deschiderii labralui acetabular
astfel incat capul femural va fi fixat asemenea unui pivot.

Mijloace de unire:

Capsula articulara, are aspectul unui trunchi de con cu urmatoarea insertie:baza mare se insera la
marginea acetabulului, baza mica se insera la nivelul femurului astfel in partea anterioara la nivelul
liniei intertrohanterice.In partea posterioara, la 1.5 medial de creasta intertrohanterice.Astfel,
trohanterii raman extracapsular.

Ligamente:

ilio-femural, porneste de la nivelul spinei iliace antero inferioare si are 2 componente, o componenta
oblica ce ajunge anterior de trohanterul mare, limitand rotatia laterala si adductia coapsei si o
componenta verticala ce ajunge anterior de trohanterul mic, limitand extensia coapsei.

Ligamentul pubo-femural se intinde intre eminenta iliopectinee si fata anterioara a trohanterului mic
limitand rotatia laterala si abductia.Aceste 2 ligamente formeaza ligamentul in H.Ligamentul ischio-
femural din partea inferioara a acetabulului avand 2 parti:ligamentul ischiocervical ce se insera pe
trohanterul mare, ligamentul ischiozonular ce se insera pe ligamentul zonular(inelar).

Ligamentul zonular(inelar) este reprezentat de condensarea fibrelor capsulei, fibre ce se impart in 2

categorii:a)o parte din fibre sunt dispuse circular la nivelul capsulei, b)o parte din fibre ce pornesc de
pe spina iliaca antero-inferioara ajungand circular la nivelul capului.

Ligamentul capului femural se intinde intre fosa acetabulara si foseta capului femural.Dpdv al capsulei
articulare este itnraarticular iar dpdv al sinovialei este extraarticular.Limiteaza miscarea de adductie.
Biomecanica :miscari:flexie/extensie adductie/abductie rotatie mediala/rotatie laterala.

Flexie/extensie:flexia e insotita de o usoara rotatie mediala, extensia de o usoara rotatie laterala.Axul

celor 2 miscari e transversal, trece prin acetabul.Flexia poate fi facuta cu gamba in extensie(90 de
grade) sau in flexie(130 de grade), extensia coapsei are o amplitudine de 25 de grade.

Ag motori:flexie:iliopsoas, pectineu, croitor, drept femural, tensor al fasciei lata;

extensie:mm post ai coapsei, pelvitrohanterieni, fesieri.

Abductie 80 de grade(cu gamba in extensie, 110 cu gamba in flexie), adductie 10 grade.

Adductie:mm adductori, iliopsoas, pectineu, gracilis, pelvitrohanterieni.;

Abductie:tensor fascia lata, drept femural, croitor, piriform, fesier mare.

Rotatie laterala(10 grade cu gamba in extensie, 100 cu gamba in flexie), rotatie mediala 35 de grade

Rotatori laterali:mm adductori, iliopsoas, pectineu, pelvitrohanterieni, fesieri;

Rotatori mediali:biceps femural, drept femural.

Articulatia genunchiului

Articulatie condiliana sinoviala.

Articulatia femuro-tibiala, femuro-patelara.

Suprafete articulare:

Condilii femurali:din uniunea celor 2 condili femural este definit in sens anteroposterior:in partea
anterioara condilii se inscriu intr un arc de cerc cu o raza de 45 mm iar post cca 15 mm.Axul antero
posterior al celor 2 condili este divergent posterior.Condilul femural medial este mai lung, mai ingust
si situat usor inferior fata de cel lateral.Datorita acestui fapt, intre coapsa si gamba apare un unghi
deschis lateral de cca 17 grade.

Platotul tibial, este reprezentat de fetele superioare ale celor 2 condili tibiali.Intre acestea se gaseste
eminenta intercondiliana delimitata anterior si posterior de cele 2 arii condiliene anterioara si
posterioara.

Fata posterioara a patelei cu 2 suprafete, lateral mai mare si medial mai mica, corespunzatoare
condililor, separate printr-o creasta.Datorita incongruentei acestor suprafete, Suprafata condililor e
mai mare decat suprafata platoului tibial, la nivelul articulatiei genunchiului se gasesc cele 2
meniscuri lateral si medial.Ele impart articulatia in 2 etaje:suprameniscal, inframeniscal.In sectiune
frontala, meniscul prezinta o fata superioara-concava, o fata inferioara-convexa, o fata laterala-plana
in contact cu capsula articulara.

