An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi,

inervatie. Implicatii clinice ( recunoasterea paraliziilor).
 Se dezvolta din mezodermul anterior, urmand sa migreze in timpul dezvoltarii intrauterine
 Inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali
 Trapez
o Origine pe linia nucala superioara, protuberanta occipitala externa, ligamentul
nucal, procesele spinoase C7 – T12
o Insertie pe spina scapulei superior, acromion medial si clavicula posterior
o Raport :
 Asezat superficial, acoperit de piele/ acopera ceilaltimuschi migrati,
spleniusul si semispinalul
 Origine strabatuta de ramurile dorsale n spinali cervicali
 Delimiteaza cu SCM fosa supraclaviculara mare
 Acopera portiunea supero medial a LD, romboizii si dintatul postero-
superior
o Inervatie: n. accesor(11)
o Actiune
 Ridicarea/coborarea umarului
 Retropulsia umarului
o In paralizia acestuia, omoplatul este deplasat inf + lat, iar articulatia acromio-
claviculara devine evidenta
 Latissimus dorsi
o Origine pe
 Procesele spinoase T7 – L5
 Creasta sacrala medie
o Insertie in santul intertubercular al humerusului
o Raport :
 Se torsioneaza inferior de Rotund mare
 Acoperit putin de trapez
 Trigon Jean-Louis Petit(LD medial, OE lat, creasta iliaca inf) ; cand LD e bine
dezv -> trigonul poate lipsi ; trigonul – zona slaba a peretelui abdominal
 LD delimiteaza cu trapez si marginea mediala a scapulei – triunghiul de
auscultatie pulmonara
o Inervatie – n.toracodorsal
o Actiune – Adductie si Rotatie mediala brat
o Poate fi utilizat la reconstructia mamelei prin lambou
o Paralizia acestuia apare in leziuni ale n.toracodorsal, care poate fi lezat prin evidarea
ganglionara larga in axila
o Paralizia poate fi diagnosticata prin limitarea adductiei bratului cand bratul se afla in
abductie de 90gr

 Romboid mare
o Mare: procesele spinoase T2 – T5
o Mic: procesele spinoase C6 – T1
o Insertie - marginea mediala a scapulei
o Raporturi
 Acoperiti de trapez + LD
 Acopera dintantul postero-superior si ceilalti erectori spinali(longissimus)
o Inervatie – Dorsal al Scapulei
o Actiune – Retropulsie umar
 Romboid mic
o Origine : procesele spinoase C6 – T1
o Insertie – marginea medial a scapulei, superior de precedentul
 Levator scapulae

1
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

o Origine : Procesele transverse C1-C4

o Ins – unghiul superior al scapulei
o Raporturi
 In planul superficial al regiunii nucale, acoperit de trapez
 Acopera dintatul postero-superior
 In raport cu romboidul mic
o Inervatie – Dorsal al Scapulei
o Actiune – Cand ia punct fix pe coloana, ridica umarul ; cand ia punct fix pe scapula,
face flexia laterala a gatului
 Dintat postero sup + postero inf
o Postero-sup:
 Origine - procese spinoase C6-T2 + ligamentul nucal
 Insertie - unghiul coastelor 2-5
 Acoperit de romboizi
 Acopera m.erector
 Inervatie Nn intercostali
 Actiune : ridica coastele => inspirator auxiliar

o Postero-inf :
 Origine - procesele spinoase T10-L2
 Insertie - Unghiul ultimelor 4 coaste
 Acoperit de LD

 Regiunea nucala – topografie, raporturi

 Reprezinta partea posterioara a gatului
 Delim intre
o Linia nucala superioara - sup
o Linia orizontala care uneste spinele - inf
o Marginea posterioara a SCM - lat
 Topografia e reprezentata de
o Piele
o Tesut adipos subcutanat
o Muschi superficiali
 Trapez – originea e perforata de r dorsale n spinali cervicali
 SCM – origine si pe linia nucala superioara
o Muschi profunzi(lat->med)
 Levator scapulae
 Splenius capitis – intre ei si linia nucala superioara => trigonul intersplenic
 Semispinalis capitis – in trigonul intersplenic
o Trigonul suboccipital
 Marele drept posterior al capului MED
 Oblic superior cap Sup&Lat
 Oblic inferior cap Inf&Lat
 Contine arcul posterior al atlasului cu artera vertebrala in santul aferent si r
dorsala nerv C1(n suboccipital)
o Implicaţii clinice
 Puncţia suboccipitală
 Anestezia nervului occipital mare

 Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si

anestezia nervului intercostal .
 Se afla intre marginea inf a unei coaste si marginea superioara a coastei subiacente

2
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Contine :
o Muschi intercostali
 Externi
 Interni
 Intimi
 Intre muschii externi si interni – MVN intercostal, unde gasim dinspre sup spre inf
 V
 A
 N
 Punctia pleurala – scop dublu :
1. Terapeutic pentru a drena lichidul pleural aflat in exces in cavitatea pleurala,
stanjenind respiratia
2. Diagnostic
a. Pentru a diagnostica dpdv histologic si biochimic anumite afectiuni
b. Metoteliomul pleural in mediu cu mult azbest se poate insoti de
acumulare de lichid pleural in care apar celule neoplazice
 Se intra razant la marginea superioara a coastei subiacente pana se aude un sunet (cand
se intra in foita parietala a pleurei)