Meniscul medial are aspectul literei C fiind mai lateral si putin mai inalt.

Meniscul lateral are aspectul literei D, e mai ingust si mai inalt.Extremitatea anterioara ale celor 2
meniscuri e unita prin ligamentul transvers al genunchiului.

Mijloace de unire:Capsula articulara, insertie complexa:-la nivelul femurului se insera la marginile

suprafetelor articulare lasand epicondilii extracapsulari;-la nivelul tibiei se insera circa 1 cm distanta
de suprafata articulara, iar la nivelul patelei la nivelul marginilor acesteia.

Ligamente:A)Pe fata anterioara:-ligamentul patelar are forma trapezoida cu baza mare la nivelul
patelei, baza mica ajungand pe fata tibiei.-retinaculele patelare-expansiuni aponevrotice ale capsulei
articulare.

B)Pe fata posterioara-ligamentul popliteu oblic, deriva din tendonul muschiului semimembranos, are
directie oblica, se insera pe condilul lateral femural.-ligamentul popliteu arcuat, se afla inferior fata de
precedentul, provine din expansiunea capsulei si se insera pe capul fibulei.
C)ligamente situate pe fetele mediale si laterale:

Ligamentul colateral medial(tibial) intre epicondilul femural medial si condilul tibial medial.

Ligamentul colateral lateral(femural) intre epicondilul femural lateral si capul fibulei

Ligamente incrucisate anterior si posterior:

anterior:intre A cond anterior si fata mediala a condilului lateral femural.

Posterior:intre A cond posterior si fata laterala a condilului medial femural.

Biomecanica articulatiei genunchiului

Articulatie condiliana cu conducere ligamentara, la nivelul ei se pot realiza:

flexie/extensie, rotatie mediala/laterala.

Flexie/extensie: se pot realiza in 3 moduri:miscarea femurului in jurul platoului tibial, a tibiei in jurul
femurului, cea concomitenta unul in jurul celuilalt.

Flexia gambei are amplitudine de 130grade, fiind limitata de intalnirea coapsei cu gamba.Aceasta
miscare presupune 2 fenomene:rotatia condililor femurali pe platoul tibial(primele 20 de grade),
alunecarea condililor femurali pe platoul tibial, amplitudine de 110 grade.Extensia gambei e de 180
de grade fiind limitata de prezenta rotulei.Axul celor 2 miscari e transversal, trece prin cei 2 condili
femurali.

Agenti motori:flexie:mm posteriori ai coapsei, gracilis, croitor, gastrocnemienii;

extensie:cvadriceps, tensorul fasciei lata.

Rotatie:se realizeaza cu gamba in flexie:mediala, 10 grade, laterala, 40 de grade.Axul este

longitudinal, trece prin eminenta intercondiliana.

Agenti motori:Rotatie mediala:semimembranos, semitendinos, gracilis, croitor, gastrocnemian

medial.

Rotatia laterala:biceps femural, gastrocnemiam lateral.

Articulatia acromio-claviculara=amfiartroza meniscoidala, uneori putand fi diartroza.

Suprafete articulare :suprafetele complementare intre acromion si clavicula.In cazul in care e

sinoviala, aceste vor fi legate printr-un fibrocartilaj.

Mijloace de unire: capsula articulara (se insera la marginea suprafetei articulare)

Ligamente:acromioclaviculare, coracoacromiale, coracoclaviculare(ligamentul trapezoid si ligamentul

conoid)

Biomecanica:Miscari de basculare si debasculare ale scapulei:abducita bratului se face in articulatia

scapulo-humerala pana la un unghi de 90 de grade, peste acest unghi, miscarea este imposibila de
executat in aceasta articulatie din cauza intalnirii tuberculului mare al humerusului cu
acromionul.Miscarea de basculare al scapulei presupune ridicarea unghiului lateral al acesteia,
coborarea unghiului superior si proiectia anterior si medial a unghiului inferior.Axul miscarii de
basculare si debasculare este sagital si trece prin centrul articulatiei.

Agenti motori:trapez+dintat

Agenti motori cu actiune asupra unghiului lateral:pectoral mic+trapez;

Agenti motori cua ctiune asupra unghiului superior:romboid mare, mic, ridicatorul scapulei

Conducerea in articulatia acromioclaviculara este conducere musculara.

Artiulatia cotului

Sinoviala trohleara formata din articulatia humeroulnara, humeroradiala, radioulnara proximala.

Suprafete:trohleea humerala, incizura trohleara a ulnei, capitulum, capul radiusului, incizura radiala a
ulnei.

Mijlaoce de unire:capsula articulara fibroasa ce se insera la marginea suprafetelor articulare, lasand

extracapsular epicondilii humerali.

Ligamente: Colateral radial intre epicondilul lateral si fata laterala a olecranului si colul radial

Colul ulnar intre epicondilul medial si fata mediala a olecranului

Inelar, intre marginea incizurii rotunde a ulnei si capul radiusului la nivelul caruia se insera circular

Patrat intre tuberozitatea radiala si ulnara.

Biomecanica:articulatia uniaxiala cu conducere osoasa

Miscari de flexie extensie ale antebratului, ax transversal, agenti motori:

Flexie: biceps brahial, brahial, mm epicondilieni mediali;

Extensie: triceps brahial, anconeu, mm epicondilieni laterali.

Articulatia scapulohumerala=diartroza sfenoidala, enartroza.

Suprafete articulare:cavitatea glenoida cu aspect concav si suprafata marita datorita labrului

glenoidal.Capul humerusului cu aspectul unei treimi de sfera.Sunt acoperite de cartilaj hialin.

Mijloace de unire: capsula articulatiei ce se insera la marginea cavitatii glenoidale si la nivelul colului
anatomic al humerusului.Capsula va fi intrerupta de tendonul capului lung al bicepsului ce trece la
nivelul santului intertubercular.

La nivelul capsulei se insera fibre din muschii supraspinosi si subscapulari.Acestia vor fi mm tensori ai
capsulei, impiedicand prinderea acesteia intre capetele articulare

Ligamente: coracohumerale, glenohumerale superios, mijlociu, inferior.

Biomecanica:conducere musculara, articulatie triaxiala

Miscari de flexie/extensie,abductie/adductie,rotatie mediala/rotatie laterala, circumductie.

Flexie 120 grade /extensie 30 grade ax transversal ce trece prin centrul cavitatii glenoidale.

Agenti motori flexie:biceps brahial, coracobrahial, fibre anterioare ale deltoidului, pectoral mare

Extensie: triceps brahial, rotund mare, fibre post ale deltoidului, latissimus dorsi

Abductie-adductie:ax sagital, trece prin partea inf a capului humeral.Agenti motori:

Abductie:deltoid + supraspinos

Adductie:pectoral mare, cap scurt biceps, latissimus dorsi, rotund mare.

Rotatie-ax longitudinal, trece prin centrul capului humeral.Agenti motori:

Rotator medial: pectoral mare, latissimus dorsi, rotund mare.

Rotator lateral: supraspinos, infraspinos, rotund mic

Articulatia radio-carpiana=sinoviala condiliana

Suprafete: fata inferioara a extremitatii distale a radiusului, discul articular dintre capul ulnei si osul
piramidal, fetele articulare ale piramidalului, scafoidului, semilunarului.
Mijloace de unire: capsula articulara fibroasa, care se insera pe marginea suprafetelor articulatiilor.

Ligamente:Radiocarpian dorsal si palmar ce se intind intre extremitatea distala a radiusului si

piramidal, semilunar, os mare.

Ulnocarpian palmar intre extremitatea distala a ulnei si semilunar, piramidal, os mare.

Colateral carpian radial, intre procesul stiloid al radiusului si osul scafoid

Colateral carpian ulnar, intre procesul stiloid al ulnei si osul piramidal.

Biomecanica:articulatie diaxiala, cu conducere ligamentara

Miscari:flexie/extensie si abductie/adductie si circumductie

Agenti motori:

Flexie:flexori ai degetelor si flexori al carpului

Extensie: extensori ai degetelor si extensori al carpului

Adductie:extensor si flexor ulnar al carpului

Abductie: lung+scurt extensor radial al carpului, extensor ulnar al carpului, mm profunzi ai lojei
post a antebratului.