 Infiltratia nervului intercostal

o Este o senzatie de disconfort/durere de perete toracic datorita inflamatiei unui nerv
intercostal
o Se intra cu acul atasat la seringa ce are un anestezic si un inflamator
o Se intra delicat in mijlocul spatiului, in stratul muscular, injectand lent

 Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

 Sunt muschi superficiali ai regiunii anterolaterale a trunchiului
 Pectoralul mare
o Cel mai mare + cel mai superf muschi din regiunea pectorala
o Are o origine extinsa
 Claviculara pe ½ medial a marginii anterioare a claviculei
 Sternocostala pe fata ant a sternului + primele 6 cart costale
 Abdominala pe teaca muschiului drept abdominal
o Insertie prin tendon comun pe creasta tuberculului mare al humerusului
o Raporturi
 Acoperit de fascia pectorala
 Superficial de el
 Piele
 Tesut conjunctiv subcutanat
 Nn supraclaviculari mediali si intermediary
 Glanda mamara
 Profund de el
 Pectoralul mic
 Dintat anterior
 Coastele, spatiile IC, MVN IC
 In zona de insertie acopera originile BB si CB
 Paritcipa la delimitarea peretelui anterior al axilei cu Pect mic
o Inervatie – N pectoral medial (+fibre din ambii nn.pectorali prin ansa pectoralilor)
o Vascularizatie – rr pectoral din A toracoacromiala sir r perforante din A toracica
interna
o Actiune
 Proiectie anterioara umar
 Adductie, rotatie mediala si flexie brat
 Inspirator auxiliary
o Paralizia consta in lezarea nervilor pectoral sau a plexului brachial

3
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

o Actiunile sunt commune cu ale altor mm, paralizia nu da deficite motorii evidente in
repaus, fiind diagnosticat adoar prin limitarea adductiei bratului, cand bratul se afla
in abductee de 90gr
 Pectoral mic
o Origine pe fetele anterolaterale ale coastelor 3,4,5
o Insertie – procesul coracoid al scapulei
o Raporturi
 Acoperit de Pectoralul Mare
 Intre cei 2 pectorali sunt N pectoral lateral si ramurile pectoral ale
A Toracoacromiale
 Acopera Dintat anterior, Vase axilare, Plex brahial, Coaste, spatii IC, MVN IC
 Contribuie la formarea peretelui anterior al axilei
o Vascularizatie – rr A axilara
o Inervatie – N pectoral lateral (+fibre din ambii nn pectorali prin ansa pectoralilor)
o Actiune
 Proiectie anterioara umar
 Bascula scapulei
 Inspirator auxiliary
 Dintat anterior
o Origine pe fetele laterale si marginile superioare ale primelor 10 coaste
o Insertie pe marginea medial a scapulei
o Raporturi
 Acoperit
 Anterior de Pectorali
 Posterior de subscapular
 Acopera
 Coastele, spatiile IC, MVN IC
 Pe el merge N thoracic lung si A toracica interna
 Contribuie la formarea peretelui medial al axilei
o Vasc – A torac lat, A subscapulara
o Inerv – N thoracic lung
o Actiune
 Contribuie la ridicarea bratului si la proiectia anterioara a scapulei
 Intervine in miscarea de bascule
 Muschi respirator
o Paralizia acestuia apare in leziuni ale n.toracodorsal, care poate fi lezat prin evidarea
ganglionara larga in axila
o Omoplatul este deplasat superior si medial, iar marginea mediala a scapulei devine
proeminenta – “scapula alata”

 Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura

glandei mamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii
clinice
 Glandele mamare – glande sudoripare modificate situate pe fata anterioara a peretelui
toracic, in fascia superficiala, anterior de fascia muschiului pectoral mare.
 Glandele mamare sunt alcatuite dintr-o serie de lobuli secretori care se continua cu ducte.
Acestea conflueza si formeaza 15-20 de ducte lactifere, ce se deschid separat la nivelul
mamelonului. Mamelonul este inconjurat de areola mamara. (se inchide la culoare in
sarcina). In centrul areolei – papila mamara
 Mamelele sunt alcatuite din glandele mamare, inconjurate de tesut conjunctivo-adipos si
acoperite de piele.
 Glanda mamara mai poate prezenta :

4
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

o Tuberculi Montgomery (glande mamare accesorii)

o Tuberculi Morgagni (glande cutanate hipertrofiate)
 Un tesut conjunctiv stromal bine dezvoltat inconjoara ductile si lobulii glandei mamare. In
anumite regiuni, acest tesut conunctiv stromal se condenseaza pentru a forma ligamente
bine definite -> ligamentele suspensoare ale mamelei, care se insereaza in dermul pielii si
mentin pozitia mamelei.
 !!! Carcinoamele mamare produc tensionarea acestor ligamente, determinand aparitia de
depresiuni ale pielii ce acopera glanda mamara.
 In afara lactatiei, componenta dominanta a mamelei este reprezentata de tesut adipos
 In perioada lactatiei, componenta dominanta este cea glandulara

 Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei

mamare. Notiunea de ganglion santinela. Implicatii clinice
 25-30 ggl limfatici axilari
 In 5 grupuri
o Pectoral/Medial
 De-a lungul vaselor toracice laterale, la peretele medial al axilei
 Primesc limfa peretelui anterolat torace si gl mamara
o Posterior/Subscapular
 In peretele posterior al axilei, de-a lungul vaselor subscapulare
 Primesc limfa regiunii nucale si perete post trunchi, deasupra crestei iliace
o Lateral
 De-a lungul V axilare si primeste limfa mb sup
 Adenopatie axilara -> inflamatie -> palpabili datorita inflamatiilor,
infectiilor sau metastazelor
o Central
 Primeste limfa de la primele 3 grupuri
o Apical – se varsa in canalul toracic pe stanga si in vena limfatica pe dreapta
 Profund, situat in varful axilei
 Limfaticele glandei mamare
o Aproximativ 75% din limfa este preluata de vasele limfatice ce dreneaza superior si
lateral, spre nodulii limfatici axilari
o Cea mai mare parte din limfa restanta dreneaza spre nodulii limfatici
parasternali(insotesc vasele toracice interne, situate pe fata profunda a peretelui
toracic anterior)
o O parte din limfa poate lua calea vaselor limfatice ce insotesc ramurile laterale ale
vaselor intecostale posterioare si ajunge in nodulii limfatici intercostali, situati in
apropierea colului si capului coastelor
o Limfa de la glanda mamara poate traversa diafragma spre spatial extraperitoneal
sau poate ajunge in ganglionii supraclaviculari
 In caz de cancer de glanda mamara, ggl axilari pot fi invadati de metastazele neoplazice. In
acest caz, mastectomia presupune si evidarea ggl axilari. Exista un ganglion limfatic numit
ganglion santinela situate cel mai aproape de glanda mamara care este in mod special
investigat imagistic pentru a vedea daca este metastazat. In caz negativ, evidarea ggl. Axilari
nu se mai realizeaza, intervenind doar cu mastectomie.

• Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de

topografie. Santul delto-pectoral. Implicatii clinice

 Deltoid
 Baza la nivelul scapulei si claviculei
 Varful la nivelul humerusului
 Origine
 Marginea inferioara a spinei scapulei

5
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Marginea laterala a acromionului

 Marginea anterioara a claviculei in 1/3 laterala
 Insertie – tuberozitatea deltoidiana a humerusului printr-un tendon triunghiular
 Actiune – cel mai important abductor al bratului
 Abductia bratului peste 15grade, pana la acest nivel miscarea fiind facuta
de m.supraspinos
 Fibrele claviculare participa la flexia bratului
 Fibrele posterioare participa la extensia bratului
 Inervatie – n.axilar
 Raporturi
 Supeficial este acoperit de piele
 Acopera
 Mm supraspinos, subscapular, rotund mare, rotund mic
 Articulatia umarului
 Marginea anterioara a deltoidului + marginea superioara a pectoralului mare
formeaza santul deltopectoral in care se gaseste vena cefalica(loc de denudare
venoasa)
 Supraspinos si infraspinos
 Au originea pe fata posterioara a scapulei, in doua fose mari in raport cu spina
scapulei. M supraspinos in fosa supraspinoasa/Minfraspinos in fosa infraspinoasa
 Tendoanele ambilor muschi se insera pe tuberculul mare al humerusului
 Tendonul m.suprasinos trece pe sub acromion, de care este separate prin
bursa subacromiala(la acest nivel vascularizatia este slaba -> fibrele pot fi
usor traumatizate), trece peste articulatia scapulo-humerala
 Tendonul m.infraspinos trece posterior de articulatia scapulo-humerala
 Sunt inervati de n.suprascapular
 Fac parte din mansonul rotator (cu m.rotund mic)
 Actiune : M supraspinos initiaza abductia bratului, realizand primele 15 grade/M
infraspinos determina rotatia laterala a bratului
 Rotund mic
 Se afla intre rotund mare si infraspinos
 Origine partea superioara a marginii laterale a scapulei
 Este inervat de n.axilar
 Tendonul se insera pe tuberculul mare al humerusului
 Face parte dinmansonul rotator si determina rotatia laterala a bratului
 Rotund mare
 Origine – unghiul inferior al scapulei
 Se indreapta superior si lateral, terminandu-se cu un tendon turtit, care se insera pe
creasta medial a santului intertubercular(f ant humerus)
 Determina rotatia mediala si extensia bratului
 Este inervat de n.toracodorsal
 Delimiteaza
 Spatiul humerobirondotricipital cu rotundul mic, capul lung al tricepsului si
humerusului(n.axilar + a ccfl humerala posterioara)
 Spatiul humerorondotricipital cu humerusul si capul lung al
tricepsului(n.rad+vase brahiale profunde)
 Spatiul birondotricipital cu rotundul mic si triceps (a. ccfl scapulara)
 Subscapular
 Origine – fata anterioara a scapulei
 Insertie – tuberculul mic al humerusului
 Acopera articulatia humarului
 E incrucisat anterior de CB si BB(cap scurt)
 Actiune – adductie si rotatie mediala a bratului
 Inervatie – nn.subscapulari

6
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Santul deltopectoral este un spatiu anatomic situate intre marginea anterioara a muschiului
deltoid si margiena superioara a muschiului pectoral mare. Prin el trece vena cefalica si
ramrua deltoidiana a a.toracoacromiale
 Acesta este un reper clinic pentru cateterizarea venei cefalice si punctia venei subclaviculare

Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea

medie a bratului.Palpari.
 Compartimentul anterior al bratului contine 3 muschi : biceps brahial, coracobrahial si
brahial. Toti 3 fiind inervati de n. musculocutan
Biceps brahial
 Are 2 capete
o Capul scurt porneste de pe procesul coracoid, impreuna cu coracobrahialul
o Capul lung se desprinde sub forma unui tendon de pe tuberculul supraglenoidial al
scapulei
 Tendonul capului lung trece peste art glenohumerala, superior de capul humeral, apoi
strabate santul intertubercular si ajunge la brat
 Se insera printr-un tendon unic pe tuberozitatea radial
 La antebrat, tendonul emite aponevroza bicipitala, care se extinde medial si se intersecteaza
cu fascia profunda a compartimentului anterior al antebratului
 Este un puternic flexor al antebratului in articulatia cotului si cel mai puternic supinator al
antebratului cand cotul este in flexie
 Prin percutia bicepsului brahial la cot permite verificarea segmentului spinal C6
Brahial
 Are originea in ½ distala a fetei anterioare a humerusului sip e portiuniel adiacente ale
septurilor intermusculare, mai ales cel medial.
 Este turtit dorsoventral si acoperit de bicepsul brahial
 Tendonul lui se insera pe tuberozitatea ulnei
 Realizeaza flexia bratului in articulatia cotului
 Inervat de n.musculocutan, o mica portiune laterala primeste inervatie si din n.radial
Coracobrahial
 Se intinde de la varful procesului coracoid al scapulei pana la fata mediala a humerusului, in
1/3 mijlocie a diafizei humerale.
 Trece prin axila si este strabatut si inervat de n.musculocutan
 Realizeaza flexia bratului

 Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea

medie a bratului. Plasarea traseelor vasculonervoase.
 Este singurul muschi al compartimentului posterior al bratului
 Tricepsul brahial are 3 capete :
o Capul lung are originea pe tuberculul infraglenoid al scapulei
o Capul medial are originea pe fata posterioara a diafizei huemrale, inferior de santul
n.radial
o Capul lateral are originea pe linia rugoasa, superior de santul n.radial
 Cele 3 capete converg si formeaza un tendon mare, ce se insera pe fata superioara a
olecranului ulnei
 Realizeaza extensia antebratului in articulatia cotului
 Este inervat de n.radial
 Prin percutia tendonului tricepsului brahial se testeaza segmental spinal C7

7
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi,

inervatie. Implicatii clinice.
 Muschii compartimentului flexor al antebratului sunt dispusi in 3 planuri : superficial, intermediar si
profund.
 Planul superficial. Muschii acestui plan – flexor ulnar al carpului, rotund pronator, palmar lung si flexor
radial al carpului au origine comuna pe epicondilul medial
 Flexor ulnar al carpului
o Este cel mai medial dintre muschii planului superficial
o Origine
 Capul humeral – epicondilul medial
 Capul ulnar – olecran + marginea posterioara a ulnei
o Nervul ulnar trece in compartimentul anterior al antebratului, strabatand spatiul tirunghiular
dintre capetele de origine humeral si ulnar ale muschoului
o Fibrele musculare converg intr-un tendon care se insera distal pe pisiform.
o Este un puternic flexor si adductor al pumnului
o Inervat de n.ulnar
 Palmarul lung
o Lipseste la 15% din populatie
o Origine pe epicondilul medial
o Se situeaza intre FUC si FRC
o Este un muschi fusiform cu un tendon lung ce ajunge la mana si se insera pe retinaculul flexorilor
prin aponevroza palmara(ancoreaza tegumentul palmei si al degetelor)
 Flexor radial al carpului
o Situat lateral de palmar lung
o Origine pe epicondilul medial
o Are un tendon proeminent in ½ distala a antebratului, care poate fi usor palpat, iar imediat
lateral de el se paleaza a.radiala in santul pulsului
o Tendonul se insera pe fata anterioara a bazei metacarpienelor 2 si 3
o Realizeaza flexia si abductia pumnului
 Rotundul pronator
o Origine pe epicondilul medial + creasta supraepicondilara + o mica regiune liniara de pe marginea
mediala a procesului coronoid al ulnei
o Traverseaza antebratul si se insera pe fata mediala a radiusului, la mijlocul acesteia.
o Nervul median trece printre cele 2 capete de origine ale acestui muschi
o Formeaza marginea mediala a fosei cubitale
o Roteste radiusul peste ulna in timpul pronatiei
 Stratul intermediar
 Flexor superficial al degetelor
o Originea pe epicondilul medial + marginea mediala a procesului coronoid
o Ambele origini alcatuiesc capul humero ulnar
o Capul radial are originea pe linia oblica a radiusului
o Insertia se face prin 4 tendoane care se insera pe fata palmara a falangei mijlocii a degetelor 2-5
o Acopera m. flexor profund al degetelor, intre ei aflandu-se n.median + vasele ulnare
o Se angajeaza sub retinaculul flexorilor insotit de tendoanele FPD, FLP si n.median
 Stratul profund
 Flexor profund al degetelor
o Originea pe fata anterioara si mediala a ulnei, mb i.o. si fata anterioara a radiusului

8
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
o Insertia se face prin 4 tendoane care se insera pe fata palmara a bazei falangei distale a degetelor
2-5
o Anterior, se afla n.median si vasele ulnare acoperite de FSD
o Posterior se afla mb i.o. + patrat pronator
o Actiune – flexia falangei distale, celelalte act secundare se confunda cu ale FSD
 Flexor lung al policelui
o Originea pe fata anterioara a radiusului si pe mb i.o.
o Tendonul trece prin tunelul carpian, se angajeaza medial de eminenta tenara si se insera pe fata
palmara a falangei distale a policelui
o Este acoperit anterior de FSD si FRC, iar distal de m.brahioradial
o Posterior se afla radiusul + mb i.o.
o Medial se afla FPD
o In canalul carpian tendonul sau este plasat cel mai lateral
o Actiune – flexor al falangei distale a policelui
 Patrat pronator
o Originea pe marg ant + med in ¼ inf a ulnei
o Insertia pe fata anterioara a radiusului in ¼ distala
o Posterior vine in raport cu radiusul, ulna si mb i.o.
o Anterior, peste el trec tendoanele FUC si flexorii degetelor
o Actiune – pronator al antebratului

 Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice
 Brahioradial
o Originea pe marginea laterala humerusului, distal de santul n.radial si pe septul intermuscular
lateral
o Se insera pe procesul stiloid al radiusului
o Este acoperit de fascia antebrahiala
o Distal este incrucisat de tendoanele lung abductor - scurt extensor police
o Acopera lung extensor – scurt extensor radial carp
o Delimiteaza santul bicipital lateral cu tendonul m.biceps brachial
o Actiune – semipronator al antebratului si flexor al acestuia pe brat
 Lung extensor radial al carpului
o Originea pe marginea laterala a humerusului in 1/3 distala, sub originea m.brahioradial
o Se insra pe fata posterioara a bazei metacarpianului 2
o Proximal este acoperit de m.brahioradial
o Distal este acoperit de lung abductor –scurt extensor police
o Acopera scurt extensor radial al carpului
o Actiune – extensia mainii pe antebrat si abductia mainii pe antebrat
 Scurt extensor radial al carpului
o Originea pe epicondilul lateral humeral
o Se insera pe procesul stiloid al bazei metacarpianului 3
o Acoperit de lung extensor
o Distal acoperit de lung abductor, scurt extensor lung extensor police
o Aceleasi actiuni cu muschiul precedent, abductia fiind mai redusa

9
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi,

inervatie. Implicatii clinice
 Supinator
o Origine in ¼ proximal al marginii laterale a ulnei, pe ligamentul inelar si ligamentul lateral al
cotului
o Se insera pe fata laterala si anterioara a treimii proximale a radiusului
o Acoperit de scurt extensor lung extensor radial carp si ED
o Prin cele 2 fascicule ale sale trece ramura profunda a n.radial
o Actiune – supinator al antebratului
o Dupa unii autori este considerat muschi al regiunii laterale a antebratului
 Extensor al degetelor
o Originea pe epicondilul lateral humeral si pe septul intermuscular adiacent
o Se insera pe falangele mijlocii + dist ale degetelor 2-5
o Proximal este supeficial
o Distal trece pe sub retinaculul extensorilor
o Actiune
 Extensor al falangei mijlocii pe falanga proximala
 Extensor al falangei distale pe falanga mijlocie
 Extensor al degetelor pe metacarp
 Extensor al mainii pe antebrat
 Extensor al degetului mic
o Originea pe epicondilul lateral si fascia antebrahiala
o Se insera pe fetele dorsale ale bazelor falangelor 2 si 3 deget mic, dupa ce a fuzionat cu tendonul
provenit din tend ED
o Acoperit lateral de EUC
o Actiune – extensia degetuluimic
 Extensor ulnar al carpului
o Originea pe epicondilul lateral prin capul humeral si pe marginea posterioara a ulnei prin capul
ulnar
o Se insera pe partea mediala a bazei metacarpianului 5
o Actiune – extensor si adductor al mainii
 Anconeu
o Originea pe epicondilul lateral
o Insertia sa este larga pe fata postero-laterala a olecranului
o Actiune – abductia ulnei in timpul pronatiei
o Este cunoscut ca un extensor accesor al cotului
 Lung abductor al policelui
o Originea pe fetele posterioare ale ulnei si radiusului + mb i.o.
o Se insera pe partea laterala a bazei primului metacarpian, unele fibre ajung pe trapez
o Devine superficial in ½ distala a antebratului
o In apropierea artic radiocarpiene incruciseaza scurt extensor lung extensor radial carp
o Actiune – extensor si adductor al mainii
 Scurt extensor al policelui
o Originea pe fata posterioara a radiusului si mb i.o.
o Tendonul trece prin acelasi sant cu lung abdcutor police si se insera pe fata posterioara a bazei
falangei proximale a policelui
o Actiune – extensor al falangei proximale + abductor al policelui
 Lung extensor al policelui

10
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
o Originea pe fata posterioara a ulnei si a mb i.o.
o Se insera pe fata dorsala a falangei distale a policelui
o Tendonul sau merge initial impreuna cu cel al scurt extensor, proximal de retinaculul flexorilor se
despart pentru a se realatura in dreptul bazei metacarpianului I
o Actiune – extensor si abductor al policelui
 Extensor al indexului
o Originea pe fata posterioara a ulnei si a mb i.o.
o Tendonul trece pe sub retinaculul extensorilor si se insera pe artic metacarpo falangiana a
indexului, unde fuzioneaza cu tendonul provenit din ED
o Este cel mai medial muschi al planului profund
o Actiune – extensia indexului

 Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice

 Fascia bratului
 Are forma cilindrica
 Acopera muschii bratului, aflandu-se sub piele
 Din ea se desprind septurile intermusculare lateral + medial care separa loja anterioara de loja posterioara
a bratului
 Din ea se desprind fascii pentru fiecare muschi in parte
 Fascia antebratului
 O continua pe cea brahiala de la nivelul cotului
 Se insera proximal pe epicondili si pe olecran
 Mai groasa posterior
 Din ea se desprind septuri intermusculare care vor separa cele 3 compartimente musculare alte
antebratului (ant lat post)
 Fiecare muschi e invelit de fascia sa
 In caz de traumatism indus la nivelul bratului/antebratului se creaza un hematom care comprima tes
musc, vasele si nervii
 Prin comprimare se produce intreruperea fluxului sangvin pe vasele segmentului respectiv, ducand la
hipoxie (sindrom de compartiment)
 Teci sinoviale
 Ale tendoanelor flexorilor
o Exista o teaca sinoviala proprie a tendonului FLP
o Cele 4 tendoane ale FSD – teaca comunca
o Cele 4 tendoane ale FPD – teaca comuna
o Tendonul FRC – teaca proprie
o Importanta clinica -> o leziune a regiunii palmare mijlocii care se suprainfecteaza duce la
propagarea infectiei de-a lungul tecii pana la nivelul antebratului
 Ale extensorilor
o Invelesc tendoanele muschilor din zona post a antebratului
o Mai scurte decat cele ant
o Organizate in 6 compartimente
 Tend LAP + SEP – teaca proprie
 Tend LEP teaca proprie
 Tend LERC + SERC – teaca proprie
 Cele 4 tend ED – teaca comuna
 Tend EI – teaca proprie
 Tend EDM – teaca proprie
 Tend EUC – teaca proprie

11
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
 Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii
clinice
 Retinaculul flexorilor
 Se mai numeste ligament transvers al carpului
 Formatiune fibroasa de forma patrulatera
 Delimiteaza cu fata anterioara concava a carpului canalul carpian
 Se prinde in 4 puncte
o Medial : pisiform si osul cu carlig
o Lateral : tuberozitatea trapezului si tuberculul scafoidului
 Trece anterior de tendoanele muschilor flexori din reg anterioara a antebratului
 Anterior de el se afla
o aponevroza palmara ( form fibroasa bine reprezentata de forma triunghiulara, tendonul latit al m
palmar lung)
o ramura superficiala a n.ulnar si portiunea terminala a a.ulnare
 Sindromul de tunel carpian este un sindrom de compresiune, rezultat prin exercitarea de prsiune asupra
nervului median la nivelul tunelului carpian care poate aparea in cazul poliartritei reumatoide sau in cazul
mixedemului.
 Retinaculul extensorilor
 Formatiune fibroasa pe fata dorsala a carpului
 Acopera tendoanele muschilor extensori din regiunea posterioara a antebratului si tecile sinoviale ale
acestora
 Posterior de el se afla reteaua dorsala venoasa a mainii din extremitatile careia au origine venele cefalica
si bazilica

 Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice

 Este radacina topografica la radacina membrului superior.
 Axila are 4 pereti, o baza si un varf
 Varful axilei este delimitat in dreptul :
o marginii laterale a primei coaste
o marginii superioare a claviculei
o fetei posterioare a claviculei
o procesul coracoid al scapulei
 Prin varful axilei trec :
o artera subclavie devenind axilara
o vena axilara care urca prin varful axilei, continuandu-se ca v.subclavie
o portiunea intraclaviculara a plexului brahial
 Baza axilei se numeste fosa axilara. Aceasta este scobita deoarece tegumentul este tras catre
interiorul axilei de catre ligamentele suspensoare ale axilei provenind din fascia axilara, care
provinedin fascia pectorala.
 Pereti
 Anterior - format din mm.pectoral mare si pectoral mic(posterior de m.pectoral mare), acestia
fiind
 inveliti de fascia pectorala. La nivelul sau, cei doi pectorali vor acoperi manunchiul vasculo-
nervos
 axilar principal al axilei format din a.axilara, v.axilara si r.terminale ale plexului brahial.
 - intre cei doi muschi pectorali se afla n.pectoral lateral(ram colateral al plexului brahial)
 - de-a lungul marginii inferioare a m.pectoral mic se afla grupul de ganglioni axilari pectorali

12
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
 -de-a lungul marginii superioare a m.pectoral mic se afla cativa ggl din grupul de
 ggl.axilari(apical)
 -restul de ggl. axilari apicali se intind catre varful axilei de-a lungul v.axilare; acest grup apical
 strange toate limfaticele axilei
 Posterior - format din m.subscapular, inferior de care se afla m.rotund mare, iar inferior de
acesta se
 afla m.latissimus dorsi rasucindu-se pe sub m.rotund mare
 - se afla manunchiul vasculo-nervos subscapular(a.subscapulara + v.subscapulara +
 n.toracodorsal - ramura colaterala a plexului brahial) si grupul de ganglioni axilari
 posterior(subscapular)
 Medial - format din m.dintat anterior pe care coboara a.toracica laterala. Pe perete se afla si
 v.toracica laterala si n.toracic lung(inerveaza m.dintat anterior). Tot pe perete -> grupul de ggl
 limfatici axilari(medial) care aduna limfa de la peretele antero-lateral al toracelui si de la
peretele
 antero-lateral abdominal
 Lateral - format din humerus acoperit de m.coracobraial. Pe el se
 Continut
o MVN axilar principal A ax+V ax + ram term plex brah
o MVN axilar secundar Colaterale A ax + tributare V ax + colat plex brah
o Ggl axilari

 Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice

 Regiunea anterioara a cotului se numeste fosa cubitala
 Este impartita de tendonul muschiului biceps brachial in 2 santuri bicipitale
 Santul bicipital medial
 Este delimitat
o lateral de tendonul m.biceps brachial
o medial de m.rotund pronator
 Este acoperit de aponevroza bicipitala -> o expansiune fibrotica desprinsa din tendonul m.biceps brachial
 Continut superficial
o V.bazilica
o N.cutanat antebrahial medial
 Continut profund
o MVN brat
 Aici artera brahiala
o Se palpeaza
o Se imparte in cele 2 rr. Ale sale
 Santul bicipital lateral
 Este delimitat
o Medial de tendonul m.biceps brachial
o Lateral de m.lung extensor radial al carpului
 Continut superficial
o Vena cefalica
o N.cutanat antebrahial lateral
 Continut profund
o N.radial care se divide in rr supef si profunda
o Anastomoza dintre
 a.colaterala radiala, ramura din a.brahiala profunda
 a.recurenta radiala, ramura din a.radiala

13
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
 Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a
fetei anterioare a antebratului
 Santul pulsului
 Reg topografica in portiunea distala a fetei anterioare a antebratului
 Delimitata
o Lateral de tendonul m.brahioradial
o Medial de tendonul m.flexor radial al carpului
 Contine a.radiala superficial. Se palpeaza prin comprimarea ei pe planul dur osos reprezentat de fata
anterioara a epifizei distale a radiusului, acoperita de m.patrat pronator
 Tabachera anatomica
 Reg topografica situata in portiunea distala a fetei dorsale a mainii
 Delimitata
o Lateral de tendoanele
 Lung abductor al policelui
 Scurt extensor al policelui
o Medial de tendonul m.lung extensor al policelui
 In aria tabacherei se afla
o Osul scaphoid proximal
o Osul trapez distal
 Peste cele 2 oase trec tendoanele muschilor lung extenxor radial al carpului si scurt extensor radial al
carpului care din regiunea laterala a antebratului strabat tabachera anatomica
 Profund se afla artera radiala, trece prin santul a.radiale de la nivelul osului scaphoid
 Superficial se afla
o Vena cefalica
o Ramurile dorsale din ramura superficiala a n.radial
 Cand mana este daviata ulnar, scafoidul devine palpabil in tabachera, fiind un reper clinic pentru
decelarea unei eventuale fracturi
 La acest nivel poate fi palpat si pulsul arterei radiale

 Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice

 Reprezentata de :
o Eminenta tenara – muschii ce actiuneaza asupra policelui
o Regiunea palmara mijlocie
o Eminenta hipotenara – muschii care actioneaza asupra degetului 5
 Muschii eminentei tenare
 Flexor scurt police
o Cap superficial – NM
o Cap profund – NU
 Scurt abductor police – NM
 Adductor police – NU
 Opozantul policelui – NM
 Muschii regiunii palmare mijlocii
 4 lombricali
o 2 laterali – NM
o 2 mediali – NU

14
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
 3 i.o. palmari – NU – r.profunda a n.ulnar
 4 i.o. dorsali – NU– r.profunda a n.ulnar
 Muschii eminenteri hipotenare
 Abductor digiti minimi– r.profunda a n.ulnar
 Flexor digiti minimi– r.profunda a n.ulnar
 Oponens digiti minimi– r.profunda a n.ulnar
 Palmaris brevis – r.superficiala a n.ulnar– r.profunda a n.ulnar
 Topografie
o Piele
o Tesut celular subcutanat
o Arcul arterial palmar supeficial -> anastomoza dintre
a. R.superficiala a a.radiale
b. Portiunea terminala a a.ulnare
o Tendoanele muschilor FSD si FPD
o Artere digitale palmare comune + nervi digitali palmari comuni – insotesc tendoanele muschiului
FSD
 Posterior de tendoane se afla arcul arterial palmari profund si r.profunda a n.ulnar
 AAPP – anastomoza dintre
1. R.palmara profunda a a.ulnare
2. Portiunea terminala a a.radiale
 AAPP si r.profunda a n.ulnar sunt asezate transvers peste bazele metacarpienelor 2,3,4
 Posterior de arc si nerv se afla corpurile metacarpienelor 2,3,4 ce delimiteaza intre ele spatiile i.o.
umplute de muschii i.o. palmari si dorsali
 Anterior de muschii i.o. palmari se afla cei 4 muschi lombricali avand insertia pe cele 4 tendoane ale FPD
 Tendoanele in regiunea palmara
 Tendoanele FSD + FPD ca si tendoanele FLP sunt invelite in teci sinoviale care se prelungesc superior pe
tendoane si in canalul carpian, si chiar si in portiunea distala a antebratului
 O infectie la nivelul mainii atrage dupa sine raspandirea de-a lungul tecilor sinoviale in regiunea anterioara
a antebratului

 Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri

Artera axilara continua a.subclavie de la marginea anterioara a claviculei si pana la marginea
inferioara a m.pectoral mare, de unde se continua cu a.brahiala. In prima sa portiune are raporturi
mai apropiate cu peretele lateral toracic, trecand posterior de m.pectoral mic. Luand acest muschi ca
reper, traiectul arterei se imparte in 3 portiuni: portiunea suprapectorala, retropectorala si
infrapectorala. Impreuna cu v.axilara si cu elementele plexului brahial formeaza manunchiul
vasculonervos axilar.
In portiunea suprapectorala este acoperita anterior de m.pectoral mare, v.cefalica, fascia
clavipectorala, n.pectoral lateral si ansa pectoralilor(anastomoza dintre n.pectoral medial si lateral).
Posterior, a.axilara corespunde primelor doua spatii intercostale, fiind asezata pe m.dintat anterior si
avand raport cu nn.pectoral medial si toracodorsal, precum si cu fasciculul medial al plexului brahial.
Medial de artera se afla vena axilara, care mai sus se va aseza pe fata anterioara a a.axilare. Lateral se
gasesc fasciculele lateral si posterior al plaxului brahial. In portiunea a doua artera este mult mai
ascunsa de elementele nervoase.
Ramuri
A.Toracica suprema se desprinde inferior de m.subclavicular, in dreptul marginii superioare a
m.pectoral mic, de-a lungul caruia merge si se imparte in 2 ramuri :
-profunda, care se gaseste posterior de m.pectoral mic, indreptandu-se spre
mm.dintat anterior si intercostali externi II-IV

15
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
-superficiala, care patrunde intre cei doi muschi pectorali, irigandu-i. Este mai
voluminoasa decat prima si perforeaza m.pectoral mare pentru a iriga regiunea mamara => mai
voluminoasa la femeie
A.Toracoacromiala are originea pe fata anterioara a a.axilare, origine inconjurata de ansa
pectoralilor(anastomoza dintre nn.pectoral lateral si medial), perforeaza fascia coracoclaviculara si se
imparte intr-un buchet de ramuri
-R.acromiala se indreapta de-a lungul claviculei, deasupra procesului coracoid, spre
fata profunda a originii m.deltoid pe care il iriga. Da ramuri articulatiei glenohumerale, perforeaza
apoi deltoidul anastomozandu-se cu ramuri din a.suprascapulara => reteaua acromiala
-R.claviculara merge anterior de clavicula, iriga m.subclavicular
-R.deltoidiana coboara in santul deltopectoral, impreuna cu vena cefalica, iriga
m.deltoid, anastomozandu-se cu aa.circumflexe humerale
-Rr. pectorale insotesc nn.pectorali intre mm.pectorali pe care ii iriga. Se distribuie si
glandei mamare si m.subclavicular
A.Toracica laterala coboara pe digitatiile m.dintat anterior, posterior de m.pectoral mic. Da
ramuri pt mm.pectorali, dintat anterior, ganglionii axilari, glanda mamara(ramuri laterale).
A.Circumflexa humerala anterioara este mica, subtire, inconjoara colul chirurgical al
humerusului pe fata anterioara. Are calibru mai mic decat cea posterioara cu care se anastomozeaza
in jurul colului chirurgical. Din aceasta anastomoza se desprind ramuri fine care iriga capul humeral si
articulatia gleno-humerala.
A.Circumflexa humerala posterioara ajunge pe fata posterioara a humerusului dupa ce trece
prin spatiul patrulater humero-birondo-tricipital(cu n.axilar)
A.Subscapulara este voluminoasa, profunda.Se desprinde la nivelul marginii inferioare a
m.subscapular, se angajeaza intre capul lung al tricepsului si marginea laterala a scapulei. Din ea se
desprinde perpendicular a.circumflexa a scapulei care trece prin spatiul birondo-tricipital, ajungand
in fosa infraspinoasa, unde se anastomozeaza cu a.suprascapulara si a.dorsala a scapulei. Dupa ce a
emis a.subscapulara, se va numi a.toracoorsala, fiind insotita de vena omonima si n.toracodorsal,
 acest manunchi merge de-a lungul latissimus dorsi.

 Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri

 Continua artera axilara de la marginea inferioara a m.pectoral mare si tine pana la plica cotului, unde la 1-
2 cm distal de ea se divide in ramurile terminala : a.radiala si a.ulnara
 Coboara pe marginea mediala a muschilor biceps brahial si brahial
 In partea superioara a bratului este superficiala, iar in cea inferioara este profunda, asezata pe m.brahial
 Este insotita de doua vene si n.median care o incruciseaza anterior dinspre lateral spre medial.
 A.brahiala impreuna cu venele brahiale si n.median formeaza MVN al bratului
 Posterior vine in raport cu muschii triceps brahial, coracobrahial si brahial si cu n.radial
 Medial de ea in partea superioara se afla nervii cutanar brahial medial si ulnar
 In apropierea cotului se aseaza in santul bicipital medial cu venele brahiale si n.median
 Da urmatoarele ramuri :
 A.brahiala profunda este cea mai voluminoasa colaterala
 Se desprinde pe fata postero-mediala a a.brahiale
 Impreuna cu n.radial si 2 vene satelite trece prin santul radial in regiunea posterioara a bratului
 Aici este situata intre cap med + lat triceps, acoperita de cap lung triceps
 Emite urmatoarele ramuri :
o A.colaterala medie se anastomozeaza cu a.rec i.o.

16
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior

 Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri

 Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri
 Arcul arterial palmar superficial
 Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene
 Venele cefalica si bazilica
 Retele arteriale periarticulare ale membrului superior – definitie si
semnificatie biologica

 Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice

 Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,
aspectul paraliziei

 Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,

aspectul paraliziei.

 Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie, aspectul paraliziei

 Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a

membrului superior

17
 An 1 Semestru 1 – Membru Superior
 Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la
nivelul membrului superior

 Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor

 Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta
clinica a acestui raport
 Suprascapular in gaura suprascapulara
 Axilar in HBRT
 Radial
o In santul nervului radial de pe humerus
o In raport cu colul radial N. Rad. Prof
o In santul nervului de pe scafoid N Rad Superf
 Ulnar
o Santul N ulnar f post EC medial
o Lat de Pf

18